1,307 matches
-
televizat. Am extras aceste citate din directivele lui de Gaulle către ministrul Comunicației, publicate în Scrisori, note și însemnări (vol. 9, 1986). Atunci cînd atrage atenția ministrului Alain Peyrefitte că: Informația este legată de: pitoresc (anecdota este preferată relatării faptelor); pesimism (catastrofa, masacrul, crima sînt preferate aspectelor pozitive); individualism (cazul izolat, mai ales dacă e răuvoitor și nociv, interesul particular, dacă e virulent, sînt preferate interesului general și atitudinii majorității); opoziție (tot ce se opune ordinii prestabilite și acțiunii instituțiilor publice
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unei structuri politice ș( introducerea (n circuitul economic capitalist occidental este amenințață "autoreproducerea structurilor istorice naționale, ameninț(nd ființa națională (nsăși.." (Ungureanu, 1988: 103). "C(nd tinerii noștri intelectuali vor descoperi, (n ultimele decenii ale secolului trecut, izvorul adevărat al pesimismului social al lui Eminescu, (ș( vor (nțelege rosturile lor ca militanți" (Ungureanu, 1988: 104). Pentru Mihai Eminescu forța spiritului era singura (n măsură să arate calea. Intransigența (n apărarea valorilor esențiale, credința (n rolul purificator al rostirii adevărului precum ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
capitalul material, uman, simbolic mai bogat decât al celor ce se tem de schimbare (sunt mai tineri, au o educație mai bună, resurse financiare mai mari). Cei ce se tem de schimbare și o evită manifestă atitudini mai tradiționaliste (fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială). Capitalul lor este mai sărac (sunt preponderent vârstnici, văduvi, agricultori, cu surse de venit dependente de ajutorul statului și cu o educație mai scăzută). De
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
indicatori pentru tradiționalism, modernitate și postmodernitate, aceștia apărând ca relevanți pentru cele trei în diverse surse din literatura de specialitate. Precizez că aceștia surprind atât atitudini cât și comportamente sau strategii acționale. Tradiționalism modernitate: * atitudinea față de risc și schimbare*; * optimism/pesimism în legătură cu viitorul*; * tendința spre economisire/confort* ; * importanța normelor sociale informale; * atitudinea față de rolul femeii în societate*; * obediență (supunere), respectul pentru autoritate*; * importanța credinței religioase, participare religioasă*; * importanța educației*; * interes pentru viața politică*; * participare politică și civică*; * fatalism vs. sentiment de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românesc, cât și urbanul sunt înclinate majoritar spre planificare (cu procente de peste 80%), cu precizarea că cei din urban au și înclinația de a cheltui bani fără nici un plan (semnificativ față de rural). Relevant pentru înclinația spre tradiționalism / modernitate este și pesimismul vs. optimismul pentru viitor. Cele două atitudini pot fi evaluate satisfăcător prin întrebarea " Cum credeți că veți trăi peste un an?", prezentă în Barometrele de Opinie Publică. Astfel varianta BOP octombrie 200415 arată că răspunsurile tind să se concentreze spre
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
7 pentru "aproximativ la fel". Luând regiunile României în considerare (doar populația rurală), se poate observa că sectorul agricol Ilfov și Dobrogea, tind să fie regiuni mai optimiste, Oltenia este neutră, iar Moldova și Transilvania surprinzător sunt mai înclinate spre pesimism (pentru celelalte zone cifrele nu sunt semnificative). Mai optimiști tind să fie cei cu studii medii și superioare, mai pesimiști cei fără școală și cu studii primare. În ce privește credința și participarea religioasă, este deja un lucru cunoscut faptul că românii
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
traumei culturale, în anii comunismului și cei imediat următori: climatul de anxietate, insecuritate și nesiguranță; sindromul de neîncredere în oameni și în instituții, dezorienatrea privind identitatea colectivă (din acei ani datează grava deteriorare a identității colective țărănești); generalizarea sentimentelor de pesimism, apatie, pasivitate și neajutorare și ancorarea în imagini nostalgice ale trecutului (Sztompka, 2000) Invoc aici conceptul de traumă colectivă datorită eficacității lui în explicarea vidului de identitate pe care l-a experimentat populația din ruralul românesc după 1989 și dificultăților
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modest, cu mai puțină educație, cu resurse mai precare în plan social; în al doilea rând, datele au arătat că teama de schimbare nu apare în mod singular, ci ea se asociază cu alte orientări atitudinale din același registru fatalism, pesimism în legătură cu viitorul, consum mediatic scăzut, evitarea riscului, lipsa de interes pentru viața politică și socială. A fi pro sau contra schimbare presupune deci a avea un cumul unitar, cu consistență internă, de atitudini, orientări valorice și strategii de acțiune specifice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
