616 matches
-
1970. Repere bibliografice: Chendi, Fragmente, 89-94; [Ștefan Petică], „Freamătul”, 1912, 1-3 (număr omagial); Al.T. Stamatiad, Doi dispăruți. Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915; Davidescu, Aspecte, 5-6, 211-220; Perpessicius, Opere, II, 79-80, 169-171, VIII, 116-127, XII, 531-532, Grigore Tăbăcaru, Ștefan Petică, Tecuci, 1925; Al. T. Stamatiad, Câțiva scriitori, Arad, 1925, 10-44; Constantinescu, Scrieri, IV, 233-238; Călinescu, Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit. (1982), 685-686; C. Cosco, Când era bunica fată, București, 1944, 250-251; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 111-134
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Ist. lit. (1941), 606-608, Ist. lit. (1982), 685-686; C. Cosco, Când era bunica fată, București, 1944, 250-251; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 111-134; Vianu, Arta, II, 75-77; Călinescu, Aspecte, 24-41; Bote, Simbolismul, passim; Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, RITL, 1968, 1; Ciopraga, Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Noe Smirnov, Teatrul lui Ștefan Petică, RITL, 1968, 1; Ciopraga, Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
Lit. rom., 362-371; Micu, Început, 392-401; Zamfir, Proza poetică, 291-330; Rotaru, O ist., 150-157; Cioculescu, Itinerar, I, 142-145, V, 372-376; Dumitrescu-Bușulenga, Valori, 108-115; Dicț. lit. 1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul, 155-159; Negoițescu, Ist. lit., I, 162-164; Poezia simbolistă românească, îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
1900, 673-674; Zina Molcuț, Ștefan Petică și vremea sa, București, 1980; Modola, Dramaturgia, 176-196; [Ștefan Petică], în Simbolismul european, II, îngr. și introd. Eufrosina Molcuț, București, 1983, 449-460; Scarlat, Ist. poeziei, II, 221-225; Constantin Trandafir, Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, Minerva, 1984; Vasile, Conceptul, 155-159; Negoițescu, Ist. lit., I, 162-164; Poezia simbolistă românească, îngr. Rodica Zafiu, București, 1996, 179-183; Dicț. analitic, I, 189-190, II, 55-56; Dicț. esențial, 636-638. S.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
București, 1901; Poezii, pref. N. Davidescu, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, [București, 1926]; Scrieri, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, pref. Ion Popescu-Sireteanu și Lucian Chișu, București, 1984. Repere bibliografice: Chendi, Scrieri, II, 69-75; Al. T. Stamatiad, Doi dispăruți: Iuliu Săvescu - Ștefan Petică, București, 1915, 9-15; Davidescu, Aspecte, 221-226, 392-395; Perpessicius, Opere, II, 221-227; Densusianu, Opere, III, 725-727; Călinescu, Ist. lit. (1941), 608, Ist. lit. (1982), 686; D. Karnabatt, Bohema de altădată, București, 1944, 101-111; Bote, Simbolismul, passim; Romulus Vulpescu, Iuliu Cezar Săvescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
la Baudelaire (avându-l ca model pe Dante), el descoperă nostalgia unei arte liturgice și preferă poezia înrudită cu muzica și cu sacrul. Calea regală (expresia îi aparține) a poeziei românești e descoperită de poeții moldoveni: Conachi, Alecsandri, Eminescu, Ștefan Petică, Bacovia, Magda Isanos și Nicolae Labiș în paradigma cărora se aliniază cu netăgăduită mândrie pe post de continuator. Nu fără amărăciune, observa undeva că marii poeți români se nasc în Moldova și mor la București. Îl deranjează măscările și pornografia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
