422 matches
-
pe cărările postcomunismului. Studiu de caz: "societatea pesimistă" / 54 1.3.2.1. Ce sunt optimismul și pesimismul? / 55 1.3.2.2. Este paharul românilor pe jumătate plin sau pe jumătate gol? / 57 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? / 59 1.3.2.4. Ce face să crească sau să scadă optimismul și pesimismul? / 64 Capitolul 2. În explorarea identității / 69 Capitolul 3. Paradigme asupra identității: esențialismul și constructivismul / 75 3.1. Despre câmpul teoriilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
câteva excepții 46 atitudinile de pesimism deplin 47 le depășesc pe cele de optimism deplin. O situație similară se observă și în ceea ce privește categoriile pesimism social și pesimism difuz versus optimism social și optimism dispozițional. 1.3.2.3. Cine sunt pesimiștii și optimiștii perioadei postcomuniste? O posibilă explicație pentru situația descrisă anterior poate fi descoperită dacă încercăm să identificăm caracteristicile principale ale oamenilor care aderă la fiecare tip de optimism / pesimism. Pentru a simplifica procedurile de calcul și a evita informațiile
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
o relație inversă cu PIB-ul per capita și cu indicele câștigului salarial real. În rezumatul acestor analize, putem spune că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. De vreme ce testele pe care le-am efectuat sugerează asocieri între evoluția numai a unor tipuri de optimism / pesimism, schimbările factorilor economici și contextele de schimbare politică generate de alegeri, putem spune
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prevalează pentru cei mai mulți. Doar în câteva ocazii unele tipuri de atitudini optimiste le-au depășit pe cele pesimiste. Acesta este și motivul care ne-a făcut să ne gândim la "societatea pesimistă" ca un spațiu mental dominant. Credința comună că pesimistul e un optimist informat este mai degrabă respinsă de analizele noastre, care indică faptul că cei care aderă la diversele tipuri de pesimism sau optimism (în special la cele extreme) rareori se suprapun în termeni de resurse individuale sau percepții
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
asociere între modificările din cadrul scenei politice și economice și cele din planul resurselor morale optimism / pesimism. Rezultatele acestei analize sugerează că optimiștii par mult mai sensibili la schimbările circumstanțiale, cum ar fi contextele de schimbare politică generate de alegeri, în vreme ce pesimiștii par a fi mult mai sensibili la schimbările economice. Am analizat apoi principalele paradigme ale identității colective, și rezultatele ne-au condus la ideea că atât de trâmbițatele opoziții între esențialiști și constructiviști sunt exagerate. Ne-am aplecat asupra concepțiilor
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Iar cînd la orizontul la fel de trandafiriu stă la pîndă succesorală umoralul delfin al dictatorialelor ordonanțe de urgență, scenarita noastră nu mai pare maladie chiar atît de... atipică. Nimic însă cu atît mai puțin comandatele sondaje nu ne îndreptățește să fim pesimiști. În fond, nația asta nu e toată doar scepticul cioban din Baltagul. Mai e și Urmuz. Mai e și... Nu? 30 aprilie Ce frumos era în vremea lui Picasso, ar putea suna, simplu, justificativul nostru puseu nostalgic. În sensul că
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Convorbiri literare” chiar din 1867, de la al doilea număr. Versuri începe să scrie de la douăzeci de ani, în urma unor deziluzii sentimentale. Tot atunci traduce și Suferințele tânărului Werther de Goethe, dar refuză să încredințeze tiparului manuscrisul. Era, din fire, un pesimist, iar în strofele sale contrastul dintre ideal și real este profund și fără soluție. Omul ar fi condamnat să trăiască pe pământ, unde are parte numai de durere și suferință. Simbolul acestui etern condamnat e Werther (eroul lui Goethe), căruia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289714_a_291043]
-
