865 matches
-
debitul portal. In șocul sever debitul hepatic poate fi redus în asemenea măsură încât poate determina necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
cu caracter suflant. La nivelul bronhiolei supralobulare există de asemeni o îngustare a tubului aerifer urmată de lărgire bruscă (lobulul cu alveole pulmonare); aici se produce murmurul vezicular care se percepe numai dacă atât alveolele pulmonare cât și bronhiolele sunt permeabile. Acest zgomot se ascultă atât în inspir cât și în expir, pe întreaga suprafață toracică; este un zgomot slab, cu timbru dulce aspirativ. Cunoașterea caracterelor normale a zgomotelor respiratorii precum și modificările lor în diverse circumstanțe patologice sunt obligatorii pentru diagnosticarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din celule endoteliale cu perforații, numite fenestrații, care rețin celulele sanguine dar permit filtrarea plasmei. Fiecare celulă endotelială are aspectul unui disc turtit, cu foarte multe perforații, rulat în formă cilindrică pentru a forma peretele capilar. Capilarele glomerulare sunt foarte permeabile, permițând unei procent mare din plasmă să fie filtrată către spațiul capsular (fig. 95). Acoperind la exterior endoteliul capilar este membrana bazală. Aceasta reprezintă fuzionarea dintre membrana bazală endotelială și cea a epiteliului glomerular și este alcătuită dintr-o rețea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
este de a crea un gradient osmotic de a lungul ansei, dinspre corticală spre medulară. Segmentele subțiri prezintă membrane epiteliale subțiri cu țesut pavimentos unistratificat, fără margine în perie, cu puține mitocondrii și activitate metabolică redusă. Segmentul descendent este foarte permeabil pentru apă și practic impermeabil pentru solviți. Pe măsură ce filtratul coboară spre vârful ansei, apa trece din tub în interstițiu prin osmoză (fig. 102). La vârful ansei filtratul este izoton cu mediul, la valoarea de 1200 mOsm/l. Partea inferioară a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
proteine transportori pentru uree și aquaporine. Vasa recta mențin hipertonicitatea cu ajutorul unui mecanism numit schimb în contracurent. Electroliții și alți solviți, mai ales ureea, cere sunt prezenți în concentrații mari în medulară, difuzează în vasa recta descendente, deoarece acestea sunt permeabile pentru ioni și apă. Apoi, aceiași electroliți și uree vor difuza din vasele ascendente înapoi în interstițiu, păstrând apa în sânge, datorită presiunii coloid-osmotice date de proteinele plasmatice, care nu pot trece prin peretele capilar. Astfel, electroliții rămân captivi în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
pentru apă a porțiunii terminale a tubului distal și a întregului tub colector este determinată de reglarea hormonală prin intermediul arginin-vasopresinei, denumită și hormon antidiuretic sau ADH. În prezența unei secreții bazale de ADH de către nucleii hipotalamici, aceste segmente tubulare sunt permeabile pentru apă, dar în absența acestuia, sunt practic impermeabile. 25.2.5. Tubul colector medular Deși tubii colectori medulari reabsorb mai puțin de 10% din apă, la nivelul lor se realizează procesarea finală și de aceea au un rol de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
va duce la creșterea permeabilității acesteia pentru apă. Pe de altă parte, PKA activează și transcripția genică a aquaporinelor, ceea ce va stimula sinteza de astfel de proteine și va prelungi efectul. Spre deosebire de ductul colector cortical, celulele tubului colector medular sunt permeabile pentru uree, ceea ce permite reabsorbția unor cantități de uree, apoi creșterea în continuare a osmolarității interstițiului medular, ceea ce va duce la capacitate crescută de reabsorbție a apei. Celulele ductului medular sunt capabile să secrete ioni de hidrogen în cantități crescute
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și extracelular se află în echilibru osmotic, ceea ce înseamnă că presiunea osmotică de o parte și de alta a membranei celulare este similară, chiar dacă este menținută de alți ioni și solviți. Acest echilibru osmotic este necesar, deoarece membranele celulare sunt permeabile pentru apă, deoarece prezintă o multitudine de canale pentru apă ce permit influxul sau efluxul de apă guvernat osmotic. Dacă unul dintre compartimente își modifică presiunea osmotică, apa se mișcă în sau din celălalt compartiment pentru a restabili echilibrul. Aceste
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
