715 matches
-
în urmărirea evoluției bolii și în aprecierea funcției ventriculului stâng; - Puncția pericardică: este cea mai sigură metodă care confirmă diagnosticul de pericardită exsudativă; se preferă procedeul Marfan (subxifoidian). Studiul lichidului pericardic ne oferă elemente importante de diagnostic etiologic: - aspectul lichidului pericardic: - seros: insuficiență cardiacă, mixedem, alergică; - sero-sanguinolent: pericadită acută idiopatică, pericardite virale, pericardita TBC, sindromul postinfarct miocardic (Dressler), uremie, boli de colagen; - hemoragic: neoplasme, post-traumatic, supradozarea anticoagulantelor, TBC, anevrism aortic rupt, alte etiologii după puncționări multiple; - exsudativ (cu conținut de proteine
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
foarte abundent și semnele ce decurg de aici; o evoluție subacută (febră moderată, stare generală alterată, de impregnare toxică bacilară: paloare, transpirații, inapetență, scădere ponderală), care evoluează lent, de multe ori cu apariția unei pericardite cronice lichidiene sau constrictive. Puncția pericardică este indispensabilă pentru a preciza diagnosticul. Se constată un lichid serofibrinos, clar sau hemoragic, cu predominența limfocitelor la examenul citologic. Pericardita reumatismală Mai frecventă la tineri, apare în cursul unui puseu de reumatism articular acut, precedat de o angină streptococică
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
inflamator: ASLO crescut, VSH accelerat, fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută idiopatică Ea realizează un tablou clinic și evolutiv destul de particular, dar etiologia rămâne adesea necunoscută. Debutul este brusc cu durere toracică și febră. Frecătura pericardică este netă, iar revărsatul pericardic de importanță variabilă. Adesea se asociază o atingere pleurală sau pulmonară. Evoluția este regresivă în una sau mai multe săptămâni, însă recidivele sunt foarte frecvente. Vindecarea fără complicații este în general regulă. Alte cauze Alte
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
fibrinogen crescut, PCR prezentă. Evoluția este în general benignă. Pericardita acută idiopatică Ea realizează un tablou clinic și evolutiv destul de particular, dar etiologia rămâne adesea necunoscută. Debutul este brusc cu durere toracică și febră. Frecătura pericardică este netă, iar revărsatul pericardic de importanță variabilă. Adesea se asociază o atingere pleurală sau pulmonară. Evoluția este regresivă în una sau mai multe săptămâni, însă recidivele sunt foarte frecvente. Vindecarea fără complicații este în general regulă. Alte cauze Alte cauze, mai frecvente de pericardite
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
general regulă. Alte cauze Alte cauze, mai frecvente de pericardite acute: pericardita uremică, pericardita neoplazică, pericardita din cursul colagenozelor, pericardita epistenocardică din cursul evoluției unui infarct miocardic acut, pericardita post-infarct miocardic (sindromul Dressler) [10]. SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat pericardic cronic [20]. Pericardita cronică este urmarea pericarditei acute (de cele mai multe ori de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pericardita din cursul colagenozelor, pericardita epistenocardică din cursul evoluției unui infarct miocardic acut, pericardita post-infarct miocardic (sindromul Dressler) [10]. SINDROMUL CLINIC AL PERICARDITELOR CRONICE Revărsatul pericardic a cărui durată depășește două luni, indiferent de etiologia sa, este etichetat ca revărsat pericardic cronic [20]. Pericardita cronică este urmarea pericarditei acute (de cele mai multe ori de etiologie TBC) și se datorește îngroșării fibroase a pericardului și producerii de aderențe intra- și extrapericardice, care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Se descriu trei forme
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
