993 matches
-
apropii de blonda cenușie de la casă, punînd în mișcare, cu decență, arsenalul est-persuasiv. Nu, nu ține. Și, ca să nu plec total rușinat, blonda monumentală îmi oferă... un program de sală. Dacă aș fi bănuit ce beneficii îmi va aduce șarmantul petec de hîrtie! "French-cancan"-ul de pe copertă, nervul dansatoarei aveau să-mi declanșeze, la întoarcere, apetitul de a relua, în nenumărate "replici", silueta dezinvoltă, care, uimitor, și-a găsit clienții. Bănoși. În fond, o mică prostituare (ce mi-ar fi îngăduit
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
uitare pentru toți. Îi urmăream meticulos, răzbunîndu-mă pe orele de var alb ale rezervei. De jos, de lîngă picioare, s-a ridicat unul din ei, respirînd precipitat, de fugă și de rîs. Ochii mi-au căzut pe calota rasă, nebandajată: petecul căruia de-abia i se scoseseră copcile palpita în ritmul accelerat al bătăilor inimii: lipsind osul, sub pielea plăpîndă inima își divulga activitatea cu o înspăimîntătoare lipsă de precauție. Ar fi fost de-ajuns nu o lovitură, ci o simplă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Carp, au avut loc în 1986 „Zile de cultură românească” la München, iar în 1989, membri ai cenaclului au participat la comemorarea lui Mihai Eminescu la Paris. Colecția „Apoziția”, inițiată de cenaclu, a publicat următoarele volume: Aristide Burileanu, Carte de petece (1976), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, Versuri (1976), N. Novac, Tălmăciri din lirica americană (1977, 1979), George Ciorănescu, Morior ergo sum (1981), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, În spatele ecranului (1981), N. Novac, Sturm und Feuer (1982), George Ciorănescu, Mai aproape de îngeri (1986), Catrene definitorii diezate (1987
APOZIŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
imensă familie care este lumea lui Creangă. Face acest lucru cu atenție maximă, cu pasiunea și familiaritatea cu care ar vorbi de niște vecini și prieteni pe care îi cunoaște de o viață. Și cum vecinii își pot da în petec din când în când, observatorul moral (în fapt, criticul literar) îi sancționează cu severitate. Așa procedează exegetul în cazul lui Moș Nichifor Coțcariul, cunoscutul personaj, deliciul multor critici. Pentru moralistul sever care este C., harabagiul Nichifor este un personaj negativ
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs de radio). La fel, N.D. Cocea (Pentru un petec de negreață). Dintre colaboratori e de notat numele lui Stoian G. Tudor, al cărui roman, Hotel Maidan, este remarcat de Miron Radu Paraschivescu. Alți colaboratori: Paul Daniel, Bogdan Amaru, Carol Ardeleanu. Talentații critici de la C.l. se entuziasmau de o formulă
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
Pe când era bunica fată mare. La Craiova, se pare, a scris drama Sub coasa morții. Reintrarea în literatură se produce totuși printr-o amplă nuvelă, intitulată Vinul de viață lungă (1931), urmată de romanele Fecior de slugă (1932), Pentr-un petec de negreață (1934, devenit la ediția a treia Andrei Vaia) și Nea Nae (1935). Fragmente dintr-un „roman dialogat”, Otrava, și dintr-un alt roman, Pe drumul noului Damasc, apar în presă în 1935 și, respectiv, în 1937. Publicistul C.
