6,437 matches
-
un apendice al libertății persecutate", apologia celei din urmă: "mințile slabe plăsmuiesc / mințile tari delirează / slăbiciunea și tăria sunt inepuizabile prin excidere / infinite în proximitatea terțului / fără libertate nu te poți regăsi și nu te poți lua ostatic" (Despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). E o libertate dureroasă, derivată, luciferică. Chip al căutării sale, actul scriptic reprezintă o "conștiință aflată în implozie", care "s-a accelerat brusc", aptă a se propulsa "în planctonul de cuante al libertății absolute
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
de mici vietăți ce semnalizează stihia supremă a morții: "dintr-o dată o accelerare a omenescului / țărmul deschide gura larg și trimite o limbă de pămînt / ce taie orașul acvatic în două / secționînd apa ca pe un ochi infinit / spintecînd și pescarul cu tot cu barca sa / din trupul lui se împrăștie frînghii și colaci de viermi aurii / ce îl leagă de țărm cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
un ochi infinit / spintecînd și pescarul cu tot cu barca sa / din trupul lui se împrăștie frînghii și colaci de viermi aurii / ce îl leagă de țărm cu otgoane // pe cel liber // caracatițe și suveici care răsucesc moartea în funii" (despre dispariția pescarului ca un dicționar de cuvinte magice). Enunțurile devin gîfîitoare, textul e sincopat de preaplinul său, dar rezultanta moral-reflexivă e neîmplinirea. În consecință, Angela Furtună consemnează o puzderie de imagini, precepte, constatări, surprize, consilii "pe trupul ca un text fluid", "contratimpi
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
în Zimbrul, nr. 5 din 1850, după Margarethe am Spinnrade. Cea mai izbutită traducere a unei poezii de Goethe, în perioada evocată, mi se pare, de aceea a fi aceea realizată de de Timotei Cipariu, în 1838, după Der Fischer (Pescarul), și publicată în Foea literară care a apărut la Brașov și a premers Foaia pentru minte, inimă și literatură a lui Gh. Bariț. Drept care am să-mi și îngădui să închei cu câteva versuri care reclădesc, parcă, o punte între
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
stranie și apăsătoare din romanul apărut în 1985. Bună parte din acțiunea de acolo se petrecea într-un azil de bătrîni izolat undeva pe malul mării, în vecinătatea unei mlaștini, a unor faleze de marmură și a unui sat de pescari. Un sculptor fără vocație, eșuat într-un atelier de cioplit cruci după lamentabile experiențe ( adolescent, trece printr-o școală de corecție, mai tîrziu va fi internat într-un ospiciu, ajunge și la pușcărie), primește ciudata ofertă de a se duce
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
fie scorneli deliberate. După fiecare ședere în Sala cu Oglinzi sculptorul le spune locuitorilor Azilului povești despre nevăzutul și poate inexistentul Bătrîn, parvenind astfel efemer la condiția de profet al unei divinități sau măcar autorități supreme inventate. în satul de pescari, o mulțime tăcută și ostilă, există de altfel un personaj supranumit Profetul, dar acesta are limba tăiată. Aproape fiecărui personaj i se poate găsi de altfel un corespondent mitologic sau măcar celebru livresc, există chiar și o Laură tot atît
Poveste din anii orwellieni. by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/8789_a_10114]
-
în pădure - 1958, ambele apărute în traducerea subsemnatei în condițiile ultramodeste ale începutului anilor 90; Peninsula - 1970, alcătuită din trei nuvele lungi), eseuri și călătorii (Apele înguste - 1976, Forma unui oraș - 1985), poeme în proză (Libertate mare - 1946), teatru (Regele pescar - 1948), precum și studii și critică literară (ca Suprarealismul și literatura contemporană - 1949, Julien Gracq fiind un apropiat al lui André Breton, apoi, în afară de citata Literatură pentru stomac, Lettrines 1, reunind texte scrise între 1954 și 1967, Lettrines 2, cu texte
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]
-
la firul de iarbă/ sau la cel de păianjen." Altă dată traseul urmat - destul de neatent - este cel al parabolelor zen. Numai că fără concizie, fără simplitate și - în definitiv - fără surpriză. Bătrânul Feofan stând la lungi palavre cu un copilandru pescar și întor-cându-i vorbele. De-a dreptul nefiresc: "Cum așa? Cum poți pescui apa?/ Foarte simplu. Scufunzi plasa goală în apă/și o scoți afară plină.../ Dar apa nu-i pește ca să-l pescuiesc,/ zise puștiul cu glas mustrător./ Crezi? Făcu
