1,221 matches
-
forma o atitudine față de Învățătură, de disciplina școlară, pentru ale da posibilitatea obținerii unui statut pozitiv În colectiv și formării dorinței de autoapreciere. Minciuna, teama, reacția dureroasă a unor elevi față de note sau observații trebuie să avertizeze asupra unor factori perturbatori În evoluția acestora și să nu fie sancționate fără cunoașterea cauzelor. Astfel de elevi, În general, provin din familii cu nivel socio cultural scăzut cu un climat socio-afectiv neprielnic, În care relațiile Între membrii respectivi se bazează adesea pe forță
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
a ajuns?”; “De ce nu s-a ajuns?” (echipa trebuie să caute și să descopere cauze, motive, factori de risc); “ Unde trebuia să se ajungă?”; “Cum s-a acționat de s-a ajuns aici?”; “Ce trebuie Întreprins mai departe?”. 6. FACTORII PERTURBATORI Integrarea copiilor cu dificultăți de Învățare poate fi deturnată, Împiedicată chiar de factori pe care Îi putem grupa astfel: factori de natură personală (deficiență majoră, dificultăți de adaptare socială, blocaje emoționale, psiho-motrice, probleme de sănătate); factori de natură externă (atitudini
MODALITĂȚI, METODE ŞI PROCEDEE DE INTEGRARE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE DEZVOLTARE ŞI ÎNVĂȚARE ÎN ŞCOALA PUBLICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia ADAMESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2148]
-
mai mulți termeni la puterea 2 și inversabili) unde: x(t) este mesajul transmis; y(t) - mesajul recepționat, iar medierea se face în raport cu timpul, iar alteori se alege drept criteriu de fidelitate raportul semnal/perturbație unde: n(t) este semnalul perturbator. La sistemele numerice criteriul de fidelitate ales este probabilitatea recepționării unui simbol eronat. Se consideră, că evenimentul este format din două evenimente și respectiv: postulând, că informația este aditivă și se obține: sau Rezultă: sau fiindcă evenimentele și sunt independente
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
1. Definirea și analiza conceptului de evaluare. Operațiile evaluării. Integrarea evaluării în procesul de învățământ 2. Funcțiile evaluării 3. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor și a progreselor școlare 4. Metode și tehnici de evaluare a rezultatelor școlare 5. Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară. Modalități de corectare 6. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării și interpretării probelor evaluative 7. Formarea capacității de autoevaluare la elevi 8. Perfecționarea metodologiei de evaluare în perspectiva reformei învățământului în România EVALUARE 1. Propuneri de itemi
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
persoană în general” (Stan, C., 2001, p. 15) - avantaje: - oferă un feed-back scurt și eficient, ca urmare a interpretării rezultatelor autoevaluării; - contribuie la cunoașterea de sine ca premisă a dezvoltării personalității; - deschide drumul spre autoeducație, spre educația permanentă 5. Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară. Modalități de corectare a) Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară (apud Frăsineanu, E., 2003, p. 274) - efectul halo - supraaprecierea rezultatelor anumitor elevi, sub influența impresiei generale bune despre aceștia; - efectul Pygmalion - subaprecierea performanțelor unor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
feed-back scurt și eficient, ca urmare a interpretării rezultatelor autoevaluării; - contribuie la cunoașterea de sine ca premisă a dezvoltării personalității; - deschide drumul spre autoeducație, spre educația permanentă 5. Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară. Modalități de corectare a) Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară (apud Frăsineanu, E., 2003, p. 274) - efectul halo - supraaprecierea rezultatelor anumitor elevi, sub influența impresiei generale bune despre aceștia; - efectul Pygmalion - subaprecierea performanțelor unor elevi datorită imaginii preconcepute despre elev; - efectul de contrast - accentuarea diferențelor
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
alternative; - realizarea concordanței dintre procedurile de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare în învățământ; - optimizarea climatului psihosocial în care se realizează evaluarea; - eliminarea factorilor perturbatori și limitarea distorsiunilor în notare; - centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative; - transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare, prin autoevaluare, interevaluare EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
instruire. A F 3. Probele practice evaluează capacitatea elevilor de a aplica anumite cunoștințe teoretice, priceperile și deprinderile practice ale elevilor. A F 4. Testul docimologic reprezintă o metodă alternativă de evaluare a rezultatelor elevilor. A F 5. Ca factor perturbator al evaluării, efectul Pygmalion constă în subaprecierea performanțelor unor elevi datorită imaginii preconcepute despre elev. A F 6. Portofoliul evaluează produsele elevilor, cuprinzând rezultatele relevante obținute la celelalte metode de evaluare și sarcini specifice fiecărei discipline. A F 7. Autocorectarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
