701,565 matches
-
cultural, economic se fac sub îndrumarea celor care conduc poporul, cu ideologia respectivă; or, ideologia care s-a abătut asupra poporului român era de asemenea natură, încît acestuia nu-i rămînea decît să sufere în tăcere și să aștepte o perioadă de eliberare în care să se manifeste așa cum dorea. - Într-o autobiografie care vi s-a cerut, v-ați declarat „o victimă a regimului burghez, a culturii burgheze". Sunt curios să aflu cu ce sentiment ați scris fraza respectivă? - Eram
Pericle Martinescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14172_a_15497]
-
cînd au loc bătăliile canonice. Maiorescu este cel care a inaugurat polemica literară românească în sens strict. Și asta, indiferent de faptul că a primit ori nu replici valabile. Gherea a răspuns pe jumătate și alături cu subiectul. O altă perioadă polemică a fost aceea din primele decenii ale secolului XX, cînd, pe terenul unei literaturi postromantice și academizate se năștea modernismul. Bătălia s-a continuat în interbelic, avîndu-i drept protagoniști pe criticii maiorescieni și estetici cărora li se opuneau critici
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
de către acesta, în ciuda scandalurilor financiare sau legate de dosarele de securitate, premierul-minune călărea cai din ce în ce mai mari. ată, însă, că mecanismul s-a defectat în mod jalnic. Populația — cu cât mai disperată, cu atât mai credulă, așa cum se întâmplă în orice perioadă de ciumă — ajunsese chiar să creadă că nu există nici o legătură între guvern și grozăviile numite plata apei calde, factura gazelor și costul electricității. Prin șmecherii îndelung exersate, Năstase și echipa aproape că reușiseră să facă la stânga-mprejur și să
Globul de Aur, Balonul de Aur, Tigva de Aur by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14216_a_15541]
-
Tudorel Urian Posesorul unui nume insolit, scos parcă din desueta onomastică a secolului al XIX-lea, Iordan Chimet este un autor prea puțin cunoscut publicului de ultimă generație. Scriitorul însuși s-a văzut în perioada comunistă obligat (din rațiuni politice, dar nu numai) la (prea) lungi pauze editoriale. Iar atunci cînd a rupt tăcerea a făcut-o, de cele mai multe ori, cultivînd în poezie tonurile minore ale unui suprarealism pentru copii sau camuflînd cu grijă îndărătul
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
recunoaștere a importantei sale cote internaționale, în același an scriitorul a făcut parte din juriul Premiului Neustadt (echivalentul american al Premiului Nobel), candidatul propus de el fiind dramaturgul Eugène Ionesco. Tot ceea ce era implicit în scrisul lui Iordan Chimet în perioada 1945-1990, a devenit explicit după căderea regimului comunist. Iar cartea Ieșirea din Labirint... este o chintesență a gîndirii sale civice. Impresionanta cultură și fascinanta experiență de viață ale lui Iordan Chimet sînt valorificate în texte eseistice de înaltă ținută stilistică
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
sens mai larg, a intelectualilor) în impunerea și funcționarea celor două sisteme totalitare siameze: fascismul și comunismul. Din perspectiva situării față de puterea politică, eseistul identifică în momentul de față trei categorii de scriitori (structural, probabil, clarificarea este valabilă și pentru perioadele anterioare, chiar dacă nu întotdeauna cei în cauză s-au putut manifesta în funcție de adevărata lor natură). Prima categorie este aceea a ";vizionarului literar, specialistul în universuri imaginare, fabricantul de fantasme, exploratorul labirintului interior. Dacă vreți scriitorul cu capul în nori" (p.
