1,057 matches
-
o cercetare viitoare bunicii și părinții ar putea fi incluși într-un program de instruire privind creșterea și educarea copiilor, de tipul celui inițiat sub titlul „Educăm așa!”, apoi să se desfășoare o cercetare privind schimbarea de atitudini prin mesajul persuasiv, care să implice utilizarea testării / retestării, cu grup de control, pentru a se evidenția diferențele dintre cele două grupe de tutori. • O altă cercetare ar putea să urmărească evidențierea diferențelor dintre părinți și bunici în ceea ce privește atitudinea lor față de eficiența educațională
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
precis, bine delimitat, limbajul va avea coerență și conservă din punct de vedere formal aparența logică a judecăților silogistice. Este un limbaj prețios, căutat, argumentat și care caută să se impună interlocutorului. El este de regulă minoideatic sau monotematic și persuasiv. Adesea acest tip de limbaj, la persoanele cu constituție emotivă sau ușor sugestibile, poate induce idei similare, devenind convingător și sfârșind ca printr-un proces de „inducție psihică sugestivă”, interlocutorul să „adere” la ideile bolnavului. Limbajul schizofrenicilor constituie o temă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evrei, comuniști, capitaliști, sindicate etc); Substituirea unor nume prin simboluri (roșu = comunism etc.); Selecția, constând în prezentarea selectivă a faptelor, într-o formă cenzurată, care, prin aceasta, să servească direct interesele acțiunii de manipulare; Repetiția cu caracter stereotip și efect persuasiv a unor teme slogan ale ideologiilor statului totalitar de tipul dictatura proletariatului etc.; Aserțiunea constând în prezentarea parțială numai a unui aspect convenabil al lucrurilor, într-o anumită imagine, în mod deliberat cu scop vădit propagandistic, Apelul la autoritate, cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la comput, care era un fel de instrument de testare a calculelor calendaristice. În fine, muzica nu mai avea nici o legătură cu studiile armonice, fiind învățată exclusiv pentru compunerea cânturilor liturgice și a melodiilor bisericești - ca un fel de anexă persuasivă, ca o tehnică auxiliară de impresionare a credincioșilor și necredincioșilor. Alcuin și-a prezentat reforma curriculară nu în termenii tehnici seci ai unei construcții obiectiviste din zilele noastre, ci însoțită de argumente teologice solide pe care erudiția sa imensă i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o anumită tradiție retorică de sorginte scolastică pe care Iluminismul nu a putut-o elimina complet. Înțelegerea retorică nu este una obiectivă, ci una pasională 95. Scopul cercetării retorice nu este aflarea adevărului, ci impunerea unei anumite convingeri prin tehnici persuasive. În anii ’70, numeroși intelectuali au „resuscitat” și au folosit cultura retorică pentru a iniția dezbateri ideologice, politice, teologice. A fost un fel de „eră a certurilor și discuțiilor în contradictoriu”; în răstimpul acestei noi scholastica controversia se părea că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în ajutorul Iluminismului raționalist (ce era zguduit de gândirea postmodernistă, contestatoare a raționalismului iluminist)! La fel s-a întâmplat cu multiculturalismul. Controversele politice și educaționale din jurul acestui concept nu s-au realizat cu argumente raționale; s-a apelat la resursele persuasive și pasionale ale tradiției retorice. De aceea, în anii ’90, în SUA nu se conturase încă o teorie clară, științifică despre multiculturalism. Exista doar conceptul ca atare, foarte controversat. A-l fi folosit pentru conturarea unui curriculum multicultural părea inutil
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a vorbi etc. ale clientului, el încearcă să-i ghicească gusturile, dorințele și să vină în întâmpinarea lor. Ceea ce fac studiile de marketing la nivelul pieței, vânzătorul e dator să facă din ochi la locul său de muncă, iar funcția persuasivă a reclamei e preluată printr-o figură zâmbitoare și o politețe ireproșabilă. În ambele ideal-tipuri, vânzătorii iau chipul și asemănarea sistemului. Cozii istovitoare din socialismul de tip sovietic - în căutarea căreia individul era obligat să cutreiere tot orașul și pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
5%) au adăugat, în mod spontan, faptul că au refuzat cu hotărâre orice propunere sau au dat răspunsuri evazive, până când organele Securității au renunțat să mai exprime solicitări în acest sens. Printre metodele de anchetare au fost frecvent folosite tehnici persuasive precum promisiunea de a-și continua studiile, de a fi avansat profesional, de a pleca în străinătate, de a beneficia de locuință sau de un salariu mai mare etc. Au fost, de asemenea, utilizate și amenințări cu închisoarea sau cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