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
sale de gazetar, aglomerând comentariile publicistice pe marginea unor aspecte, întâmplări, personalități reale, iar, pe de altă parte, se complace în descrierea unor scene de orgie, adesea fără vreo motivație epică. Aceste cusururi sunt și mai evidente în Pentr-un petec de negreață și Nea Nae. Într-o măsură, Andrei Vaia, eroul celui dintâi roman, este înrudit cu Nelu Azan. Războiul îl conduce și pe el spre socialiști mai întâi, apoi spre național-țărăniști, pe care îi slujește ca ziarist și agent
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
de cântec bătrânesc, păstrat tot timpul la o nobilă altitudine. PERPESSICIUS SCRIERI: Copil din flori, București, 1898; Poet-poetă, pref. Grigore Pișculescu, București, 1898; Spre Roma, București, 1911; Vinul de viață lungă, București, 1931; Fecior de slugă, București, [1932]; Pentr-un petec de negreață, București, [1934]; ed. 3 (Andrei Vaia), București, 1936; Nea Nae, București, [1935]; Pamflete antidinastice, București, 1949; Pamflete și articole. „Vinul de viață lungă” și alte scrieri, îngr. Aurelia Bârlă, pref. Matei Călinescu, București, 1960; Scrieri, I-II, îngr
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
sale. Marea sa originalitate m-a lăsat înmărmurit de uimire. Câtva timp l-am pierdut apoi din vedere. A încercat și el, firește, să străbată. Cu Bucureștii însă nu s-a împăcat și s-a întors în scumpul său Bacău, petec de rai pe care băcăuanii nu-l prețuiesc destul sau deloc. Ca și Iuliu Cezar Săvescu, ca și Ștefan Petică, ca și Alexandru Petroff și alții, el a izvorât din mișcarea culturală și de simțiri a «Literatorului» și este un
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
construiesc un vis al armoniei. Între ierburi, vietăți, păsări, sufletul copilărit, fermecat, cuprinde pământul într-o plasă de reverie, în care se străvăd raporturi secrete, dimensiunea cosmică a făpturilor mici. Înțelesurile apar în lumină, se manifestă prin viață, „sfânta sfintelor”. Petecul de grădină e cuib cald, răni vechi se închid și, prinsă în legănarea generală, trecerea va fi lină, fără durere. Aceleiași perspective adamic-feerice îi aparține și Cartea cu jucării, suită de istorii având ca protagoniști pe cei doi ștrengari, Mițu
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de pe Canalul Conducător. După ce meditați o vreme, energia va curge în mod natural în sus din Poarta Vieții, până în acest punct. Veți simți în acest punct o presiune însoțită de senzații de fierbințeală, umflătură și furnicături, ca și cum ați lipi un petec de pânză în această zonă. De asemenea, veți simți energia cum urcă și coboară. După câteva săptămâni de practică, energia va intra și va ieși prin acest punct, în funcție de necesitățile corpului; a șasea săptămână - lucrul cu „Poarta Misterioasă”. Poarta Misterioasă
Qi Gong. Manual de inițiere by Daniel Reid () [Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
când a înțeles cât de neverosimil era visul ei - ea și cu Fiodor în orașul acela franțuzesc, într-o dimineață luminoasă de toamnă -, când a simțit irealitatea absolută a acelei plimbări atât de simple, totuși, a scos din buzunar un petec de hârtie și a recitit a suta oară vestea morții, înscrisă cu litere cețoase, și numele soțului ei, scris de mână cu cerneală violetă. Cineva o striga deja la celălalt capăt al coridorului. Urma să sosească un nou convoi de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
și-ntre romani. TOȚI Ura! [DECEBAL] Război! Ah, cum îmi bate pieptul! Taci, inimă! Gândești ca să te rupi, Gândești să mă omori cu bucuria. [TOȚI] Ura! [DECEBAL] Da, da! Strigați, lăsați-mi munții-n urmă Și mâl * zvârliți pe acel petec alb Ce pe pământ mai îndrăznește-a fi! {EminescuOpVIII 46} Aprindeți codrii noștri și ardeți Această rană a istoriei, Această bubă neagră-a Omenirei, Acest blestem ce arde în popoară, Luați făclia și ardeți-i ochiul Acestui crud titan numit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Noi să punem tot la cale fără vorbă, fără ceartă. Nici cu toții împreună și nici unul dintre noi Să nu dea-ndărăt naintea dușmanului în război, Nici cu toții împreună și nici unul din câți sunt Să nu poată da din țară vreun petec de pământ ". Tu ziceai aceste toate... Ne-nvoirăm chiar așa, Dar de-a doua zi urmat-au fiecare calea sa. Dintre toți care atuncea s-adunară la mormânt Toți uitară a lor vorbă... Tu te-ai ținut de cuvânt. Dintre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
similare în toate cazurile de moarte celulară, indiferent de tipul de țesut, după cum urmează: • pierderea microvilozităților și ruperea joncțiunilor celulare • ratatinarea citoplasmei • apariția de macrovezicule ce vor îngloba întreaga citoplasmă (blebbing) • pierderea asimetriei de compoziție a membranei cu distrugere în „petece” • hipercondensarea cromatinei (kariorexis) și lipirea de membrana nucleară (picnoză) • fragmentarea explozivă a celulei cu formarea de corpi apoptotici, ce vor fi apoi fagocitați de macrofagele tisulare. Exprimarea fosfatidil-serinei pe stratul extern al membranei celulare apoptotice atrage macrofagele, dar le împiedică