modurilor de abordare din sfera eterogenă care constituie în mod generic „sociologia educației” de azi. Celor care vor parcurge capitolul dedicat originilor și evoluției disciplinei le va fi clar că, în ultimele decenii, granițele dintre științe și specializări au devenit permeabile, chiar incerte, la fel cum distincția dintre cercetarea fundamentală și cea aplicată în domeniul educațional și-a pierdut actualitatea. Alături de capitole ample rezervate problematicii inegalităților școlare, surselor rezultatelor școlare sau expansiunii sistemelor de învățământ publice de masă, apar și capitole
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului și al recuzitei imagistice. Fascinat de modernitate, ispitit și de postura militantă, permeabil la sugestii expresioniste, ca în remarcabilul poem Jazband cu lăutari țigani, a dat, în anii ’20 și ’30 din secolul trecut, o poezie asimilabilă unei anumite zone a avangardei interbelice românești. Cel mai „avangardist” text al său e, probabil, Madrigal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
mă scol, să ies în orașul luminat, să mă pierd în mulțimea serii, în satele lui din lemn, împodobite cu crengi de brad. Identitatea mea de atunci, actele mele mă făceau banal, invizibil. Aș fi putut traversa frontierele tot mai permeabile ale acelei noi bătrâne Europe, m-aș fi putut instala aici sau altundeva. Amintirea, deja foarte îndepărtată, a primei mele zile în Occident, a revenit: Berlin, vernisajul și vânzătorul de timbre care intrase, pentru câteva ore și fără să știe
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
într-un serviciu de specialitate (ATI). I. BASIC LIFE SUPPORT (Tehnica ABC) Pacientul în moarte clinică este așezat orizontal pe un plan dur, prin priza de salvare Rautek .(27) A. AIRWAY - Asigurarea libertății căilor aeriene Fără asigurarea căilor aeriene libere, permeabile, orice efort de reanimare devine inutil, hipoxemia și hipercapnia grăbind stopul cardio-respirator ireversibil. Gesturile de eliberare a căilor aeriene se execută cu mare urgență la locul accidentului, de cele mai multe ori prin metode simple, mai rar cu truse speciale
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
că terenurile afectate de alunecări însumează peste 600 ha, semnificativ fiind și faptul că terenurile arabile reprezintă numai 60% din suprafața comunei. Energia reliefului în medie între 100-120 m, pantele mari, la care se adaugă substratul geologic alcătuit din roci permeabile și impermeabile, cât și vicisitudinile climatelor de tip continental est-european, lipsa vegetației arborescente, ca și utilizarea nerațională a terenurilor, constituie cauzele principale care au favorizat apariția și dezvoltarea degradărilor de teren pe teritoriul comunei Șipote. Cea mai mare răspândire o
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu care se pot confunda. d) - Marne gipso - clorurate ce apar pe pantele văilor, aproape de nivelul șesurilor și pe tăpșane. Ele formează substratul argilos și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
de nisipuri și rezistența stratelor de marne argiloase; - alunecările de teren - formă de eroziune ce constituie un element ce însoțește peste tot peisajul geografic. Datorită alcătuirii petrografice (succesiuni de marne și nisipuri),prezenței pânzelor de apă, ce îmbibă baza stratelor permeabile și poroase, desimii văilor care oferă numeroase pante,structurii geologice cu strate slab înclinate, aproape că nu există versant de vale care să nu fie afectat de alunecări. În urma cercetărilor efectuate asupra solurilor din zonă, au fost propuse o serie
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
cu o suprafață de 0,27 mp pentru fiecare rinichi. Filtrul glomerular este alcătuit din trei straturi: endoteliu fenestrat (celulele endoteliale prezintă pori de 70-100 nm diametru), membrana bazală glomerulară și epiteliu podocitar (vezi figura 5). Această structură complexă este permeabilă pentru apă și moleculele mici, dar reține cea mai mare parte a proteinelor și alte molecule mai mari, precum și elementele figurate ale sângelui. Figura 5. Bariera de filtrare glomerulară Membrana bazală glomerulară este o structură fibrilară densă, cu o grosime
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Arteriolele eferente ale glomerulilor corticali se capilarizează peritubular și drenează ulterior într-o venă corticală. Arteriolele eferente ale glomerulilor juxtamedulari dau naștere la vasa recta, situate în piramide și dispuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinifer. Aceste vasa recta sunt permeabile pentru apă și sodiu și participă la menținerea gradientului cortico-medular. Sângele va trece succesiv în venele radiale corticale, venele arcuate, venele interlobare și, în final, în venele renale (vezi figura 7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