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
Milano, tot grație ICR, "Biserica Neagră" a lui Baconsky și o carte de povestiri fantastice a Anei Blandiana, îngrijită de bunul meu amic, Marco Cugno. 8. ...și în plan personal? ...Aș fi bucuros să mă plimb pe meleaguri românești, la pescarii din Deltă și în Maramureș. Mi-ar plăcea să trăiesc din nou, timp de un an măcar, în România, să reiau sau să creez legături care m-ar împrospăta. Aș percepe altfel pulsul intelectualității din România. Simt nevoia unui contact
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
Constantin Țoiu Mic sat de pescari în secolul al XII-lea, Amsterdamul (de la Amstel, care înseamnă dig) a ajuns repede, în secolul al XVII-lea, cel mai important oraș industrial al Europei, care a dat celebra bursă de diamante, printre altele născându-se în el și
Amsterdam, Spinoza, Centrul Mondial al doctrinelor nonconformiste by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9919_a_11244]
-
stâncile plajelor din apropiere. Astfel că, în acea dimineață de douăzeci ianuarie, ultima zi din zodia Capricornului, este probabil ca, pe lângă mania pescuitului, să-l fi împins în special curiozitatea de a verifica stricăciunile provocate de furtună. Cărările deschise de pescari în faleză se revărsau în cascade de noroi și nămol. Tata înainta cu grijă pas cu pas, oprindu-se pe-alocuri ca să studieze cel mai bun mod de a ajunge la povârnișurile mai uscate și mai puțin înclinate deasupra Plajei
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
Verlaine, Celan, Villon, Balzac etc. într-o medicamentație armonizantă: "pe podul mirabeau e pustiu/ doar doi disperați care își închipuie că scriu/ sub pod aceeași priveliște un clochard bărbos/ printre cartoane și zdrențe/ privește apa cu ochiul sticlos./ ca un pescar m-aplec spre unda visătoare/ văd chipul nopții sau al morții oare/ al muzei lui françois d'antan/ sau masca de ceară a lui paul celan/ sub pod o pasăre de apă țipă sfâșietor/ nu-i corbul nici lăstunul orb
"Ciocnirea civilizațiilor" și poezia by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9083_a_10408]
-
a stațiunilor balneare, urâta icoană a lipsei de pudoare în timpurile noastre, ci, în singurătatea de la Mangalia, frumusețea serilor care isprăvesc în brumă ușoară, farmecul luminilor din fund, care îți arată o lume în mers, surprinderea luminilor fugare de la luntrile pescarilor care-și vrăjesc prin licărirea torțelor prada din adâncuri și mai ales acel lucru de neuitat care este chemarea de dimineață, în faptul chiar al zilei încă răcoroase, a luceafărului, care se ridică deodată în fundul cerului vioriu, și este ca
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]
-
oamenii abia aveau cu ce trăi, hrănindu-se prost, cu mămăligă și cu zarzavaturi, fiind prea săraci pentru a cumpăra carne. Or, în acest timp, la îndemâna lor exista o resursă uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai mult, pescarii prindeau mult pește, în cantități care ar fi putut, pe de o parte, să ofere destulă hrană pentru oamenii locului, iar pe de altă parte, ar fi permis ca pescarii să obțină venituri bune. Dar această resursă nu putea fi
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
uriașă: peștele din Dunăre și din afluenții ei. Mai mult, pescarii prindeau mult pește, în cantități care ar fi putut, pe de o parte, să ofere destulă hrană pentru oamenii locului, iar pe de altă parte, ar fi permis ca pescarii să obțină venituri bune. Dar această resursă nu putea fi folosită. Motivul era simplu: peștele nu putea fi transportat, din cauza lipsei drumurilor și a mijloacelor de transport adecvate, „astăzi, ca și acum o mie de ani”. Scriitorul comentează pe scurt
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care vor să își transporte marfa) le-ar putea produce doar dacă ar reuși să se mobilizeze îndeajuns încât să realizeze o acțiune colectivă. Dar, din nefericire, nici o mie de ani nu au fost suficienți pentru așa ceva. P. Istrati atrage
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
