544 matches
-
românești". Ca atare, concentrația de naționalism prezentă în discursul istoric suferă o diluare considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
considerabilă. Prăbușirea cronologică a temporalității românești, pe care am semnalat-o ca producându-se prin restructurarea tematică a materialului istoric, invită la o succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
succintă reflexie epistemologică asupra periodizării ca procedeu analitic. Întrebarea la care dorim să răspundem este dacă, în privința periodizării timpului istoric, poate fi respectată injuncția epistemologică enunțată de Platon, aceea de a "decupa realitatea la încheieturile sale" (în Phaedrus). Știm că periodizarea își are locul, pe bună dreptate, după cum punctează J.H. Bentley (1996, p. 749), între cele mai delicate sarcini ale analizei istorice. Nu este singurul care împărtășește această credință. Din același club opinional face parte și B. Southgate (2001), care afirmă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cuțitului analitic"), precum și a registrului de partiționare utilizat, au o deosebită importanță deoarece "afectează serios interpretările noastre ulterioare" (Southgate, 2001, p. 122). Totuși, toate aceste caveat-uri metodologice nu i-a împiedicat pe aventurierii în realitatea consumată a trecutului să folosească periodizarea ca un instrument standard din trusa lor de scule intelectuale. Multitudinea de modalități de sistematizare, ordonare și categorizare a istoriei arată că realitatea trecutul nu poate fi "decupată la încheieturi", din simplu motiv că aceasta pur și simplu nu are
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
întins de alternative ce stau la dispoziția istoricului relevă faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv ilustrează din plin această necesitate: inclusiv analiza întreprinsă în rândurile de mai sus operează pe baza unei periodizări, compartimentând trecutul românesc în perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv ilustrează din plin această necesitate: inclusiv analiza întreprinsă în rândurile de mai sus operează pe baza unei periodizări, compartimentând trecutul românesc în perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre "fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre "fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic", a "antinaționalismului comunist", a "naționalismului comunist", urmată în fine de tranziția contemporană "de la postcomunism la postnaționalism". Implicațiile teoretice ale studiului logicii schimbătoare a periodizării sunt clare: trecutul este structurat în funcție de interesele prezentului. Fără a îmbrățișa doctrina radical prezenteistă formulată de Benedetto Croce (1921) în sentința "toată istoria este istorie contemporană", analiza întreprinsă indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
indică faptul că în ceea ce privește cunoașterea aprobată social și validată politic prin introducerea în manualele școlare, teza lui Croce, într-o variantă modificată, este legitimă: întreaga istorie oficială este istorie contemporană! Analiza pe care am demarat-o relevă că modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
am demarat-o relevă că modul de periodizare a istoriei oglindește fidel "spiritul timpului" (Zeitgeist) în general, și cu deosebire interesele clasei sociale aflate la cârma politică a societății. Ideea axială rezultantă în urma acestei analize indică faptul că schema de periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
periodizare a trecutului, precum și selecția bornelor temporale investite ca momente de cotitură în istoria unei colectivități, sunt colorate de ceea ce P. Iluț (2009, p. 197) numește "structurile mentale macrogrupale" prevalente în sistemul de credințe specific comunității respective. Ca atare, logica periodizării trecutului face parte din ansamblul de tehnici prin care status quo-ul realizează "managementul politic al realității" (Howard, 1986, p. 25). Originea I. Discursul monofonic (1991-1997). După faza slavismului maximal din anii '50, național-comunismul a restabilit paradigma xenopoliană a dualității etnogenetice
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Abandonarea mesianismului național implică deopotrivă renunțarea la filosofia teleologică a istoriei. Săgeata timpului înscrisă în istoria românilor își pierde direcția liniară prestabilită, pe măsură ce întreaga meta-povestire a devenirii istorice românești este restructurată de pe criterii cronologice pe baza tematice. Odată cu renunțarea la periodizarea convențional-cronologică a istoriei românilor, organizarea narativă a memoriei naționale, anterior fundamentată pe principiul teleologic, este devertebrată (Rusu, 2013b). Manualele publicate după 1998 fie nu mai conțin niciun sistem de clasificare periodică a istoriei, fie abandonează relatarea cronologică a evenimentelor în favoarea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
