1,166 matches
-
de tensiune dramatică sunt contrabalansate de momente de destindere, de jubilare și de încurajare. Cateheza are o triplă intenție: de a educa, de a trezi sentimentul responsabilității, de a tempera. Chiril se dovedește un maestru desăvârșit nu numai în arta persuasiunii, ci și în cea a reconfortării, a încurajării (∉Φνς8γ4∀). Grosso modo, putem distinge în desfășurarea omiliei patru secțiuni importante, însoțite de o introducere și un epilog: Introducere Anunțarea temei: „Cele două veniri ale lui Cristos” (cap. 1-2); Sfârșitul lumii vechi
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
iar cealaltă persoană are rol de indus, fiind persoana dominată, care adoptă sau copiază modelul celeilalte. că Sugestia este mecanismul psihologic prin care sentimentele morale ale unui individ sunt induse unei alte persoane sau chiar unui grup de indivizi, prin persuasiune sau prin alte tehnici de manipulare psihologică (propagandă, reclamă, intoxicare, brainwashing etc.Ă. Originea sentimentelor morale Din cele de mai sus rezultă care sunt condițiile exterioare la care se raportează sentimentele morale. Semnificația fenomenelor sufletești trebuie căutată și explicată În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propune soluții noi având virtuți de educator-reformator. Reformatorul propune un anumit stil de a gândi, de a acționa, de a se comporta al oamenilor din cetate, făcând permanent referință la un tip ideal. El este un personaj teoretic, care, prin persuasiune, schimbă cetatea, oamenii acesteia, Îndreaptă lucrurile, previne crizele. gă Revoluționarul este personajul opus celorlalți. El este tipul activ, pragmatic, care neagă ordinea existentă, orice fel de autoritate sau ierarhie, legile și desființează sau nesocotește valorile morale, spirituale, culturale. Revoluționarul este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dionisiacul. Socrate este un spirit liniștit, pe când Zarathustra este spiritul neliniștit, deși amândoi caută să impună ordinea. Socrate recurge la logica rațiunii care fascinează și atrage prin exercițiul gândirii creatoare a individului ce descoperă adevărul. Zarathustra caută să convingă prin persuasiune mulțimile, impunând forța morală ca ordine universală a lumii. Două modele, două personalității, două metode, două direcții de existență sufletească și morală ale Cetății. Zarathustra incarnează arhetipul nordic, pe când Socrate arhetipul sudic. Ordinea morală și ordinea rațiunii devin, În aceste
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cuvânt sau „mesaj verbal” poate construi sentimente, emoții care să liniștească sau să tulbure. Cuvântul acționează prin „apelul la Înțelegerea rațională”. El insinuează sau comunică În mod repetat anumite „idei” și „sentimente” care ajung, În final, să fie acceptate, prin persuasiune de către cel căruia Îi sunt adresate. Sugestia este un veritabil „câmp semantic al mirajului”, o „fata morgana” care face ca persoana țintă a inducerii sugestive să adopte iluziile și să le substituie realității și adevărului. Ea va „crede” și se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În 1845 În două calendare bucureștene, unul românesc și celălalt german, iar noi i le atribuim lui Honigberger (sau cel puțin cuiva aflat Între corespondenții săi transilvăneni sau munteni)6. Moartea soțului Însă, după ritualul satș devine o irevocabilă „peisitanasie” - persuasiune către moarte Îndeobște exclusă din explicațiile călătorilor, deși exista un interes general pentru sacrificii, răpiri, pruncucidere, reincarnare, cu exemple din Lahore sau din Bengal, la 1840-18411. Acumularea altor articole asemănătoare - În primul rând despre arderea cadavrelor la Gange -, În care
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
panică, tensiune, suspiciune, ură colectivă, adeziune lipsită de critică etc.); prin intermediul comunicării sunt activate „mecanismele de inducție sugestivă” cu ajutorul cărora se pot manipula masele, grupele umane izolate, indivizii singulari etc.; în sensul acesta, comunicarea folosește ca „instrumente de manipulare” prin persuasiune minciuna, intriga, calomnia, propaganda, reclama, mass-media, TV, radioul, cinematograful, megafestivalurile, concursurile cu premii etc. 3) Izolarea și însingurarea Este absolut clar, din ideile de mai sus, că orice act de comunicare are un efect direct și imediat asupra stării de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ca răspuns la o cauză cu acțiune agresivă; ca o acțiune de apărare a propriei vieți, cu caracter de proces curativ. Începând de la Bichat, se consideră că reacția este un proces curativ, fie spontan, fie indus de puterea medicului (sugestie, persuasiune). Reacția morală ajunge ca, în felul acesta, să se identifice cu vindecarea, ce face apel la o emoție spontană sau provocată. Acest punct de vedere remaniază un întreg domeniu al patologiei și, în final, însăși concepția medicală, fapt care l-
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