cronice: A. pericardite cronice lichidiene; B. pericardite cronice constrictive; C. pericardite cronice adezive. Pericarditele cronice lichidiene Au evoluție clinică cronică, afebrilă și adesea asimptomatică și perioade îndelungate, de ani de zile, ele simulează o inimă mărită la examenul radiologic. Lichidul pericardic este de tip exudat (conținut crescut de proteine). Etiologia: 1. Tuberculoza rămâne cea mai frecventă cauză de pericardită cronică lichidiană. Ea apare secundar progresiei prin contiguitate a leziunilor tuberculoase de la nivelul ganglionilor limfatici hilari sau mediastinali. Mult mai rar, pericardita
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
post-traumatic; terapia cu raze Roentgen în special în cancerul mamar [10]. Tabloul clinic Simptomele funcționale sunt adesea nespecifice, și de aceea diagnosticul precoce este mult întârziat. Bolnavii prezintă astenie, fatigabilitate, stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate. Durerea precordială și frecătura pericardică pot fi sau nu prezente. Odată cu acumularea lichidului pericardic apar dispneea și semnele insuficienței cardiace hipodiastolice. Semne obiective: se pot constata semne de pericardită cronică constrictivă sau semne de insuficiență cardiacă congestivă [10]. Examinări paraclinice - Examenul radiologic evidențiază o umbră
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mamar [10]. Tabloul clinic Simptomele funcționale sunt adesea nespecifice, și de aceea diagnosticul precoce este mult întârziat. Bolnavii prezintă astenie, fatigabilitate, stare subfebrilă, anorexie, pierdere în greutate. Durerea precordială și frecătura pericardică pot fi sau nu prezente. Odată cu acumularea lichidului pericardic apar dispneea și semnele insuficienței cardiace hipodiastolice. Semne obiective: se pot constata semne de pericardită cronică constrictivă sau semne de insuficiență cardiacă congestivă [10]. Examinări paraclinice - Examenul radiologic evidențiază o umbră cardiacă mărită în volum, cu dispariția arcurilor normale ale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Examinări paraclinice - Examenul radiologic evidențiază o umbră cardiacă mărită în volum, cu dispariția arcurilor normale ale siluetei cardiace și diminuarea sau dispariția pulsațiilor. - Electrocardiograma arată prezența undelor T aplatizate sau negative și al complexelor QRS microvoltate. - Ecocardiografia detectează prezența lichidului pericardic prin înregistrarea zonelor lipsite de ecouri între epicardul ventricular stâng posterior și pericardul posterior și între peretele anterior al ventriculului drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
drept și peretele toracic anterior. Evoluția pericarditei cronice lichidiene depinde de natura și evoluția bolii cauzale [10]. Pericardita cronică constrictivă Sindromul constrictiv este dat de îngroșarea fibroasă și densă a pericardului care, comprimând cordul, împiedică umplerea sa în diastolă. Fibroza pericardică se instalează lent în ani, producând un tablou de insuficiență cardiacă hipodiastolică cu presiune venoasă mult crescută, ascită, edeme, hepatomegalie [10, 20]. Etiologie Este produsă în primul rând de pericardita tbc (până la 70% din cazuri), apoi de cele virale, bacteriene
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
bacteriene, posttraumatice, după roentgenoterapie pe torace. Se consideră că pericardita reumatismală, practic nu evoluează spre forme constrictive [10]. Tablou clinic Simptome funcționale: dispnee progresivă de efort, dispnee de repaus, ortopnee, hepatalgii de efort. Semne obiective Examenul obiectiv al cordului - vibranța pericardică: zgomot supraadăugat protodiastolic, de intensitate adesea puternică, survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de intensitate adesea puternică, survine la 0,09-0,10 secunde după zgomotul II. Corespunde umplerii ventriculare rapide și este cu atât mai precoce, cu cât constricția este mai strânsă. Se aude mai bine xifoidian. Uneori se poate auzi și vibranța pericardică mezosistolică (suflu de ejecție în focarul aortic sau pulmonar). Semne extracardiace: ficat mare, sensibil, de consistență fermă. La compresiune se constată reflux hepato-jugular; turgescența venelor jugulare, care denotă o presiune venoasă periferică și centrală crescută, ascită precoce, abundentă și recidivantă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