azi. ANEXE ANEXA 1. Operaționalizare I. Tradiție (T) / Modernitate (M) / Postmodernitate (P) 1. Atitudini * Deschidere (M) vs. închidere la schimbare (T); * Asumarea riscului ridicată (M) vs. scăzută (T); * Importanța educației în viața unui om (M importanță ridicată); * Optimism (M) vs. pesimism (T) în legătură cu viitorul; * Interesul pentru viața politică ridicat (M) vs. scăzut (T); * Atitudinea față de muncă ; * Necesitatea schimbării în comunitatea proprie (caiet albastru) (M); * Tendința spre economisire (T) vs. confort (M, P); * Ecologism (protejarea mediului de către cetățeni) (P); * Ecologism: protejarea mediului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nanotehnologice. Fiind prevăzută o revoluție în producție odată cu dezvoltarea acestor tehnologii, se pune problema discutării aspectelor economice, sociale, politice, de mediu, militare și etice implicate. Sunt realități ale timpului prezent care aduc în prim plan două tendințe comportamentale, optimi-smul și pesimismul, confruntate fie cu succesul și satisfacția, fie cu deziluzia și frământările interioare. În acest context, tehnologia medicală trebuie asimilată ca un determinant al confortului și securității noastre existențiale, iar modul cum sunt folosite produsele tehnicii să fie un răspuns la
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a fost aleasă și pentru a transmite un mesaj pozitiv: în economia românească există și „lucruri de bine”. Se fac produse adevărate, se construiesc lucruri adevărate, se muncește adevărat, se obțin rezultate și satisfacții adevărate. Oricât de mare ar fi pesimismul legat de tranziția economică, există și semnale îmbucurătoare. Trebuie să sesizăm aceste semnale și să ne bucurăm de ele, pentru a polariza în continuare eforturile îndreptate spre lucruri mai bune. Criteriile de excelență pentru care au fost alese firmele din
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
motivației ni se pare în spiritul pedagogiei moderne și al reformelor în curs de desfășurare în sfera educației. Dimpotrivă, propensiunea către atribuirile la efort se află în flagrantă contradicție cu ideea inteligenței înnăscute care, de altfel, poate să ducă la pesimism pedagogic și la pasivism. Feed-back-ul pe care profesorii îl furnizează elevilor se află în legătură cu atribuirile lor. Faptul că profesorii percep abilitatea sau efortul ca aflându-se la originea succesului sau a eșecului școlar influențează maniera în care ei aplică sancțiunile
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației occidentale. În concepția lui Moldovan, legile eredității, diferențierii, adaptării și selecției ofereau o soluție pentru pesimismul total al lui Spengler. Declinul nu era pentru Moldovan un proces natural inevitabil, ci mai degrabă un fenomen de degenerare, rezultat din acțiunea forțelor disgenice. Națiunile civilizate dețineau, grație descoperirilor lui Darwin, Galton, Mendel, Morgan și Pearson, cunoașterea științifică necesară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Machiavelli sugerase că aceste relații nu erau întotdeauna ceea ce, conform moraliștilor, ar fi trebuit să fie și că mijloacele la care guvernanții recurg cel mai frecvent, forța și șiretenia (leii și vulpile), sunt condamnabile și necesare. Dar, făcând abstracție de pesimismul lui Machiavelli, concepția clasică risca să pară cinică, din clipa în care era utilizată împotriva ideologiei democratice sau socialiste. A spune că toate partidele, inclusiv cele care se reclamă de la democrație și care se supun unei constituții democratice, sunt, de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de clasă; acest aspect îl determină să împrumute de la Alfred Weber noțiunea de intelighenția liberă a legăturilor sociale sau freischwebende Intelligenz (Mannheim, 1936, pp. 136-140). Democratizarea culturii și rolul elitelor Factorii care duc la slăbirea poziției elitelor induc ideea de pesimism. În eseul intitulat „Demokratisierung des Geistes” (1933), unul dintre textele scrise de Mannheim înainte ca instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va fi reluat ulterior cu titlul „The Democratization of Culture” (Mannheim, 1956b, pp. 171-246), găsim totuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
des Geistes” (1933), unul dintre textele scrise de Mannheim înainte ca instaurarea nazismului să-l alunge din Germania și care va fi reluat ulterior cu titlul „The Democratization of Culture” (Mannheim, 1956b, pp. 171-246), găsim totuși ideea unui antidot pentru pesimismul cultural, plecând de la noțiunea de elite capabile să reconcilieze speranța democratizării culturii cu ideea de excelență. Puternica tendință spre democratizare nu se observă doar în politică, ci și în viața culturală și cea intelectuală. În primele faze ale democratizării, deciziile
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