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
vreun program, nici cu ochii închiși, nici cu ochii deschiși" (p. 124). Este categoria căreia îi aparține însuși autorul, alături de, să zicem, Eugen Simion, Răzvan Voncu, Adam Michnik, Gabriel Liiceanu, Ileana Mălăncioiu, Liviu Ioan Stoiciu. Este clar că într-o perioadă de transformări, precum cea actuală, rolul ultimelor două categorii este - poate deveni - determinant. Important este sensul în care acționează cei în cauză. Or, simplele înșiruiri (neîntîmplătoare) de nume, pe care mi le-am permis, indică tot atîtea posibile direcții antagonice
Scriitorul în secolul totalitarismelor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14220_a_15545]
-
Literaturii între revoluție și reacțiune datează abia din 2000 și iat-o ajunsă la a doua ediție, la aceeași Bibliotecă Apostrof. Subintitulată Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX, cartea Sandei Cordoș se ocupă în esență de perioada ce urmează revoluției bolșevice, în cazul literaturii rusești, și celui de-al doilea Război Mondial, în cazul literaturii autohtone, o zonă mult mai restrînsă decît ar lăsa să creadă titlul; opunînd, în principal, crizei moderniste, "organice", din Occident o criză
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
România), Sanda Cordoș tinde să plaseze "crizismul" exclusiv în a doua jumătate a secolului, necreditînd, de exemplu, ideea unei crize consecutive Primului Război Mondial, și în nici un caz cea a unei autentice crize moderniste. Literatura română nu era încă destul de instituționalizată, în perioada interbelică, spune autoarea, pentru a putea declanșa/ suporta criza modernistă, dovadă faptul că în România avangardele s-au manifestat sub forma unei "voințe de edificare" și nu a unui elan negativ, și nici dispusă nu era să "importe" criza occidentală
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
discutabil aspect al cărții Sandei Cordoș se regăsește însă în Addenda volumului, intitulată Proletcultismul n-a existat (e vorba, evident, de proletcultismul românesc). Lansîndu-se într-o cu totul justificată critică a modului în care este atribuită denumirea de proletcultism unei perioade a literaturii române, demonstrînd faptul că în anii ’50 Proletcultul era deja o doctrină periculoasă, condamnată în noile literaturi ale Estului, Sanda Cordoș propune o altă denumire pentru intervalul 1948-1964: nu realism socialist (preferat de Adrian Marino), ci jdanovism. "(...) Literatura
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
a continuat să dea în pîrg încă multă vreme «în lumina lucrărilor lui A.A. Jdanov» (...). Cînd îi datorăm atît, cum să numim epoca literară 1948-1964 altfel decît jdanovism?" Un raționament asemănător ne-ar putea face, in extremis, să numim perioada de după 1971 ceaușism, de vreme ce tezelor lui Ceaușescu li se datorează, prin ricoșeu, peisajul literar de mai apoi. E însă un soi de confuzie între două planuri nu foarte compatibile: dacă Stelian Tănase ori Vladimir Tismăneanu vorbesc de stalinism în desemnarea
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
și îl integrează mișcării mondiale, în ce fel proiectele, ce au în spate ani de zbucium și coerentă preocupare, își pot găsi concretețe pe scenă. Mai știu la fel de bine că mai întotdeauna valorile au avut parte de tratamente lezante, de perioade dificile. Vreți să faceți să se dezvolte teatrul și muzica în țara voastră, retrageți mîna statului de deasupra lor. Să trăiască ce poate trăi; să nu susțineți artificial ce n-are nici o putere de viață proprie, împiedicînd prin aceasta dezvoltarea
Lavinia vorbește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14231_a_15556]
-
Nicolae Manolescu Înainte de 1989, au lipsit aproape cu totul istoriile consacrate literaturii din perioada comunistă. Era destul de greu, în absența unei istorii generale care să nu fie viciată ideologic, să scrii istorie literară. În plus, o generație întreagă de comentatori se formase în spiritul lui G. Călinescu și era predispusă mai degrabă spre critică
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
au schimbat radical, deși au apărut unele cărți de pionerat în materie. Cele mai multe se referă la anumite aspecte ale literaturii din regimul comunist. Între acestea, cenzura a atras îndeosebi atenția și avem acum cel puțin trei studii asupra ei. Dintre perioadele literare, a fost privilegiată aceea de imediat după 1948. Patru sau cinci cărți au încercat să ofere o imagine a realismului socialist (sau a proletcultismului) din anii '50. În ce privește studiile teoretice despre principalele fenomene ale culturii din timpul dictaturii (fie
De ce lipsesc istoriile literaturii din comunism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14215_a_15540]
-
vor putea da naștere unor noi ramuri ș.a.m.d. La scara întregii cunoașteri, spectacolul acestei ștafete, care nu are un început bine determinat și despre care nu se știe până când va continua, este impresionant; actorii acestui spectacol provin din perioade diferite ale istoriei și aparțin unor popoare dintre cele mai diferite, dar s-au lăsat toți prinși într-un joc a cărui legitimitate rezultă din ceea ce îi leagă dintotdeauna pe oameni: nevoia de a înțelege universul care ne înconjoară și