coloratură simbolistă. Mai precis, poem în proză, ridicat de simboliști la rangul de formă literară ideală, ca aspirație spre sinteză și experiment, pe linia Aloysius Bertrand, Maurice de Guérin, Baudelaire, Mallarmé, Huysmans ș.a., iar la noi Macedonski, I.C. Săvescu, Ștefan Petică. În registrul simbolist sunt textele din Bucăți de noapte și Dintr-un text comun. Evocările reduc anecdotica la minimum sau o exclud, în tot cazul încalcă și transgresează codul prozei care încearcă mult cu "inefabil", într-un fel de "paralelism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
clasicii" întârziați, după George Călinescu citire (Văcăreștii, Costache Conachi, Matei Millo) au fost contraziși de romantici (Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu), aceștia, la rândul lor, fiind negați de reprezentanții multor curente literare simboliști (Ion Minulescu, Elena Farago, Ștefan Petică), avangardiști (Tzara, Urmuz, Ion Vinea), ortodoxiști (N. Crainic, L. Blaga, V. Voiculescu), tradiționaliști (Zaharia Stancu, Radu Gyr). În ultimă instanță, și ei au fost eclipsați de moderniști (T. Arghezi, G. Topîrceanu, A. Cotruș) care, la rândul lor, au fost ironizați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual pentru studenții străini, II, III, Buc., 1981], în: AUBLLR, 30, 1981, p. 129-135. [243] PÂRVU, IULIU, Mai am un singur dor de Mihai Eminescu (comentariu literar), în: ProDid, [1], 1980 1981, p. 26-30. [244] PETICĂ, VALERIA, Evidențierea valorilor stilistice ale textului [cu bibl.], ȘA, 1981, 207 214. [245] PETRE, ANA, Culegere de texte pentru studenții străini (în ajutorul cursului de civilizație românească), Cluj-Napoca, AMD, 1981, 218 p. multigr. (IACN). [246] PETRE, AURELIA, Forme și metode
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
208] PENEȘ, MARCELA, Claritate și conciziune în exprimare, Tribșc, 26, nr. 246, 1982, 7. [209] PENEȘ, MARCELA, Modalități de formare a deprinderilor grafice corecte în clasele primare, în Rev. de ped., an 31, nr. 5, mai 1982, p. 34-36. [210] PETICĂ, MARIA, Implicații didactice ale stilisticii lingvistice, Catedra, 3, 1982, 142—155. [211] PETRE, DAN, Confuzii posibile în folosirea pronumelui personal în acuzativ de către studenții anglofoni, LM, p. 180-183. [212] PETRI, OVIDIU, [La rubrica : Cultivarea limbii române în școală] Să scriem
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Nicolae Titulescu. În 1923, debuta cu versuri în ziarul „Reformatorul” din Piatra Neamț; aici este redactor la „Telegraful” (1923-1924) și director al revistei literare „Freamătul” (1925, 1927). Colaborează cu poezie, cronică literară, fragmente din monografiile pe care le începuse despre Ștefan Petică și Artur Enășescu la „Tribuna nouă” „Floarea soarelui”, „Târnava”, „Universul literar”, „Universul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Provincia literară” (Sibiu), „Foaia interesantă”, „Izbânda”, „Luceafărul literar și critic”, „Munca literară”, „Cuget clar”, „Îndreptar”, „Frământări”, „Banatul literar”, „Propășirea”, „Preocupări literare”, „Basarabia”, „Provincia” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
scriitori (Constanța Dunca-Schiau, Jean Bart, G. Tutoveanu, Al. Macedonski). În domeniul filologiei, al criticii și istoriei literare ori al esteticii se înregistrează contribuții aparținând lui H. Sanielevici (Eminescu și școala romantică germană, „Înviere”, „Quo vadis”, „Manasse”, Foiletoanele lui Caragiale), Șt. Petică (Esthetismul lui Ruskin), G. Ibrăileanu (Cu prilejul foiletoanelor lui Caragiale, Curentul eminescian), P.V. Haneș, Sextil Pușcariu, I.-A. Candrea ș.a. Uneori spiritele se încing, precum în cadrul polemicilor N. Iorga - Lazăr Șăineanu, Ovid Densusianu - A. Philippide, ca și în jurul unor acuzații