istoric este reorganizat după alte criterii decât cele ce se închină acelui "idol cronologic" contestat de F. Simiard. Are loc o prăbușire a temporalității, așa cum e înțeleasă ea în mod convențional, ca o succesiune de evenimente ordonate cronologic. Odată cu renegarea periodizării clasice, simțul istoric românesc pășește în condiția postmodernă. Drept consecință, istoria - devenită deșirată din punct de vedere cronologic - își pierde din funcțiile de legitimare politică pe care le-a îndeplinit de-a lungul timpului. Simplificând lucrurile, liniaritatea cronologică sugerează teleologie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cunoașterea sociologică a modei sunt bine-venite și foarte bine realizate. Sunt decupate din discursul științific asupra modei patru etape, delimitate cronologic: 1871-1890 (perioada evoluționismului); 1890-1960 (perioada clasică); 1950-1990 (perioada fondatorilor); din 1990 până în prezent (perioada contemporană). Se înțelege că această periodizare nu este "patul lui Procust", ci o construcție flexibilă, dar care ajută la înțelegerea fenomenului modei. Consider meritoriu faptul că autoarea găsește în opera lui Charles Darwin rădăcina teoriei pudorii, cea mai veche teorie despre moda vestimentară, despre motivația purtării
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
a evoluției subiectului. Din acestă perspectivă, lucrarea de față își propune să inventarieze și să clarifice aria semantică a conceptelor, să sublinieze direcțiile de studiu și progresele sociologiei modei. Tocmai de aceea, din rațiuni metodologice, în primul capitol propun o periodizare a istoriei sociologiei modei. Am evidențiat astfel etapele de studiu, principalele direcții de cercetare (antropologică, istorică, sociologică, psihosociologică, semiotică), publicații, lucrări semnificative. Am subliniat distincția dintre "modă" și "vestimentație" și am argumentat necesitatea integrării unor concepte, precum "gust", "înfățișare" și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
figurile emblematice ale sociologiei începutului de secol XX, "moda a avut un statut marginal printre intelectuali" (cf. G. Lipovetsky, 1987/2002, 25). Voi prezenta în continuare, în ordine cronologică, parcursul științific al fenomenului modei. Din rațiuni metodologice, recurg la următoarele periodizări: etapa evoluționismului (1871-1890), etapa clasică (1890-1960), etapa fondatorilor (1960-1990) și etapa contemporană (din 1990 până în prezent). Am delimitat aceste cadre temporale pe criteriul orientărilor teoretice dominante, la un moment dat, în sociologie, psihosociologie, antropologie și în științele comunicării. 1.2
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de opinie favorabil schimbărilor radicale de abordare a problemelor limbii ca disciplină științifică - care s-ar fi răsfrânt automat și asupra oricărei paradiscipline - încă din anul 1948, an al unei Reforme educaționale a învățământului românesc, așa cum am arătat în justificarea periodizării, din prima parte a lucrării, adevărata reformă a fost provocată de lucrările lui I.V. Stalin referitoare la lingvistică, publicate în 1950. Revendicînd limba ca instrument al dezvoltării umane, alături de muncă, considerată un alt important instrument al aceleiași dezvoltări umane, doctrina
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la studiile despre arta plastică,etnografie sau folclor,diverse domenii de creație și cercetare găsindu-și locul în paginile noilor reviste prin programele lor,cele mai importante publicații literare din secolul al XIX-lea au stabilit principii și criterii de periodizare,de promovare a valorilor autentice,de combatere a exagerărilor,de sincronizare a literaturii și culturii românești cu Occidentul,dar și de păstrare a unui echilibru între tradiție și modernitate. Reperele teoretice ale unificării și cultivării limbii literare,în perioada de
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
