706 matches
-
și natură, de următoarea idee nietzscheană: "Cultura se poate naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este spațiul în care se constituie personalitățile individuale. Acest sens al culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie, mai cu seamă) fiind valorizată mai mult continuitatea. Astfel, totul este energie; omul este scop final al evoluției, având un specific existențial determinat, fundamental, prin natura sa "energetică". În ultimile lucrări însă (îndeosebi în Etnicul românesc și în Morala personalismului energetic), discontinuitatea este întărită, fără a fi pus în pericol echilibrul formal dintre ea și continuitate (așa cum se poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului, al genericului ontologic, însă aceasta reprezintă un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolut, în creația culturală; iar eșecul culturii este un "eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute de un anume moment istoric, ele ilustrându-l. Comentând personalismul energetic în contextul Istoriei civilizației române moderne, Eugen Lovinescu spune astfel: "Realitatea culturii nu se exprimă prin forme exterioare, ci prin bunuri sufetești, prin deprinderi intelectuale și morale, devenite forțe active"210. Cultura este altceva decât natura, fiindcă aceasta din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care echilibrează în structura lumii elementul condiționatului natura și elementul Absolutului Absolutul însuși. În cazul misticului, forma socială este grupul; în cazul "tipului", cultura; iar pentru personalitatea energetică, civilizația. (Discuția asupra formei sociale se va face în ultimul capitol.) Interpretarea personalismului energetic din unghi antropologic și discuția asupra formelor istorice ale pesonalității trebuie să introducă o diferență între ființa-în-sine a unei forme a personalității și exprimarea sa în afară de sine. Iar textul interpretat în lucrarea de față dă voie, dacă nu chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Plasată însă înaintea personalizării, ea devine o etapă necesară a evoluției, care pregătește apariția personalității. Confirmarea acestui rol o aflăm în faptul formării personalității energetice. Și, de asemenea, în omul de vocație, care este, în limbajul lui C. Rădulescu-Motru, "profetul personalismului energetic". II.3.d. Caracterul normativ al conceptului de personalitate energetică Dintr-o anumită perspectivă, conceptul de personalitate energetică are un caracter normativ. El desemnează ipostaza "finală" spre care tinde evoluția energiilor personalizate, un punct final de echilibru al ordinii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală" spre care tinde evoluția energiilor personalizate, un punct final de echilibru al ordinii universale, un fel de țintă a evoluției existenței-ca-energie. Normativitatea acestui concept poate fi urmărită în două planuri, corespunzătoare celor două orizonturi de tematizare a personalității, proprii personalismului energetic și prezentate în cap. I al acestei lucrări (I.3.a.): 1) în cel al "științei personalității", unde ea apare ca o previziune a unei corelații persistente, a unei realități pentru care s-au acumulat premisele naturale și culturale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmări bune pentru om. Tocmai prin el se îmbogățește civilizația și, pe această bază, cresc șansele apariției vocațiilor și sunt optimizate condițiile educației ce are ca scop formarea vocațiilor. Termenul de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă o înfăptuire a acesteia diferită de profesionist. Diferența o putem gândi din două unghiuri: 1) istoric, potrivit căruia profesionistul este personalitatea modernă a "muncitorului calificat", iar vocația este forma energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anterioare de personalizare a energiei. Ea este idealul spre care tind personalitățile, ideal prezent "pe viu" în vocațiile apărute în orice epocă istorică. C. Rădulescu-Motru descrie condițiile naturale și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului către propria sa desăvârșire; este vorba despre "o concepție dinamică având ca tendință practică răscolirea energiilor românești pentru a descoperi vocațiile și a le face fecunde dezvoltării neamului și, prin el, omenirii"220. Acesta este sensul profund al personalismului energetic, dezvăluit prin regândirea și interpretarea conceptului personalității energetice. II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația II.4.a. Conceptul vocației Filosofia lui C. Rădulescu-Motru răspunde unui scop: ideile, interpretările, conceptele sale, ordonate într-un sistem, conduc la teoria vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei existențe în care intră cu ceva acela care este chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în scopul evoluției societății. În Elemente de metafizică (Partea III, capIII: Vocația) apare a doua schiță a conceptului vocației. În acest context, C. Rădulescu-Motru citează din nou lucrarea lui Max Weber, amintită mai sus. Într-o notă de subsol, autorul personalismului energetic afirmă că este instructiv acest studiu care explică legătura dintre sentimentul vocației și dezvoltarea economică a comunităților care au adoptat "biserica reformistă". El pare a nu fi de acord însă cu punctul de vedere weberian în contextul discuției despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria personalității și vocației în personalismul energetic. Obârșia vocației se află în "dispozițiile caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o conjunctură favorabilă intereselor sale personale, ci crează el însuși împrejurări favorabile îmbogățirii culturii și, în urmare, este supusul intereselor care-i transcend personalitatea, dar i-o înnobilează, totodată. Legătura dintre vocație și profesie este discutată de C. Rădulescu-Motru în Personalismul energetic și în Vocația... . În cea dintâi lucrare, autorul pare a nu detașa, uneori, vocația de personalitatea energetică identificată cu profesionistul. Din această cauză, personalitatea energetică își putea pierde determinarea istorică. În cea de-a doua, însă, distincția între vocație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu trebuie privit numai ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu trebuie privit numai ca element în filosofia culturii a lui C. Rădulescu-Motru, ci ca termen originar într-o veritabilă ontologie (a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu poate spune nimic. Diferențele dintre programele filosofice ale celor doi gânditori sunt prea însemnate pentru a îngădui o alăturare a unor concepte care le aparțin. Dar dacă socotim fondul acestor programe filosofice, orizontul în care amândouă devin active, anume personalismul deși această evaluare este cu totul problematică în cazul lui Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a îngădui o alăturare a unor concepte care le aparțin. Dar dacă socotim fondul acestor programe filosofice, orizontul în care amândouă devin active, anume personalismul deși această evaluare este cu totul problematică în cazul lui Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu am lucrat nici mai devreme, când a fost vorba despre personalismul lui C. Rădulescu-Motru -, atunci comparația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu am lucrat nici mai devreme, când a fost vorba despre personalismul lui C. Rădulescu-Motru -, atunci comparația în cauză nu doar că ar fi posibilă, ci, odată operată, ar putea scoate la iveală și câteva sensuri ale conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]