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Isac II Angelos, luând în căsătorie pe fiica, numai de zece ani, a regelui Ungariei Bela III, nu putuse câștiga consentimentul acestui din urmă decât numai c-o mare sumă de bani, iar drept zestre nu primi nimic alt decât petecul de pământ de la Nissa pân-la marginea ungurească, ocupat pe nedrept de acest rege în zilele lui Andronic împărat. Pentru ridicarea marii sume ce avea a da Ungariei și pentru a întîmpina fastuoasele cheltuieli de nuntă nu s-a atins cumva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nu dorm nicicând în casă, de-ar și crepa lemnul de frig” (8, p. 143 ; 18, pp. 165-166). Ei au înfățișare de „oameni sălbatici, cu păr sburlit” (8, p. 142). Apariția lor este umilă, de cerșetori-rătăcitori : „hainele lor sunt numai petece și murdare” (8, p. 142). Este semnificativ faptul că așa-numitul Lexicon de la Buda (1825), care conține una dintre cele mai vechi atestări documentare ale termenului solomonar, este tradus în germană prin Lumpenmann (98). De regulă, solomonarii cerșesc (și primesc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
milioane sunt angajate și producțiunea agricolă pe ani înainte pusă în rizic, unde pripa unei soluțiuni greșite ar putea duce la o catastrofă economică generală, aci să nu mai încapă discuțiune, aci d. C. A. Rosetti, care n-are un petec de pământ pe toată suprafața României..., să reguleze după cum [î]l taie capul cestiuni cari, la dreptul vorbind, nu-l privesc câtuși de puțin? Acestei imperturbabile suficiențe se opune toată țara; d. C. A. Rosetti o vede aceasta. Toți proprietarii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reală în concesiuni pe valea Dunării și că strălucirea purpurei fusese destul de ademenitoare pentru o seamă de oameni politici spre a-i îndupleca să facă făgăduinți de natură a dezbrăca noua regalitate de drepturi suverane, pentru a o îmbrăca în petece de samur. În adevăr se mai editase într-un rând "Arta diplomatică" a marelui om de stat, când pentru onoarea de-a încheia o convenție cu ministrul austriac se sacrificaseră interesele reale, economice ale țării pe zece ani înainte; a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Niciodată nu i-a venit românului în minte de-a pretinde ceea ce nu este al lui, tot precum, pe de altă parte, simțul de drept era atât de puternic în el și iubirea ogorului atât de înrădăcinată încît pentr-un petec cât de neînsemnat de pământ se judeca pîn-în pânzele albe. În decursul unei vieți de sine stătătoare de câteva sute de ani poporul nostru n-a avut nevoie nici de Cod civil, nici de Cod penal pentru a avea un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cronicarii noștri o mișcare agrară; nicicând acest popor 124 {EminescuOpXIII 125} îndărătnic și viteaz nu atinge nici în clin nici în mânecă averea sau dreptul altuia; din contra, vedem o energică statornicie în păstrarea și moștenirea proprietății. A înstrăina un petec de moșie în vremea veche era o afacere de stat și avea nevoie de sancțiunea Domnului și a sfatului suprem. Astfel istoria s-a însărcinat, prin mersul ei organic, să dea creștere poporului românesc, o creștere ale cărei principii conservatoare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
merită fără îndoială atenția oamenilor lui conducători. [26 mai 1882] 125 {EminescuOpXIII 126} ["CE ȚI-E CU OMUL ISCUSIT"] Ce ți-e cu omul iscusit! Cum află el, așa ca din senin, vindecare la toate relele, cum află oricărui sac petecul ca și care nu se mai poate! Așa bunăoară vestitul Nastratin [î]și cârpea într-o zi giubeaua, fără nod la ață. Dar, fiind ața răsucită tare, s-a 'nnodat de la sine și Nastratin a cunoscut numaidecât că-i vine
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar articolele de lux veneau mai grabnic din străinătate, noua aristocrație se putea înțoli mai cu înlesnire. Și pe când fiece sezon arunca petecăriile de dincolo de graniță pe umerii românului, străini ce le introduceau își fixau frumușel capitalul realizat din aceste petece, ridicând prăvălie după prăvălie, palat după palat în București. Într-adevăr imens progres! În sfârșit, cu mila Domnului, d. Brătianu mai vine un al doilea rând la putere, înmulțește iar funcțiile, ridică bugetul cheltuielilor în șase ani cu 40 procente
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
care caută a-l absorbi; nu există unul deci ale cărui interese să nu ne fie opuse pân-la un grad oarecare. Străbătuți în cruciș și-n curmeziș de curente politice și economice străine, în loc de-a strânge cu mână rezășească petecul acesta de pământ, am făcut din el patria tuturor popoarelor, un otel pentru oricine și pentru orice; în loc de-a ține morțiș la dreptul vechi, la tradiții și lege, am crezut a putea uimi lumea prin aparențele unei civilizații ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]