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu, H. Frollo, A. de Herz, N. Dunăreanu, A. Mândru, Octavian Goga, Al. Cazaban, Alice Călugăru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
impresii”), în teatru remarcă stilul prețios, dar elegant al lui Jean Giraudoux, iar la Jean Cocteau evidențiază un lirism „pervertit” de modernism. Dar „revoluția simbolistă” era urmărită și în perimetrul românesc, punându-se în evidență, prin recenzii, contribuția poeților Ștefan Petică, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, D. Anghel, Al. T. Stamatiad, George Bacovia la conturarea imaginii ei de ansamblu. Alexandru Macedonski, care nu a publicat în V.n. (așa cum nici Ovid Densusianu nu a publicat în noua serie a „Literatorului”), este elogiat, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
constant, și critică de întâmpinare, pronunțându-se despre aproape toți scriitorii contemporani importanți. La B. Delavrancea a apreciat curățenia limbii din proză și unitatea construcției dramatice, lui M. Sadoveanu îi este investigată arta de povestitor. Primele versuri ale lui Șt. Petică și P. Cerna sunt privite cu simpatie; ale lui Camil Petrescu izvorăsc dintr-o „atitudine de clasicist”, iar ale lui O. Goga reprezintă „balada tragică a sufletului ardelenesc primitiv”. A contestat violent dramaturgia lui Lucian Blaga („literatură fără rost”), afirmând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285788_a_287117]
-
din perspectivă stilistică (Costache Negruzzi, George Barițiu, N. Filimon, Ion Heliade-Rădulescu, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Mihail Kogălniceanu, Petre Ispirescu, B.P. Hasdeu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, George Coșbuc, Duiliu Zamfirescu, Barbu Delavrancea, Al. Macedonski, Ștefan Petică, G. Topîrceanu, G. Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Lucian Blaga, Ion Barbu, V. Voiculescu, Marin Preda), articolele aparținând unor specialiști precum Tudor Vianu, Lia Brad-Chisacof, Grigore Brâncuș, Gh. Bulgăr, Boris Cazacu, Ladislau Gáldi, I. Gheție, Dimitrie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287811_a_289140]
-
natal. Prezent aici cu poeme, redactează, alături de N. Albu și V. Copilu-Cheatră, rubrica de recenzii „Cărți”, precum și rubrica „Cronica”. Nu a fost un cronicar sistematic și de doctrină, dar, ghidat mai ales de intuiție, a lăsat aprecieri sigure despre Ștefan Petică, Ion Minulescu, G. Ibrăileanu, Anton Holban, Aron Cotruș, Al. Dima, Tudor Arghezi, Matei Alexandrescu, Radu Boureanu ș.a. În 1939 tipărește în „Lanuri” eseul Literatura ardeleană de azi, tras, tot atunci, și într-o plachetă. În acești ani poetul era publicat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
a lui G. Bacovia (Amurg antic, Nervi de primăvară, Epitaf, Poemă în oglindă - semnată G. Andoni, Trudit, Lacustră, Pastel, Nocturnă, Interior trist ș.a.), tipărește versuri simboliste semnate de D. Teleor, Mihai Săulescu, Al. T. Stamatiad și o poezie de Șt. Petică. Din perioada bucureșteană a revistei se rețin colaborările cu poezie ale lui G. Topîrceanu (De bello... gallico), Demostene Botez (Parfum), B. Fundoianu (Amurg de toamnă, Înserare), Perpessicius (Peisaj progresiv, Margo) și traducerile în proză făcute de Mircea Florian din Sonete
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286528_a_287857]
-