într-o manieră „nereflexivă” aceste „produse”, pe care le utilizează fără a le judeca sau aprecia critic valoarea și utilitatea. Le iau și le utilizează pentru simplul motiv că le sunt oferite. Această „atitudine colectivă” are ca mecanism de condiționare persuasiunea reclamei: inducția colectivă prin sugestie. Dar această „inducție sugestivă” de masă este posibilă în condițiile unei scăderi a nivelului de educație care cultivă imaturizarea afectivă, deteriorarea nivelului de pregătire/instrucție culturală și, o dată cu acestea, mișcarea până la pierderea totală a spiritului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între „individ/grup” și „instituții/putere” se interpun ca formă de „comunicare”, care de fapt maschează „manipularea”, reclama, sloganurile, propaganda, diversiunile, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire etc. Ele sunt susținute de „obiectele de consum” de o mare varietate și abundență. Persuasiunea, ca „repetare” invariabilă a „îndemnului/invitației” de a utiliza, de a alege, de a prefera „ceva” anume, dezvoltă printr-un mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de a alege, de a prefera „ceva” anume, dezvoltă printr-un mecanism de condiționare, conduite reflexe, inițial condiționate prin asociație (stimul-răspuns) și ulterior devenite, prin „însușire repetată”, forme de conduită automată, nereflexivă. În felul acesta, mecanismele psihologice ale manipulării prin persuasiune devin modele similare cu „reflexele condiționate” de factură experimental pavloviană. Interiorizarea „condiționării” ajunge cu timpul „obișnuită” și ulterior „necesitate” în sensul de dependență de stimul (manipulare). Între instituțiile sociale (grupurile de putere) și mase (grupele de indivizi) se interpun „obiectele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
toate aceste cazuri, însă, „manipularea” se desfășoară sub forma unor „scenarii” bine planificate și strict controlate de către organele puterii sau de către organizațiile interesate (economice, financiare, sociale etc.). Aceste „scenarii”, de regulă tematice, se repetă în mod invariabil, realizând prin aceasta persuasiunii, prin mecanismele de „condiționare sistematică” de factură pavloviană a maselor. În urma acestor acțiuni repetate stereotip, masele sfârșesc prin a le adopta necondiționat, automat, devenind absolut dependente de „informații”, „obiecte de consum”, „situații sociale” etc. În locul „modelelor valorice tradiționale” sunt întâi
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sistematică” de factură pavloviană a maselor. În urma acestor acțiuni repetate stereotip, masele sfârșesc prin a le adopta necondiționat, automat, devenind absolut dependente de „informații”, „obiecte de consum”, „situații sociale” etc. În locul „modelelor valorice tradiționale” sunt întâi oferite, apoi impuse prin persuasiune și ulterior adoptate prin obișnuință, „stereotipurile sociale”, în care valorile sunt înlocuite cu interesele, iar „conduitele”, care ar trebui să aibă un caracter liber, independent și original, sunt reduse la „tranzacții” cu caracter formal, stereotip. Acestea vor reduce masele de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
date de „a fi”, ci de „a avea”. Valorile culturii spirituale sunt brutal și rapid detronate de valorile civilizației materiale (O. Spengler, P.P. Negulescu, A. Toffler). În locul „ideilor”, al „valorilor morale-culturale-religioase”, masele vor fi dominate, prin manipulare, de „tehnicile de persuasiune colectivă”, de „valorile materiale ale obiectelor”. În aceste condiții, starea de sănătate mintală va suferi, așa cum spuneam mai sus, importante mutații, cu consecințe dintre cele mai diferite. Vom încerca să explicăm în continuare acest fapt. Relațiile sociale bazate pe „acțiuni
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ajungând prin aceasta absolut dependent de consumul produselor firmei. Relația dintre „producător” și „consumator” sau dintre firmă și masele-piață a fi reprezentată printr-o formă particulară de comunicare/informație „reclama”. Reclama va concentra în ea virtuțile tehnicilor de manipulare prin persuasiune, condiționând prin aceasta dependența „consumatorului” de „producător”. Este de la sine înțeles că în aceste condiții vor apărea „probleme” serioase de sănătate mintală, care fac obiectul igienei mintale. 4. Măsurile de igienă mintală Reducerea vieții individuale și colective la „nevoile primare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
educație). Aceste planuri ale realității acționează permanent asupra individului ca factori de presiune externă, pe care acesta și-i însușește în cursul procesului de reflectare. Ei presează în sensul vectorializării comportamentului. p. 132 CÂMPUL OBIECTIV (REALUL) „REAL/IDEAL” FACTORI DE PERSUASIUNE ASUPRA INDIVIDULUI PLAN NEOMATIC CUNOAȘTERE SOCIETATE INTEGRARE NATURA MUNCA REFLECTARE CAUZALITATE CÂMPUL MOTIVAȚIONAL ZONA DISCERNĂMÂNTULUI CENZURAT „REAL/IDEAL” SPAȚIUL SOCIAL ECHILIBRUL AXIOLOGIC SOCIAL SANOGENEZA ADAPTAREA SOCIALĂ PERSOANE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL) MOTIVE MOBILURI DELIBERARE DECIZIE + ACȚIUNE (STRUCTURĂ ȘI COMPORTAMENT NORMAL