păianjenului Elevii clasei, împărțiți în mai multe echipe egale, se țin de talie unul de altul. La semnal, toate echipele pleacă deodată în fugă spre linia de sosire. Câștigă echipa care depășește și ajunge prima la linia de sosire. 21.Pescarul și plasa Toți elevii sunt împrăștiați pe terenul de sport. Unul dintre ei, „pescarul”, va alerga după „pești” căutând să-i prindă. După ce reușește să prindă un elev, dă mâna cu acesta și aleargă, în continuare, după altul, îl prinde
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
de altul. La semnal, toate echipele pleacă deodată în fugă spre linia de sosire. Câștigă echipa care depășește și ajunge prima la linia de sosire. 21.Pescarul și plasa Toți elevii sunt împrăștiați pe terenul de sport. Unul dintre ei, „pescarul”, va alerga după „pești” căutând să-i prindă. După ce reușește să prindă un elev, dă mâna cu acesta și aleargă, în continuare, după altul, îl prinde și se țin toți trei de mână și jocul se repetă până ce sunt prinși
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
a județului,în partea de vest a Defileului Dunării, la poalele sud-estice ale Munților Locvei, la o altitudine de 270m fiind în același timp și port la Dunăre. Se învecinează la vest cu comuna Pojejena, la est cu comuna Coronini( Pescari), la nord cu comuna Gârnic și Cărbunari, iar la sud pe toată lungimea teritoriului cu fluviul Dunărea, ce formează granița naturală cu Serbia. Moldova-Nouă are o populație de peste 13.000 locuitori. Este unul dintre cele mai importante orașe ale județului
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
orașului Moldova-Nouă cu port la Dunăre. Aici s-a aflat cetatea dacică Mudava, lângă care romanii au construit un castru, peste care în 1427-1428 se ridică o cetate ce a fost, apoi, distrusă de turci în secolul al XVII-lea. Pescari(Coronini) este o localitate vecină orașului Moldova-Nouă. Este o localitate rurală, cu 992 locuitori, 62 case și hotar cu o suprafață de 2069 jughere.Comuna se numește Coronini,după numele contelui Ioan Coronini (Jhoann Baptist Coronini-Cronberg), președintele administrației imperiale a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Stenca Liubcovei, Pescari- Cula, Sichevița-Cioaca. -zăcăminte cuprifere la Moldova Nouă(o largă răspândire a metalurgiei bronzului); Urme și așezări din epoca fierului au fost semnalate în 41 de localități de pe teritoriul județului Caraș Severin. Amintim astfel câteva dintre acestea:Gornea, Pescari, Insula Decebal, Milcoveni- Prîslava( comuna Berliște). CIVILIZAȚIE GETO-DACĂ Există urme care dovedesc că locuitorii daco-geți au cunoscut teritoriul Clisurii Dunărene și l-au populat folosind pozițiile strategice naturale pe care le oferă relieful variat al zonei.S-au descoperit astfel
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Pojejena de Jos. În anul 1883 s-a descoperit un tezaur monetar care cântărea șapte kg.Monedele erau din bronz( din timpul lui Constantin I, Constantin II, Constans și Iulian Filozoful 355363 e.n.). În Radimna( comuna Pojejena) și Moldova Veche - Pescari s-au descoperit 4tezaure monetare de bronz, datate din secolul al IV-lea e.n. care însumează aproape 20000 de piese. EPOCA FEUDALĂ În secolul X-XII se poate vorbi despre o revenire a dominației bizantine la Dunăre. Acest lucru este atestat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Acest lucru este atestat și de descoperirea unor necropole, dar și de descoperirea unor monede bizantine din vremea împăraților Alexios I Comnenul[1081-1118] și Manuil I Comnenul(11431180)în așezări de la Moldova VecheRât, la Svinița etc. Alte descoperiri arheologice - la Pescari -în Culă(1428)-ruinele unei cetăți feudale cu două incinte de piatră(din secolul XIII XV), picturi rupestre în peștera Gaura Chindiei 2, vestigii din epoca preistorică, bronzului, fierului, dacică, romană, feudală; - la PescariMoldova Veche, Gornea cu influiențe din lumea
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
punct s-a descoperit un complex arheologic aparținând culturii Baden. - G. Punctul Complexul Școlar Industrial- doua semibordeie cu colțurile rotunjite. Materialul ceramic recoltat aparține culturii Coțofeni. - H. Punctul Valea Boșneagului- la vest de această vale, aflată intre Moldova Veche și Pescari, se găsește un mare grup de morminte funerare( aproape 50). - Un alt grup de tumuli funerari se află între Moldova Veche și Măcești. - Punctul Vinograda- aici s-a descoperit o așezare romană. - La Moldovița s-a descoperit o așezare din
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]