eroilor” sau a practicilor criminale față de dușmanii de clasă... D.G.: Corect, orice sistem, de oriunde, dacă este prezentat ca o exclusivitate și subordonează totul unei singure idei, atunci el se bucură nu numai de coerență internă, ci devine tot mai persuasiv și mai acceptat de mase și din nevoia unei explicații a vieții sau a lumii în general. Nimeni nu poate trăi „liniștit” fără a fi în posesia unor răspunsuri personale la necunoscutele și problemele vieții personale, nu neapărat numai sociale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a textului aparține unui fost ministru și vicepreședinte al guvernului: socialismul a fost, în România, un „foc de paie”, nu avea cum să nu eșueze în competiția cu orânduirea opusă. Iar disertația continuă în termenii previzibili ai noii ideologii, la fel de persuasiv ca și în demonstrația anterioară, direcționată invers. Mai narativ, mai plin de substanță epică, Omul zăpezilor (2003) dezvăluie alte modalități de adaptare la climatul social de după 1989 a unora dintre cei bine situați politic și/sau economic în societatea socialistă
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
accesibilă, atractivă, de mare popularitate și, concomitent, o literatură menită să satisfacă exigențe estetice. O primă secțiune, intitulată Idei patetice, din culegerea Între Socrate și Xantipa expune un consistent și bine articulat program estetic și literar, explicitat cu o expresivitate persuasivă. Este un program original, într-o epocă în care creația literară, de-abia eliberată de constrângerile realismului socialist, își îndreptase, prin reacție compensatoare, energiile către „arta pură” și către experimentul ultramodernist. P. propune o „a treia cale”: cea a romanului
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
unele concluzii să fie aplicabile unui număr indeterminat de conținuturi. Cele două trăsături se observă în relecturile poeților „clasici”, aflate în volumul Despre starea poeziei (2003). Convingătoare e, pe de o parte, lectura lui Tudor Arghezi ca poet de tip persuasiv, care „nu mai referă despre real, ci se adresează spre real”. Pe de altă parte, nesatisfăcătoare e circumscrierea liricii eminesciene în cheia biograficului - „temă majoră”, în jurul căreia gravitează celelalte teme; deși veridică, observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
C. A. Rosetti, comentariul nu excelează în analiza interpretativă, însă realizează situări pertinente în contextul poeziei pașoptiste (jurnalul e mai puțin valorizat), stabilind filiații, paralelisme și influențe uneori neașteptate. La N. aspectul de studiu doct, erudit, se asociază cu patosul persuasiv. SCRIERI: Figuri mureșene (în colaborare cu Eugen Nicoară), Târgu Mureș, 1933; Ion Pop-Reteganul, Cluj, 1938; I.P.S.S. Patriarhul dr. Miron E. Cristea, Târgu Mureș, 1938; Sub stindardul Astrei. Două decenii de activitate culturală în despărțământul Reghinului (1919-1939), Cluj, 1939; Gh. Bogdan-Duică
NETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288427_a_289756]
-
major, și anume vulnerabilitatea față de oricine cunoaște modul de funcționare al comportamentului uman. Așadar, cei mai mulți agenți ai persuasiunii și-au dezvolat posibilitățile de a manipula, fără să pară că manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu experiențele acumulate În timp. Profesioniștii tehnicii convingerii caută să creeze aparența autorității pentru a câștiga Încrederea, făcând apel la diferitele trucuri susținute de accesorii, haine, titluri. Un alt principiu prezentat În ultimul capitol al cărții și uzitat În procesul persuasiv este cel al rarității. Ideea că am putea pierde un lucru din cauza numărului său limitat joacă un rol important În luarea deciziei. Cantitatea limitată, care determină creșterea dezirabilității, este exploatată intens de agenții influențării. Principiul rarității se alătură teoriei rezistenței
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
un răspuns la o întrebare pe care o consideră „de bază”: „Există într-adevăr ceva misterios și irațional în comportamentul românilor după Decembrie 1989?”. Istoria „neînțelegerii” la care se referă ar fi, de fapt afirmă autoarea, „o istorie a competiției persuasive” dintre diversele forțe politice active în acei ani de început ai tranziției postcomuniste românești, iar premisele întregii demonstrații sunt derivate din „psihologia românească” și din modelele psihosociale ale propagandei și persuasiunii. Considerând-o pe prima, citează autorii români cunoscuți (Drăghicescu
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
intermediare” sunt creionate tot urmând scheme previzibile. Scena narațiunii e lumea rurală a vremii (în speță un sat transilvan), conflictul se țese în jurul colectivizării agriculturii, iar textul vehiculează toate clișeele ideologice despre chiaburi, ascuțirea luptei de clasă, mijlocașii nehotărâți, puterea persuasivă a dialogului și exemplului etc. Ulterior, în anii ’60, tezismul scrierilor lui M. se atenuează ori dispare, însă valoarea estetică și interesul literar nu sporesc pe măsură. Scriitorul continuă să publice romane și povestiri, iar în anii ’70, reportaje și
MIRCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288170_a_289499]
-