-l mai și secretăm în fiecare secundă a vieții cotidiene. Voluptatea latină corespunde exact plăcerii, nu încape nicio îndoială în această privință. E uimitor așadar că s-a insistat, în ceea ce-l privește pe Lucrețiu, mai ales asupra pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș î!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. -12- Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
a furnizării de bunuri publice - aprofundată prin contribuții exemplare, printre alții, de către Garrett Hardin (cu a lui celebră metaforă a „tragediei bunurilor comune”) a stimulat gânditorii din diverse domenii ale științelor sociale să caute soluții și abordări care să depășească pesimismul relativ la premisele participării, fără a apela neapărat la instituții de furnizare centralizată sau folosind mecanismele pieței. Caracterul problematic al participării și miza ei au stimulat mai multe direcții de abordare teoretică și cercetare, de regăsit mai ales în dezbaterile privind
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
al participării și miza ei au stimulat mai multe direcții de abordare teoretică și cercetare, de regăsit mai ales în dezbaterile privind participarea politică, în sociologia mișcărilor sociale și în sociologia dezvoltării sociale. Studii empirice dedicate acțiunii colective au atenuat pesimismul indus de Olson și Hardin, arătând că rate mult mai înalte de participare decât cele presupuse de modelele convenționale pot fi atinse în funcție de intervenția unor factori sau contexte specifice precum: eterogenitatea grupului, eficiența percepută a contribuției, de existența unei mase
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pe seama sa. Aceasta face ca, în viziunea neorealiștilor, cooperarea între state să fie mult mai greu de atins decât consideră neoliberalii. Neoliberalii au recunoscut că statele urmăresc, în anumite interacțiuni, evitarea pierderilor relative (ipoteza neorealiștilor defensivi), însă aceasta nu justifică pesimismul neorealiștilor în privința cooperării. Astfel, Robert Powell conchide că statele sunt preocupate de câștiguri relative atunci când, în interacțiunile dintre ele, folosirea forței nu poate fi exclusă. Dacă folosirea forței nu este o opțiune (fiind prea costisitoare), atunci statul nu are motive
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
variabile utilizate frecvent de aceste modele pentru analiza comportamentului electoral sunt dintre cele mai diverse. După unii autori (Drăgan, 1998, p. 293) ele se împart în statutare (caracteristici demografice și economice), comportamentaliste (încredere, temeri, credibilitate, atitudini tradiționaliste sau contestatare, optimism/pesimism, sindromul autorității) și interactive (percepția mizelor politice și a situației economice, evaluarea contextului politic imediat și de perspectivă, efectele cognitive ale comunicării politice, evaluarea majorității câștigătoare). Într-un studiu cu privire la opțiunile de vot cu ocazia alegerilor generale din 2004 (Bobîrsc
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
stadiul de azi al tehnicii. Nu cred în utopiile anticipației. Dar dezvoltarea unor fenomene care au cauze obiective nu poate fi împiedicată nici prin deziderate, nici prin decizii. Și nici nu cred că se pune aici problema de optimism sau pesimism. De unde putem ști ce forme va lua acea „viclenie a rațiunii” de care vorbea Hegel? Soluțiile obiective nu pot consta în opțiuni. Dar există, pentru fiecare, soluții ale conștiinței proprii - care nici nu pot fi altceva decât niște opțiuni. Iar
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
oferirea de alternative. Μ Nu poți să contraargumentezi cu folos dacă nu poți sau nu ești dispus să Înțelegi punctul de vedere al celuilalt. Μ Optimistul adevărat este acela care admite sacrificiile și Își făurește Încrederea din suferințele trăite. Μ Pesimismul se naște, adesea, din eșecul repetat al unor speranțe prea optimiste. Μ Recurg la bătaie În raporturile lor cu copiii mai ales acei adulți care-și simt capacitățile de Înțelegere depășite de situație. Μ Când gândirea reflectează critic asupra ei
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă acelei demnități umane care nici măcar nu e luată în considerare. Experiența umană pe care se bazează aceste sentințe în activitatea de examinare a cazurilor este în întregime nereligioasă: pesimismul pragmatismului său e fără limite. Viața interioară a oamenilor este redusă la un simplu calcul și la o mizerabilă rezervă mentală, la care se adaugă, evident, acțiunile, dar în goliciunea lor formală cea mai pură. În al doilea rând, absența
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lipsa ta de idealism prost... Acum însă se poate spune orice despre Biserica catolică, în afară de faptul că este idealistă. Ba chiar este contrariul idealismului: non-idealistă, în schimb, absolut pragmatică. Mai mult decât oricine, preoții sunt cei care văd cu profund pesimism lumea așa cum este ea: nimeni nu e mai abil și mai vigilent decât ei când vine vorba de a surprinde statu-quo-ul și a-l formaliza. Pune mâna și recitește acel opus măreț al celui mai pur pragmatism (în care Dumnezeu
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]