rapid, dispărând adesea în inspir profund („puls paradoxal Kussmaul”) [10]. Examinări paraclinice Examen radiologic toracic: cordul are de obicei dimensiuni normale; pulsațiile cardiace sunt absente sau mult reduse; calcificarea pericardului este prezentă la 30-60% din pacienții cu pericardită constrictivă. Calcificările pericardice sunt mai ales evidente la examenul radiologic de profil al cordului. Uneori apare aspectul de „inimă blindată”, „inimă în cuirasă”, „Panzerherz”. Electrocardiograma: anomaliile de repolarizare ventriculare sunt constante: undele T sunt aplatizate sau negative, segmentul ST discret subdenivelat, modificări care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
modificări care sunt difuze. Complexele QRS microvoltate, datorită interpunerii între miocard și peretele toracic a pericardului fibrotic sau calcificat. Undele P sunt obișnuit deformate, lărgite, bifide (datorită întârzierii conducerii în țesutul atrial secundar fibrozei). Fonocardiograma: precizează existența și cronologia zgomotului pericardic protodiastolic. Ecocardiografia: pune în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
datorită interpunerii între miocard și peretele toracic a pericardului fibrotic sau calcificat. Undele P sunt obișnuit deformate, lărgite, bifide (datorită întârzierii conducerii în țesutul atrial secundar fibrozei). Fonocardiograma: precizează existența și cronologia zgomotului pericardic protodiastolic. Ecocardiografia: pune în evidență îngroșarea pericardică, cu două ecouri distincte, reprezentând pericardul visceral și parietal, separate de un spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
spațiu clar de cel puțin 1 mm. Aceste anomalii ecocardiografice sunt însoțite de o mișcare anormală a septului interventricular caracterizată prin turtirea sa în sistolă și mișcare paradoxală (posterioară) în diastolă (mișcare plată în diastolă). Tomografia computerizată: poate evidenția îngroșările pericardice. Cateterismul cardiac: expansiunea diastolică a ambilor ventriculi este limitată de pericardul fibros sau calcificat. De aceea, cateterismul cardiac arată că presiunile diastolice sunt ridicate și aproximativ egale în toate cele patru cavități cardiace, atât în repaus cât și în timpul efortului
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
formă este generată de dezvoltarea aderențelor între pericard și țesuturile sau organele din jur. Pericarditele cronice adezive, neconstrictive, nu jenează cu nimic funcția cardiacă, nu au o expresie clinică distinctă și sunt, adesea simple descoperiri la autopsie. Etiologia Etiologia simfizelor pericardice este foarte variată și practic orice injurie pericardică (infecțioasă, neinfecțioasă sau autoimună) poate lăsa ca sechele aderențe intra- și extra-pericardice. În formele mai severe pot să apară unele simptome funcționale și putem găsi modificări obiective. Simptome funcționale Constau mai ales
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
și țesuturile sau organele din jur. Pericarditele cronice adezive, neconstrictive, nu jenează cu nimic funcția cardiacă, nu au o expresie clinică distinctă și sunt, adesea simple descoperiri la autopsie. Etiologia Etiologia simfizelor pericardice este foarte variată și practic orice injurie pericardică (infecțioasă, neinfecțioasă sau autoimună) poate lăsa ca sechele aderențe intra- și extra-pericardice. În formele mai severe pot să apară unele simptome funcționale și putem găsi modificări obiective. Simptome funcționale Constau mai ales din dureri precordiale care se intensifică la mișcări