omorî, inutil, pe Ramură, amantul soției sale, după care se predă poliției. Mecanismele psihologiei obsesionale sunt circumscrise cu finețe analitică și cu acuitate a observației. Tema păcatului ce trebuie ispășit, prezentă în mai multe din nuvele, este abordată interesant și persuasiv în Troița. Iarna, pe un ger atroce, dascălul Pălălaie împreună cu doi soldați încearcă să se încălzească punând foc unei troițe de lemn găsite pe câmp. Se rătăcesc apoi în viscol și sunt înconjurați și atacați de o haită de lupi
MIHAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
cauza celor oropsiți de reprezentanții dornici de îmbogățire ai noului regim, constituiți în bandă pentru a împiedica informarea corectă a publicului. Cerchez, protagonistul piesei, inaugurează în teatrul lui M. un stil sentențios și neapărat spiritual, subtil cu ostentație și, bineînțeles, persuasiv, pândit însă de stereotipie, chiar dacă dă impresia că tinde să se emancipeze de șabloane. Pendulând între planul real și cel imaginar, Șeful sectorului suflete e o comedie duioasă, în descendența lui Mihail Sebastian. Profesorul Miroiu se numește aici Gore, este
MIRODAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288173_a_289502]
-
Scurtă istorie a literaturii române (I-IV, 1994 - 1997), o cumpănire optimă între esențializare și aprofundare, între concizie și abundență asigură consistența lucrului bine făcut. Chiar dacă într-o viziune deliberat didactică, Scurtă istorie... se înfățișează limpede, prietenoasă, alertă, bine ritmată, persuasivă și agreabilă. Civilizației geto-dacice, influențelor culturale ale coloniilor pontice grecești, prezenței lui Ovidiu la Tomis, activității misionare și culturale a scriitorilor creștini din perioada străromână le sunt consacrate paragrafe succinte, dar relevante. Într-o tratare sintetică, despovărată de tentația recurgerii
MICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
lui Barbu Delavrancea și din romanele Hortensiei Papadat-Bengescu. Scrie studii de poetică și semiotică în volume colective: Studii de stilistică, poetică, semiotică (1980), Semiotică și poetică (I, 1984). Farmecul personalității critice vine la M. din iscusința oralității, debitul intens și persuasiv al ideilor, gradul de implicare subiectivă în actul comunicării. Demersul critic este conceput ca o ieșire în agora, ca o participare la viața cetății, destinat să mobilizeze și să convingă. Cronica dramatică, spontană și degajată, e întotdeauna centrată pe o
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
din ce în ce mai influentă). Aceștia din urmă reprezintă un capital social important pentru comunitate, iar informația transmisă de ei are avantajul de a fi orientată către problemele locale, într-o formă familiară, prin comunicare directă, prezentând garanția experienței directe, deci mult mai persuasivă decât orice informație mediată. Pe de altă parte, „intelectualitatea” satului, pe lângă faptul că beneficiază de autoritatea conferită de educație (educație superioară sau specializată), este investită de către ceilalți locuitori cu sentimentul responsabilității comunitare. Această autoritate trebuie văzută însă mai degrabă ca
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
La noi, o astfel de cronică a prăbușirii nu are precedent, deși despre limitele sau viciile modernității s-a mai scris. Noutatea, în cazul lui Patapievici, este conferită de o forță vectorială care reunește mai multe argumente epistemologice într-un persuasiv concert retoric. Ieșind de sub pana unui modern dezamăgit, critica omului recent ia curând forma unei neașteptate confesiuni. Dacă, de pildă, un teolog mărturisit va demasca patologiile modernității, lumea va refuză să-i asculte diagnosticul pentru că terapia este refuzată din start
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o percepție subiectivă 4. În polemica sa cu arianul Eunomie din Cyzic (†393), Sf. Grigorie de Nyssa își exprimă același scepticism cu privire la epistemologia fundaționalistă 5. În situl Revelației, se pare, dialectica nu are credit ultim: de aici geniul retoric, forța persuasivă și autoritatea efectivă a întregii teologii patristice. Între altele, postmodernitatea aduce cu sine proba existenței unei dimensiuni narative în orice act de cunoaștere. După cum observa Paul Ricoeur în Temps et Récit (vol. 3), nici măcar fenomenologia husserliană - gândită ca strenge Wissenschaft
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunitarist. Cele mai recente publicații ale lui Etzioni continuă să combine impresionantele sale cunoștințe savante cu experiența sa directă în mediile în care se elaborează și se analizează politicile publice, cu activismul său comunitarist și cu stilul deopotrivă frontal și persuasiv al intelectualului public; pe lângă frecvente apariții la radio și televiziune, la conferințe și congrese, el semnează în periodice de mare circulație ca The New York Times, The Washington Post și The Wall Street Journal. În plus, așa cum vedem chiar din Societatea monocromă, Etzioni
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]