Isac, Barbu Lăzăreanu, Petre Constantinescu-Iași, Toma Dragu. S. cuprinde, de asemenea, în 1920, un necrolog C. Dobrogeanu-Gherea și mai multe articole comemorative: I. L. Caragiale (de Ștefan Voitec, 1939), Panait Istrati (de I. Gruia, 1939), Jean Bart (1933 și 1939), Ștefan Petică (1939), Anatole France (de Ion Pas, 1931), Victor Hugo (1939), Tolstoi (1939) ș.a. Într-un articol închinat comemorării lui Mihai Eminescu (1939) se deplânge așa-zisa neputință a marelui poet de a înțelege „marile probleme sociale ale timpului”, „dreptatea cauzei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289743_a_291072]
-
autori, de la Mihai Eminescu la Al. Ivasiuc. Socotind criteriul valoric indispensabil în definirea unei scrieri literare, T. se întoarce mereu la clasici cu credința că aici trebuie căutată adevărata modernitate și specificitate a literaturii române. Introducere în opera lui Ștefan Petică (1984) e o monografie în care se încearcă recuperarea unui premergător, în multiple sensuri, al literaturii interbelice. Biografia poetului e privită din unghiul operei, prin „descoperirea” aspectelor trecute cu vederea de criticii și istoricii literari anteriori: cultura remarcabilă, familiarizarea cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
proză umoristică, în serial, a publicat istoricul și criticul literar T. sub pseudonimul Thalia Mușat: Jurnalul unei adolescente (1991) și Jurnalul unei fete naive (1993). SCRIERI: Paul Zarifopol, București, 1981; Dinamica valorilor literare, București, 1983; Introducere în opera lui Ștefan Petică, București, 1984; Jurnalul unei adolescente, Galați, 1991; Starea de veghe, Câmpina, 1992; Jurnalul unei fete naive, Galați, 1993; Ion Creangă - spectacolul lumii, Galați, 1996; Mateiu I. Caragiale comentat de..., București, 1996; Permanențe literare românești, Galați, 1998; Poezia lui Bacovia, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
Gheorghiu, „Paul Zarifopol”, CL, 1981, 6; Laurențiu Ulici, O restituire, RL, 1981, 52; Mircea Popa, Critica de precizie, T, 1983, 9; Dobrescu, Foiletoane, III, 191-196; Constantin Hârlav, „Dinamica valorilor literare”, RL, 1984, 41; Cristian Livescu, „Introducere în opera lui Ștefan Petică”, ST, 1985, 3; Adrian Marino, Contribuția modernizării literare, TR, 1985, 17; Ecaterina Țarălungă, Citind cu ochi contemporan, CNT, 1985, 18; Theodor Codreanu, Creangă și lumea ca teatru, „Porto-Franco”, 1997, 5; Florin Dochia, Incursiune în Galaxia Bacovia, „Revista nouă”, 2001, 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290239_a_291568]
-
de autori români sau de traduceri din literatura universală, traduce el însuși din poezia modernă americană (îndeosebi în revista „Steaua”) și se angajează într-o campanie de reabilitare oficială a literaturii interbelice - reputat decadentă în România comunistă (Minulescu, Arghezi, Bacovia, Petică, Blaga). Prefațează Antologia literaturii române de avangardă a lui Sașa Pană (1969), o premieră absolută într-o epocă de relativă și trecătoare toleranță culturală. Mai puțin cunoscut este poetul C., autor a trei volume apărute într-un ritm susținut: Semn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
datorate diversității temperamentelor lirice, Z. urmărește identificarea unei filosofii subiacente speciei, așa cum se întâmplă în cazurile lui Michelangelo sau Shakespeare. Sumarul cărții e completat de câteva studii de istorie literară și evocări avându-i în centru pe George Coșbuc, Ștefan Petică, Perpessicius sau familia de cărturari Tzigara-Samurcaș - modalități de abordare ce vor defini și eseurile din următoarele volume, Gaură-n cer (1997) și Amar de vreme (2001). Cel mai însemnat merit al lui Z. este însă efortul de traducător care a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290732_a_292061]