cu raționalitatea, însă idealiștii apreciază că natura umană este perfectibilă prin educație, de unde și posibilitatea stăpânirii emoțiilor. Consecutiv, viziunea idealiștilor asupra istoriei umane este evolutivă, de progres continuu al oamenilor și al istoriei lor, susținut prin rațiune și educație. Pentru pesimiști (sau sceptici, în speță realiștii), natura umană a rămas aceeași dintotdeauna fundamental slabă, egoistă, conflictuală, failibilă, dominată de dorința de putere, iar posibilitatea ameliorării ei este o utopie, istoria nefiind decât o demonstrație a acestei afirmații. Într-un mediu anarhic
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
exponentul structurilor vechi, rol atribuit celei mai vârstnice persoane din grup. El relevă cu luciditate principalele neajunsuri; 2. Exuberantul se comportă dezinvolt, furnizând cele mai îndrăznețe idei care-i vin în minte. Este ales dintre persoanele tinere și charismatice; 3. Pesimistul, criticul prin vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța cu excentricitatea desuetă. Este un specialist dintr-un domeniu apropiat; 4. Optimistul promovează un realism riguros, obiectiv, manifestând adeziune pentru atitudinea entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
vocație, care demolează orice abatere de la traseele cunoscute, confundând cutezanța cu excentricitatea desuetă. Este un specialist dintr-un domeniu apropiat; 4. Optimistul promovează un realism riguros, obiectiv, manifestând adeziune pentru atitudinea entuziastă a exuberantului, dar desolidarizându-se de cea a pesimistului; În cadrul acestei metode se folosesc două metode de lucru (Verrone, 1983): 1. echipa de investigare: formată din 12-15 persoane (diferite prin vârstă și competență) care abordează problema clasic, insistând pe sublinierea elementelor vulnerabile; 2. echipa de creație propriu-zisă: formată din
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
să fie laconice, în termeni de da sau nu, cifre etc.; - volumul de informații vehiculat să fie rezonabil; - întrebările să nu solicite decât cunoștințele deținute de grup. Etape: - distribuirea rolurilor; - inițial există o ordine de luare a cuvântului: tradiționalistul, exuberantul, pesimistul, optimistul; - evoluția discuțiilor este influențată de evoluția fiecărui membru; - animatorul antrenează echitabil toți participanții, având grijă ca fiecare membru să-și păstreze și onoreze rolul pe care l-a primit; În concluzie, toate metodele imaginative (intuitive) menționate până acum au
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
cu convingere faptul că democrația era în criză, în pericol iminent, sau chiar sortită pieirii. Ei bine, probabil a fost în pericol la un moment dat. Dar pînă la urmă nu a fost condamnată la moarte. S-a dovedit că pesimiștii erau dispuși să renunțe la democrație. Contrazicîndu-le prezicerile dezastruoase, experiența a demonstrat că, odată ce instituțiile erau ferm consolidate în țară, se dovedeau a fi foarte rezistente și puternice. Democrațiile au descoperit o neașteptată capacitate de a rezolva problemele cu care
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
prevăzut, spune abătut. Bani care s-ar fi putut duce pe marketingul convențional. Sper din suflet să meargă. — O să meargă! Îți promit că o să meargă! — Și dacă nu merge? Simt o Împunsătură de frustrare. De ce trebuie să fie atît de pesimist? — Atunci... demisionez! zic cu un gest larg al mîinii. Ok? Ești satisfăcut? — O să țin minte ce-ai zis, Rebecca, să știi, spune Eric cu o căutătură de rău augur. — Așa să faci! spun Încrezătoare și-i susțin privirea, pînă cînd
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
adevărat că, adesea, la CNSAS, se fac tot felul de înțelegeri între membrii Colegiului, de se ajunge la chestii ciudate precum două voturi diferite în același caz, cu exact același probatoriu în față, dar n-aș fi chiar așa de pesimist precât este d-l Stelian Tănase. În momentul de față, majoritatea dosarelor a ajuns la CNSAS, iar celelalte sunt pe drum. Nu cred că lucrurile mai pot fi oprite. Dacă unele dosare nu vor ajunge ori au fost distruse ori
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