23 2.1 ACORD și INSERARE. Trăsături sintactice: interpretabile, valorizate. Trăsături EPP 25 2.2 Faze și periferii sintactice 28 2.3 Parametrul centrului 30 2.4 "Parametrul" configuraționalității. Configuraționalitate vs nonconfiguraționalitate. Configuraționalitate discursivă 33 3 Metodologie 34 3.1 Periodizare 34 3.2 Corpus 34 3.3 Metode de analiză 34 3.4 Relația dintre modelele străine și textele românești vechi. Un punct de vedere 35 III Deplasarea verbului și structura nucleului propozițional în româna modernă 37 1 Introducere, obiective
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2015b și bibliografia). Din perspectivă diacronică romanică, este de așteptat ca gramatica V2 a românei vechi să fie deja reziduală în secolul al 16-lea; fazele V2 ale limbilor romanice vechi sunt identificate în secolele 12-15 (v. și discuția asupra periodizării românei prin raportare la celelalte limbi romanice în §3.1 infra); de exemplu, în analiza francezei vechi, Roberts (1993: 199) arată că gramatica V2 a fost înlocuită de gramatica SVO (V-la-I) între începutul secolului al 15-lea și începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
and focus to particular structural positions". Ambii termeni, (non)configurațional și configurațional discursiv, au ajuns să se folosească într-o manieră mai informală în literatura de specialitate, care le lărgește sfera de aplicare față de formulările inițiale. 3 Metodologie 3.1 Periodizare În măsura în care am dispus de material, ne-am propus ca, în spiritul lucrărilor pe care le-am avut ca model pentru cercetarea de față, să abordăm faptele românei vechi dintr-o perspectivă comparată, punând datele din română în oglindă cu datele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sarcinilor * Planificarea activităților. Etape: identificarea nevoilor de informare, formularea rolurilor și misiunii, formularea obiectivelor, elaborarea documentului, implementarea planului strategic, controalele periodice, evaluarea rezultatelor * Organizarea activității și dinamica adaptării la nou, schimbarea strategiei în caz de forță majoră * Diagnostic și evaluare: periodizare, verificarea evaluărilor din mai multe surse și mai multe puncte de vedere * Gestionarea resurselor umane: evaluare, formare, atenuarea conflictelor, reamplasarea personalului, promovări, sancțiuni, destituiri, desfacerea contractelor de muncă cu respectarea cadrului legal * Ergonomia activității de bibliotecă: rolul culturii organizaționale, particularități
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
în baza cărora se stabilesc conținuturile, căile, mijloacele, resursele, condițiile, cu care și în care se derulează procesul de învățământ. Curriculum național cuprinde două componente: curriculum nucleu sau obligatoriu (65-70%) și curriculum la decizia școlii (35-30%). * cicluri curriculare: acestea sunt periodizări ale școlarității/educației care au în comun obiective specifice și grupează mai mulți ani de studiu ce aparțin unor niveluri școlare (cicluri de învățământ) diferite. Aceste periodizări se suprapun peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sau obligatoriu (65-70%) și curriculum la decizia școlii (35-30%). * cicluri curriculare: acestea sunt periodizări ale școlarității/educației care au în comun obiective specifice și grupează mai mulți ani de studiu ce aparțin unor niveluri școlare (cicluri de învățământ) diferite. Aceste periodizări se suprapun peste structura formală a sistemului de învățământ, cu scopul de a facilita obiectivul major al fiecărei etape școlare de a regla procesul de învățământ prin intervenții de natură curriculară. Curriculum național este structurat pe cinci cicluri curriculare (în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
9. Exemplul 2 3.10. Intuiția 2 3.11. Învățarea activă 2 3.12. Învățămîntul atractiv 2 3.13. Jocul 2 3.14. Libertatea în educație 2 3.15. Munca manuală. Meseriile 2 3.16. Odihna activă 2 3.17. Periodizarea vîrstelor 2 3.18. Școala amplasată departe de locuințele omenești 2 3.19. Teoria contractualistă 2 3.20. Utilitatea cunoștințelor 2 CAPITOLUL 4. CONCEPTE FUNDAMENTALE ÎN GÎNDIREA PEDAGOGICĂ A LUI JEAN-JACQUES ROUSSEAU 2 A Aptitudini 2 B Bunătatea originară a
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
copilului 2 E Educația negativă 2 E Educația femeii 2 F Familia 2 I Interdisciplinaritatea 2 I Intuiția 2 Î Învățarea activă 2 L Libertatea 2 M Manualele școlare 2 M Materiile de studiu 2 P Pedepsele naturale 2 P Periodizarea educației 2 R Respectarea particularităților de vîrstă și individuale 2 S Scopul educației 2 CAPITOLUL 5. MOMENTUL ROUSSEAU ÎN EVOLUȚIA PEDAGOGIEI 2 5.1. Contribuția lui Rousseau la dezvoltarea pedagogiei 2 5.2. Germania 2 5.3. Elveția 2 5
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]