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
în urma Bulgariei, Ungariei și Poloniei în ceea ce privește numărul lucrărilor științifice publicate în reviste internaționale (pentru detalii, a se vedea Ionel Haiduc, " Cercetarea științifică din România oglindită într-un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
un raport american", Academica, iulie 2002, 55-60). Baza de date a I.S.I. include pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în științele naturii, 809 în științele sociale și 740 de profil umanist. Am extras aceste
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
pentru perioada 1945-iunie 2002 un număr de aproximativ 25 de milioane de lucrări științifice în domeniul științelor naturii, 4.600.000 de lucrări de științe sociale pentru perioada 1956-iunie 2002 și aproape 3 milioane de documente din domeniul umanist pentru perioada 1975-iunie 2002. România contribuie la aceste evaluări cu 34.215 de titluri în științele naturii, 809 în științele sociale și 740 de profil umanist. Am extras aceste date din articolul acad. Ionel Haiduc "Cercetarea științifică românească în context internațional" (Academica
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
aș putea spune) , nu a fost un declic, ci o serie de declicuri succesive timp de aproape cincisprezece ani. Și în final, când m-am apucat serios de treabă, acum doi ani, mai multe considerente m-au determinat: faptul că perioada aceea a fost (și are toate șansele să rămână așa) perioada cea mai romanescă pe care am traversat-o; faptul că memoria mea, slabă, foarte imprecisă, a transformat de mult timp amintirile într-o cvasi-ficțiune, în povești, în roman; faptul
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
de declicuri succesive timp de aproape cincisprezece ani. Și în final, când m-am apucat serios de treabă, acum doi ani, mai multe considerente m-au determinat: faptul că perioada aceea a fost (și are toate șansele să rămână așa) perioada cea mai romanescă pe care am traversat-o; faptul că memoria mea, slabă, foarte imprecisă, a transformat de mult timp amintirile într-o cvasi-ficțiune, în povești, în roman; faptul, de asemenea, că simțeam nevoia, înconjurat de egotismul și de cinismul
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
am traversat-o; faptul că memoria mea, slabă, foarte imprecisă, a transformat de mult timp amintirile într-o cvasi-ficțiune, în povești, în roman; faptul, de asemenea, că simțeam nevoia, înconjurat de egotismul și de cinismul contemporan, să vorbesc despre o perioadă care avea ridicolul ei, dar care era totuși dominată de un anume idealism, un anume altruism; cu atât mai mult cu cât mi se părea că epoca aceea, nu chiar foarte îndepărtată, la urma urmei, era foarte puțin cunoscută de
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
decât trecut sedimentat, stratificat, suprapus. Acesta este un adevăr general. În cazul particular al acestui roman, Tigru de hârtie, și al acestui oraș, Parisul, raportul general este dublat de unul istoric, deosebit: poveștile narate în carte au legătură cu acea perioadă de la sfârșitul anilor ’60 când imaginarul „Revoluției" a înflorit pentru ultima dată; or, după cum știți, Parisul a avut un loc important, un loc central, cel puțin pentru francezi - dar cred că și pentru străini - în imaginarul acesta. Una dintre imaginile
Tigru de hârtie(fragment de roman) by Elena-Brândușa Steiciuc () [Corola-journal/Journalistic/14181_a_15506]
-
anilor 1930-1940 care să nu fi beneficiat de generozitatea regală? Tare mi-e teamă că o bună parte din banii "spoliați" de Carol II au ajuns, discret, în buzunarele culturii române. E imposibil să găsim, în toată istoria noastră, o perioadă comparabilă cu acest deceniu în privința caratelor reale purtate de operele literare apărute atunci. Regele Carol a fost un soț infidel, într-adevăr: dar există mulți șefi de stat, din secolul al XVIII-lea și pînă astăzi, care să se fi
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
celeilalte cunoscute sinteze, Romanul francez de după război (1953) nu-i recunoaște, de asemenea, calitatea de "istorie": Este vorba despre articolele mele din ziarul Combat, dintre 1945 și 1951 (...) Se întâmplă că acestea constituie o panoramă a romanului din Franța din perioada imediat următoare războiului"... Iată, așadar, că statutul de cronicar literar nu i se pare deloc rușinos unuia dintre "servitorii" lui cei mai atașați - spre deosebire de meleagurile noastre literare, unde o asemenea meserie, larg practicată totuși, e privită destul de des cu o
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]
-
un nu furios". El crede încă în ceva, fiindcă scrie, se confesează și își cântă nefericirea" - adaugă comentatorul din 1949. Pentru că o modulează într-o limbă cu atât mai admirabilă cu cât este de împrumut, pentru că o distribuie artistic în perioade lirice, unele ușor oratorice, altele de o amploare în genul lui Pascal sau Nietzsche, vom avea oare neobrăzarea să spunem că această deznădejde e prefăcută?" Câteva dintre secvențele cele mai dense ale cărții au ca obiect opere-reper precum cele ale
Maurice Nadeau în serviciul literaturii by Ioan Pop () [Corola-journal/Journalistic/14207_a_15532]