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Simptomele funcționale sunt cardiace și generale: - fatigabilitate, dispnee, palpitații, sincope, dureri precordiale; - febră, mialgii, curbatură, cefalee, simptome respiratorii. Semne obiective: tahicardie sinusală, disproporțională cu febra, bradiaritmie, semne de cardiomegalie, zgomote cardiace asurzite, ritm de galop, suflu de insuficiență mitrală, frecătură pericardică, puls cu amplitudine mică, hipotensiune arterială, semne de insuficiență cardiacă congestivă, șoc cardiogen sau chiar moarte subită. EXAMINĂRI PARACLINICE Explorările paraclinice sunt esențiale pentru diagnostic. În majoritatea cazurilor pentru diagnostic sunt suficiente examenul clinic, electrocardiografic și ecografic. 1. Laborator: - leucocitoză
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valvulare, șunturi intracardiace sau volum crescut extracardiac: șunturi extracardiace. - factori de scădere a eficienței contracției: -scăderea contractilității globale a miocardului: cardiomiopatii secundare sau primitive; -scăderea masei miocardice: infarctul miocardic. - factori ce împiedică umplerea cardiacă: -scăderea complianței cardiace: cardiomiopatii restrictive; -boli pericardice: pericardita constrictivă sau exsudativă (tamponada cardiacă); -obstrucții intracardiace: mixomul atrial; -scurtarea diastolei: tahicardii excesive. B. Cauze precipitante de insuficiență cardiacă [10]: - factori de mediu: mediul exagerat de umed și cald; - stres emoțional; - lipsa complianței pacientului privind dieta, medicația; - tratament medicamentos
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
dilatarea cavităților cardiace, hipertrofie miocardică, disfuncție ventriculară globală, cu hipokinezia pereților ventriculari, îngroșarea miocardului în sistolă este diminuată. Eventual tulburări segmentare ale mișcărilor pereților cardiaci, modificări morfologice ale valvelor și disfuncții (boli primare valvulare, insuficiență relativă mitrală), extravazat pleural sau pericardic. E. Cateterism cardiac drept - Se efectuează măsurarea presiunii capilare pulmonare blocate, din artera pulmonară și a presiunii atriale drepte precum și debitul cardiac. F. Cateterism cardiac combinat,drept și stâng Indicații: -boală cardiacă dilatativă de geneză neclară: diagnostic diferențial cu boala
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
coronare mari (artera coronară stângă și respectiv dreaptă) este situată la nivelul sinusurilor Valsalva. Segmentul superior tubular al aortei ascendente începe de la nivelul joncțiunii sinotubulare și continuă până la nivelul arcului aortic. În mod normal, rădăcina aortei este situată în sacul pericardic iar aorta ascendentă este situată pe linia mediană. Arcul aortic este locul de emergență al arterelor membrelor superioare, gâtului și respectiv principalelor colaterale ale acestora. El este situat înaintea traheei, ulterior având un traiect spre posterior, în stânga traheei și a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
insuficiență renală acută, ischemie mezenterică, ischemie acută periferică, colecții pleurale frecvent în partea stângă. Colapsul sau șocul hemoragic pot fi elementele de debut ale unei disecții de aortă prin perforare în arborele bronșic (hemoptizie), esofag (hematemeză), pleură (hemotorax) sau sacul pericardic (tamponadă cardiacă) [7, 8, 10, 12, 13, 18, 24, 26]. EXAMINĂRI PARACLINICE Când se suspicionează o disecție aortică, anamneza, examenul obiectiv, electrocardiografic și radiologic simplu toracic sunt primele investigații care se efectuează. Electrocardiograma Poate fi normală, în contrast cu durerea toracică violentă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
subclavicular primitiv. Dacă dezvoltarea acestei malformații continuă, se pot produce compresiuni și devieri traheale sau esofagiene la nivelul mediastinului visceral sau, formațiunea chistică poate trece anterior de arcul aortei, la nivelul mediastinului anterior, în regiunea timusului și anterior de sacul pericardic. Simptomatologie Majoritatea pacienților sunt asimptomatici. Uneori se pot remarca simptome respiratorii la naștere, date de posibila compresie traheală sau de infecțiile pulmonare. Examenul clinic Este cel mai frecvent descoperit la naștere, prin prezența unei mase la nivelul regiunii cervicale. Această
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]