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Rist, P. Le Gendre, R. Derobert, M. Balint). Tocmai pentru că face parte din relația medic-bolnav (de care se ocupă psihologia medicală), acordarea sprijinului moral bolnavului este de datoria fiecărui medic. Acest suport moral în suferință trebuie condus cu tact, cu persuasiune, creându-se o ambianță de încredere. În felul acesta, medicul, indiferent de specialitatea sa sau de afecțiunile bolnavilor săi, va desfășura o activitate de educație morală a acestora, care vizează, în principal, starea de sănătate mintală, afectată în absolut toate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cere medicilor și psihologilor să dea dovadă de aptitudini în ceea ce privește apropierea de oameni, înțelegerea și cooperarea cu bolnavul. Tactul este darul de a înțelege posibilitățile bolnavului și de a lega cu acesta relații simpatetice. Al treilea aspect este persuadarea bolnavilor. Persuasiunea este arta de a convinge bolnavul, de a-i susține și întări moralul, de a-i mobiliza resursele sufletești către o atitudine optimistă față de boală, eliminându-i îndoielile și anxietatea. Al patrulea aspect este reprezentat de ceea ce trebuie spus și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să îi răspundă, iar după câteva luni T. i se adresează direct lui Nicolae Ceaușescu, printr-un memoriu în care afirmă curajos rațiunile morale care îi motivează gestul. Urmează, în primăvara anului 1985, un nou val de persecuții, încercări de persuasiune prin intimidare, amenințarea cu un proces penal. Întru susținerea cererii sale, scriitorul declară greva foamei. În cele din urmă, în iulie 1985 este autorizat să părăsească România. Obține azil politic în Statele Unite ale Americii, unde devine conferențiar invitat la Departamentul
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
Are o valoare esențială. El constă în surprinderea esențialului, în degajarea faptelor semnificative, importante, din mulțimea de date inutile, în căutarea celor mai clare și directe căi de abordare a problemelor medicale ale bolnavului. 4) Arta de a convinge Este persuasiunea bolnavului. Prin aceasta medicul trebuie să-și apropie bolnavul, să-l atragă, să-i susțină moralul, evitând dizarmoniile dintre el și pacient, care pot avea consecințe nefaste. În sensul acesta M. Durand descrie patru tipuri de „dizarmonii între medic și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
XIX-lea când au fost produse tulburări psihice induse prin sugestie, în cursul stărilor de somn hipnotic. S-a stabilit astfel că sugestia are un dublu rol, esențial, în viața psihică. Pe de o parte, poate avea efecte psihoterapeutice, de persuasiune, în corectarea unor tulburări neurologice sine materia, de factură funcțională, în special a celor din cursul stărilor isterice, în nevroze etc. Pe de altă parte, sugestia poate avea efecte patoplastice, de inducere, tot prin persuasiune, imitație etc., a unor tulburări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
poate avea efecte psihoterapeutice, de persuasiune, în corectarea unor tulburări neurologice sine materia, de factură funcțională, în special a celor din cursul stărilor isterice, în nevroze etc. Pe de altă parte, sugestia poate avea efecte patoplastice, de inducere, tot prin persuasiune, imitație etc., a unor tulburări psihice sau psihosomatice, la persoanele cu o constituție emoțională, sau în condiții speciale. Sunt cunoscute în sensul acesta studiile și experiențele anterioare ale lui A. Messmer cu magnetismul animal, celebrele studii și demonstrații ale lui
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihopatologice al isteriei l-au avut ideile lui J. Babinski. Acesta definește isteria sau pitiatismul ca fiind ansamblul de tulburări susceptibile de a fi reproduse prin sugestie și care, la rândul lor, pot dispare tot sub influența sugestiei sau a persuasiunii. Din punct de vedere clinic nevroza isterică se caracterizează prin diferite tulburări somatice, tranzitorii sau de durată, fără un substrat organic cerebral sau somatic; tulburări cunoscute sub numele de „simptome de conversiune”. La acestea se mai adaugă tulburări psihice de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
unui bolnav psihic. Contagiunea psihică, deși este un termen rezervat desemnării preluării de către persoanele normale, sau considerate ca fiind normale, prin imitație a simptomatologiei unui bolnav psihic, se poate manifesta și ca un proces de inducție sugestivă colectivă, în cazul persuasiunii (reclame, discursuri politice, sloganuri, informații mass-media etc). Trebuie menționat faptul că procesul de contagiune psihică se dezvoltă cu predilecție pe un teren fragil sau favorizant care este de regulă reprezentat prin indivizi cu o personalitate fragilă, imaturi emoțional-afectiv, impresionabili, exaltați
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de producere, menținere și configurare al psihozelor sociale este reprezentat prin discursul colectiv. Înțelegem prin termenul de discurs colectiv acel limbaj social-politic ce exprimă o anumită ideologie și care permanent, în mod repetitiv, utilizând formule simple, directe, prin repetiție și persuasiune cu un extrem de puternic conținut emoțional-afectiv, se adresează maselor populaționale, creînd un curent de opinie cu o anumită direcție de orientare-țintă precisă ca intenție, în scopul formării unor modele de gândire subordonată și a unor modele de comportament dirijat. Prin
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]