diluție a urinilor care devin, astfel, hipotonice. Consecințele acestor fenomene se evidențiază în aval și în amonte de ansa largă Henle. în aval, consecințele importante sunt manifeste în prezența ADH. Partea terminală a tubului distal și canalul colector cortical devin permeabile pentru apă. Rezultă trecerea apei din aceste segmente spre interstițiu, dar ureea rămâne în fluidul tubular. Astfel, urinile devin izotonice. Mai departe, canalul colector medular devine permeabil la uree și apă în prezența ADH. Ureea este unul dintre principalele elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în prezența ADH. Partea terminală a tubului distal și canalul colector cortical devin permeabile pentru apă. Rezultă trecerea apei din aceste segmente spre interstițiu, dar ureea rămâne în fluidul tubular. Astfel, urinile devin izotonice. Mai departe, canalul colector medular devine permeabil la uree și apă în prezența ADH. Ureea este unul dintre principalele elemente ale osmolarității interstițiului medular. în prezența ADH, ureea este absorbită în canalul colector medular și ajunge în țesutul interstițial medular profund, antrenând și o cantitate moderată de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
circulă în direcții opuse), ramurile fiind separate prin țesutul interstițial medular. între aceste segmente sunt posibile schimburi de apă și solviți, date fiind permeabilitatea diferită a celor două ramuri și raporturile cu structurile vasculare din vecinătate: • ramura subțire descendentă este permeabilă pentru apă și impermeabilă pentru sodiu și uree; urinile tubulare devin tot mai hipertonice, dinspre cortex spre medulara profundă; • ramura ascendentă subțire Henle este impermeabilă pentru apă și uree, dar reabsoarbe NaCl după legile osmozei, ceea ce face ca urinile să
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
ascendentă subțire Henle este impermeabilă pentru apă și uree, dar reabsoarbe NaCl după legile osmozei, ceea ce face ca urinile să piardă din hipertonicitate; • ramura ascendentă largă și tubul contort distal în porțiunea inițială sunt impermeabile pentru apă și uree și permeabile la sodiu. La acest nivel, Cl-, Na+ și K+ sunt reasorbite activ, urinile devenind hipotonice; • segmentul terminal al tubului distal și canalul colector cortical reabsorb apa și urinile devin izotonice. în prezența ADH, devin tot mai permeabile pentru apă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
și uree și permeabile la sodiu. La acest nivel, Cl-, Na+ și K+ sunt reasorbite activ, urinile devenind hipotonice; • segmentul terminal al tubului distal și canalul colector cortical reabsorb apa și urinile devin izotonice. în prezența ADH, devin tot mai permeabile pentru apă, dar nu și pentru uree; • canalul colector medular în prezența ADH este permeabil în particular pentru uree, apă, dar și pentru Na. Urina finală devine hipertonică; • Vasa recta (capilare situate în piramide, interpuse între porțiunile rectilinii ale tubului
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
activ, urinile devenind hipotonice; • segmentul terminal al tubului distal și canalul colector cortical reabsorb apa și urinile devin izotonice. în prezența ADH, devin tot mai permeabile pentru apă, dar nu și pentru uree; • canalul colector medular în prezența ADH este permeabil în particular pentru uree, apă, dar și pentru Na. Urina finală devine hipertonică; • Vasa recta (capilare situate în piramide, interpuse între porțiunile rectilinii ale tubului urinar) permit schimburi osmotice cu țesutul interstițial medular și prin intermediul acestuia cu diferitele segmente ale
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
lor descendent. Urina finală de la nivelul papilei prezintă o osmolaritate identică cu osmolaritatea țesutului interstițial medular și a ansei Henle descendente. Aquaporinele (AQP) sunt proteine ale canalelor de apă, recent descoperite, care sunt responsabile pentru transportul apei prin celulele epiteliale permeabile la apă de la nivelul nefronului sau alte organe. Au fost identificate zece tipuri de aquaporine, dintre care șase în rinichi. Funcția exactă a aquaporinelor nu este cunoscută. AQP 7 este localizată la nivelul marginii „în perie” a tubului drept proximal
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
prezența unui agent osmotic în soluția de DP. Acest gradient depinde de atât de concentrația, cât și de tipul agentului osmotic folosit (vezi mai jos „Soluțiile de DP”). Permeabilitatea membranei peritoneale pentru agentul osmotic. Cu cât membrana peritoneală este mai permeabilă pentru un anumit agent osmotic, cu atât acesta difuzează mai ușor din lichidul de dializă în sânge, determinând scăderea mai rapidă a gradientului osmotic și deci a UF. Reabsorbția (retrofiltrarea) se referă la deplasarea apei și a solviților în sens
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]