specifice: a. de raționalizare a timpului didactic; b. de constatare și diagnosticare; c. de orientare a activității; d. de predicție; e. de anticipare. 3. Evaluarea sumativă reprezintă: a. o operație; b. o metodă tradițională; c. o formă; d. un factor perturbator; e. o metodă alternativă. 4. Examenele constituie o formă de evaluare pentru: a. probele scrise; b. testul docimologic; c. probele practice; d. probele orale. 5. Observarea sistematică a activității și a comportamentului evaluează: a. capacitatea de a aplica în mod
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
b. produsele elevilor; c. capacitatea de acțiune și relaționare, competențele și abilitățile elevilor; EVALUARE d. nivelul asimilării cunoștințelor și al capacităților de a opera cu ele; e. capacitatea de a reflecta asupra eficacității activității proprii prin autoanaliză. 6. Ca factor perturbator în evaluarea școlară, efectul de contrast se caracterizează prin: a. substituirea obiectivelor relevante cu obiectivele secundare; b. subaprecierea performanțelor unor elevi; c. interinfluențarea între mai mulți evaluatori; d. accentuarea diferențelor dintre performanțele unor elevi; e. supraaprecierea rezultatelor anumitor elevi. Item
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca orientare spre atingerea unor obiective; - Adaptabilitatea și stabilitatea, exprimate de capacitatea sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
se află rețelele centralizate, ce corespund stilului autoritar de management și la nivelul cărora comunicațiile sunt mai dificil de realizat. Funcționarea eficace a sistemului de comunicații în organizații este adesea influențată de apariția și manifestarea a numeroase bariere, circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și consolidarea, disciplinarea și sancționarea, soluționarea conflictelor, angajarea de personal și dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară desfășurarea unei activități cu caracter antientropic în vederea adaptării, autoreglării funcționării sistemului, care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
căuta noul - idei, metode, tehnici și a-l introduce în organizație cu scopul schimbării ei în bine, a conducerii către performanță. - Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat să ia decizii rapide în momentul în care, datorită unor factori perturbatori, organizația pe care o conduce iese din starea stabilă. Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziția de a decide cine primește și cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forță de muncă, timp și echipamente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
și subordonare; - Dinamismul, reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului și a legăturilor dintre acestea și mediu; - Finalitatea, ca orientare spre atingerea unor obiective; - Adaptabilitatea și stabilitatea, exprimate de capacitatea sistemului de a se adapta continuu influenței unor variabile perturbatoare, asigurându-și în același timp o stabilitate relativă. Principalii reprezentanți ai școlii sistemice sunt: C.Barnard, H.A.Simon, A.Etzioni și alții. e) Școala contextuală În managementul contemporan abordările contextuale (situaționale) sunt dominante de la sfârșitul anilor `60 și până în prezent
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
se află rețelele centralizate, ce corespund stilului autoritar de management și la nivelul cărora comunicațiile sunt mai dificil de realizat. Funcționarea eficace a sistemului de comunicații în organizații este adesea influențată de apariția și manifestarea a numeroase bariere, circumscrise factorilor perturbatori. Cauzele care generează asemenea bariere sunt legate de emițător, de receptor, de mesaj, de canalul de comunicare, precum și de contextul în care se desfășoară procesul de comunicare. În opinia majorității specialiștilor, cele mai semnificative tipuri de bariere comunicaționale se refer
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
decizie la nivel de localitate, județ, țară; -Managementul resurselor umane - motivarea și consolidarea, disciplinarea și sancționarea, soluționarea conflictelor, angajarea de personal și dezvoltarea acestuia. 4.2. Etapele deciziei manageriale Organizațiile, ca sisteme, trebuie să se adapteze permanent influenței unor factori perturbatori - exogeni si endogeni - care se opun sau îngreunează realizarea obiectivelor prestabilite. Este necesară desfășurarea unei activități cu caracter antientropic în vederea adaptării, autoreglării funcționării sistemului, care în cadrul organizațiilor este reprezentată de activitatea managerilor, și constă într-o înlănțuire de decizii interdependente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