nesimțită pare poate și este clasa noastră politică, are totuși oroare de publicitatea negativă. Da, e mai greu decât părea la începutul acestei faze a deconspirării, inițiată de accelerarea transferului dosarelor, dar n-aș vrea să devenim prea de tot pesimiști, măcar pentru simplul fapt că niciodată pesimismul nu duce lucrurile mai departe! Sorin Antohi are rigoarea intelectualului de rasă care nu-l putea apăra de sine însuși prea multă vreme. Dimpotrivă. Este, probabil, aici, un amestec de superbie și revoltă
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
țara lor se va ridica În mai puțin de două decenii. În octombrie 1945, Charles de Gaulle Îi informase imperios pe concetățenii săi că vor fi necesari douăzeci și cinci de ani de „muncă acerbă” pentru revirimentul Franței. Dar până atunci, credeau pesimiștii, Europa continentală avea să cunoască din nou războiul civil, fascismul și comunismul. Când secretarul de stat american George C. Marshall s-a Întors, la 28 aprilie 1947, de la Întâlnirea de la Moscova a miniștrilor aliați de Externe, dezamăgit de atitudinea Uniunii
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
voluntar la privațiuni, acceptând o penurie fără precedent - ceea ce explică o trăsătură frapantă a acelor ani: victorioasă, mândra Anglie părea mai cenușie și mai tristă decât acele țări continentale mai devreme Învinse, ocupate și devastate. Totul era raționalizat, limitat, controlat. Pesimist notoriu, redactorul și eseistul Cyril Connolly surprindea totuși cu acuratețe spiritul vremii când compara, În aprilie 1947, America și Marea Britanie: Aici nu avem decât jumătăți de ego; cei mai mulți dintre noi nu sunt bărbați sau femei, ci membri ai unei vaste
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
exact pe tiparul de care se temuseră dintotdeauna. Spre deosebire de britanici, francezii au decis să riște. Când Comitetul Spaak a revenit În martie 1956 cu o recomandare formală În favoarea unei Piețe Comune, Parisul i s-a raliat. Observatorii britanici au rămas pesimiști. Ei erau, desigur, conștienți de riscul de a fi lăsați pe dinafară: conform unei observații confidențiale a unui comitet guvernamental britanic, făcută cu doar câteva săptămâni Înainte ca recomandările lui Spaak să devină publice, „dacă puterile de la Messina reușesc integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
răspundea familiarității moștenite a spectatorilor cu un canon comun, exploata acum complexele culturale ale unui public de neofiți - incapabili de distincții argumentate Între „bun” și „prost”, dar urmând entuziaști imperativele modei. Nu era o situație atât de nemaivăzută cum afirmau pesimiștii din cultură: anxietatea ușor de exploatat a păturii de nouveaux riches semidocți constituie o sursă a umorului În teatru și În literatură Încă de pe vremea lui Molière. Nouă era scara continentală a transformării culturale. De la Barcelona la Budapesta, componența publicului
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
O imagine în același timp energică, michelangeliană, dar și profund interiorizată, din care privitorul poate deduce tocmai ipostaza de luptător a lui Eminescu, forța lui de gânditor, care iubea și ura, chemând la alte înțelegeri pe oameni. Nu-i nimic pesimist în expresia acestei bărbății îndurerate și în același timp tunătoare, în revolta ei. Însăși fruntea nu are seninătate, ci, prin modelajul ei cu accente și neregularități, cu o cută orizontală, adâncită, sugerează frământarea întregii ființe, frământarea ridicată la simbol de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
bani și să meargă la cumpărături. El a constatat că aceștia aveau un profil al satisfacției de sine la cote ridicate. Ceilalți aveau stimă de sine scăzută, satisfacție scăzută față de bani, față de creșterea și dezvoltarea personală, prieteni și job; mai pesimiști În ceea ce privește viitorul țării și mai predispuși la anxietate, dureri de cap sau lipsa atracției sexuale. Datele furnizate de Rubinstein pot fi valoroase pentru formularea și testarea de noi ipoteze, având În vedere că nu au beneficiat de o foarte atentă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Washington, informa Quai d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului, regele Carol al II-lea s-a arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]