căuta noul - idei, metode, tehnici și a-l introduce în organizație cu scopul schimbării ei în bine, a conducerii către performanță. - Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat să ia decizii rapide în momentul în care, datorită unor factori perturbatori, organizația pe care o conduce iese din starea stabilă. Rolul de distribuitor de resurse îl plasează pe manager în poziția de a decide cine primește și cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forță de muncă, timp și echipamente
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
după instrumentele folosite: comunicare verbală; comunicare nonverbală; comunicare paraverbală; d. după direcția comunicării: comunicare unidirecționată (monolog adresat); comunicare bidirecționată (dialog). Toate aceste tipuri de comunicare se realizează cu succes dacă sunt prevenite blocajele în procesul transmiterii și receptării mesajelor. Factorii perturbatori care pot determina eșecul comunicării pot fi legați de fiecare dintre cele șase elemente ale comunicării: emițătorul nuși adecvează contextului situațional discursul sau comporta mentul/are dificultăți în exprimarea ideilor/are o dicție deficitară etc.; receptorul interpretează în mod eronat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
etc.); contextul situațional este inadecvat comunicării; referentul este indeter mi nat/confuz (este ignorată dimensiunea logică a referinței) etc. Factorii de bruiaj pot fi înlăturați prin efectul feedback. Rolul feedbackului este de a sem nala reacțiile receptorului și eventualii factori perturbatori, pentru ca emițătorul săși ajusteze/adecveze discursul. 2. TEXTUL. TIPURI DE TEXTE 2.1. Cuvântul și enunțul. Textul și contextul Cuvântul este un semn lingvistic convențional, este unitatea lingvistică minimală care asociază constant un semnificant și un semnificat (referent). Cuvântul se
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
ordonator al călătoriei inițiatice și al celor trei probe depășite. Tiparul narativ al basmului se concretizează într o serie de situațiitip, cu grad mare de stabilitate, devenite funcții. Suc ce siunea funcțiilor este canonică: situația inițială de echilibru; o situație perturbatoare (dorința neîmplinită, încălcarea interdicției, înșelăciunea, lipsa etc.); acțiunea de remediere a lipsei (călătoria, încercările, lupta); instituirea unui nou echilibru și recompensarea eroului (victoria, nunta împărătească). Caracterul tradițional al basmului este probat prin dezvoltarea unor motive literare tipice: cifra trei (trei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
realizare a Încercărilor Protocol pentru măsurarea rezultatelor Fișă de Încercare Metoda experimentală Taguchi Pregătire Identificarea problemei decizionale Definirea și comunicarea obiectivelor experimentului Planificare Adoptarea deciziei și realizarea ei Realizarea unui brainstorming; Alegerea matricei ortogonale; Stabilirea factorilor de comandă; Identificarea factorilor perturbatori; Adoptarea deciziei și realizarea experimentelor. Analiză și evaluare Analiza grafică a datelor; Interpretarea rezultatelor; Alegerea combinației optime de factori. Cap. 7 Asigurarea calității 120 Asigurarea calității Proiectarea și implementarea sistemului de management al calității. Auditul și certificarea calității. În contextul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
tuturor aspectelor supuse observației; - realizarea observării În locuri diferite, În momente diferite și Într-un mod cât mai discret; - asigurarea confidențialității observației. Nerespectarea acestor cerințe devine sursa unor erori cum ar fi: - erori de Înregistrare, determinate de prezența unor factori perturbatori, dar și de selecția pe care o face educatorul cu ocazia Înregistrării; - erori de interpretare, datorate unor raționamente și asociații pe care pedagogul le face pornind de la datele monitorizate. Principala modalitate de prevenire a acestor erori este Îmbinarea observării psihosociale
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
răposații din cimitir dialoghează cu cei vii. Pădurea, plopii, dealul, drumul, fântâna, ploaia, caii, tot atâtea realități identitare, se înscriu în imagologia oricărui spațiu rustic; analog, toate se întâlnesc în orizontul iubirilor lui Labiș! Ca la acesta, războiul e fenomen perturbator. În cadru consacrat, Adolescentul ("zeul tinereții") bea "lapte din șiștar, parc-ar bea "soare amestecat cu nouri"; îndrăgostit de stele, de pământ, îl încântă senzația de Imponderabilitate: "Eram numai omul pur / Din ceea ce sunt / Cum să vă spun!" Jubilație fără
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rezonator, unui rostitor oracular respirând credință și eticism. Într-o ipostază, lucrurile se scaldă în fantezie, în legendă și mit, în cea de a doua figurația limpede, sobră, directă, lăsând jelirea în urmă, punctează traumatisme, crize, stări de impas, realități perturbatoare frizând absurdul. Pe scurt, Grigore Vieru nu e nici auroral, adamic, nici vesperal, ci un poet al amiezii, un solar fără nimic criptic ori încifrat; opera sa, în totul, se vrea un portret al vocilor din juru-i în dialog cu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]