1,600 matches
-
al diamantului; b) Modelul atomic (magneziu) Modelarea matematică. Aspectele formale, cantitative, ale diferitelor obiecte și fenomene pot fi, În principiu, modelate, transpuse sau exprimate prin anumite ecuații, formule sau scheme matematice, ori logico-matematice (descrieri matematice). Modelul matematic (simbolic, verbal sau pictural) este o abstracție care pune În evidență fenomenul sau procesul sub o formă pură; exprimă un raport, o legitate, printr-o simplă formulă - În fizică (F = m × a); exprimă o reacție printr-o simplă ecuație - În chimie (CO2 + H2O → H2CO3
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
contrastul și intensitatea culorii și să nu se hotărască felul lor prinr-o delimitare desenată dinainte. Acest lucru este foarte important pentru hotărârea justă a cantității unei culori. (Planșa nr.19) m) Contrastul închis-deschis (clarobscur) Clarobscurul este un procedeu grafic și pictural de distribuire a luminii și a umbrelor în vederea obținerii unor tonuri gradate sau unor puternice efecte de contrast între umbră și lumină. Contrastul este opoziția puternică între două sau mai multe lucruri, stări, acțiuni, nonculori, culori, etc.. Contrastul ar putea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
simțul artistic al celui care utilizează posibilitățile acestui contrast. Fiecare nuanță în parte trebuie să fie întru-totul unitară și fără pete și să nu fie despărțită de nuanța următoare printr-o linie deschisă sau închisă. n) Pata albă și pata picturală (Planșa nr.22) Pata este așezarea cu pensula sau prin alte mijloacefscurgere, suprapunere, amprente, îndoirea foii peste puncte de culoare sau non culoare, zid, etc...). Pata în sine este plană, dar prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
Pata în sine este plană, dar prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete de formă,mărimi, intensități diferite, poate crea volum, relief, expresie spațială. Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică și acromatică poate fi plaiiă sau picturală. Ipostaze ale petei plate și picturale a) Pata plată are forme și mărimi diferite: poate fi cromatică și acromatică petele cromatice și acromatice sub formă regulată pot fi grupate ordonat sugerand diferite semnificații: stabilitate, măreție, mobilitate, etc...; petele plate sub
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete de formă,mărimi, intensități diferite, poate crea volum, relief, expresie spațială. Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică și acromatică poate fi plaiiă sau picturală. Ipostaze ale petei plate și picturale a) Pata plată are forme și mărimi diferite: poate fi cromatică și acromatică petele cromatice și acromatice sub formă regulată pot fi grupate ordonat sugerand diferite semnificații: stabilitate, măreție, mobilitate, etc...; petele plate sub formă regulată și neregulată pot fi
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pură sau are altă formă, față de cele din jurul ei; -peteleplate au efect termodinamic ; juxtapuse, petele plate joacă rol de pauză de odihnă pentru ochi; -pata albă poate fi folosită ca pasaj sau valoare poate fi opacă, transparentă, translucidă; b) Pata picturala. In comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, realizată prin vibrație coloristică facturală. În comparație cu pata plată apare prin puncte, prin vibrația valorică și prin vibrație coloristică: ca și pata plată are margini precise obținute prin așternerea ei pe
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
mai aud!" (G. Bacovia Note de primăvară) "Cum e divin albastrul și dușmănește răul, Cum e gelosul galben adesea fad, banal, Ce indiferent e roșul, arzând și ce feroce, Când verdele-i speranța și rozul dulce nuntă." (Maurice Utrillo Act pictural) In operele de artă, fiecare artist este creatorul unui limbaj plastic; deci modalitățile de exprimare și expresie, culorile și formele nu pot fi circumscrise într-un vocabular general valabil. Fiecare artist este un creator de simboluri, care odată tălmăcite, devin
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
In aceste condiții, necesitatea unei terminologii proprii educației prin artă este indiscutabilă. Elevii vor întâlni expresii ca: nuanță, tentă, amestecuri de rupere a tentei, ton, amestecuri de rupere a tonului, valorație, monocromie, fuzionare, gamă cromatică, dominantă cromatică, pată plată și picturală etc. nuanță o mică diferență a unei culori de alta; ffIn spectrul solar există o mie de nuanțe pe care un ochi exersat le poate distinge".! Nuanțele sunt diferite forme ale aceleași culori rezultate din amestecul acesteia cu altă culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
stă la baza întregii partituri cromatice. Folosirea pe cele mai multe întinderi ale spațiului compus a uneia sau a două culori calde (reci), întinse ca atare, dar și modificate, oferă, în final, un efect de dominantă caldă (rece). Pata plată și pata picturală (Planșa nr.41) Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică sau acromatică poate fi plată sau picturală. Pata plată culoare întinsă uniform specifică artelor decorative. are forme și mărimi diferite; -poate fi cromatică și acromatică; petele cromatice și acromatice
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
culori calde (reci), întinse ca atare, dar și modificate, oferă, în final, un efect de dominantă caldă (rece). Pata plată și pata picturală (Planșa nr.41) Petele pot fi cromatice și acromatice. Pata cromatică sau acromatică poate fi plată sau picturală. Pata plată culoare întinsă uniform specifică artelor decorative. are forme și mărimi diferite; -poate fi cromatică și acromatică; petele cromatice și acromatice sub formă regulată pot fi grupate ordonat sugerând diferite semnificații: stabilitate, măreție, mobilitate; pata plată poate fi modul
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
o compoziție; petele plate au efecte termodinamice; pata plată poate fi folosită ca pasaj de culoare sau valoare; -pentru mărirea expresivității ei, pata plată se poate vibra prin suprapunerea grafică cu linii și puncte; poate fi opacă, transparentă, translucidă; Pata picturală în comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, acoperită cu culoarea nuanțată grizată. se realizează prin puncte, prin vibrație valorică și prin vibrație coloristică; pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vibra prin suprapunerea grafică cu linii și puncte; poate fi opacă, transparentă, translucidă; Pata picturală în comparație cu pata plată apare ca o suprafață vibrată, acoperită cu culoarea nuanțată grizată. se realizează prin puncte, prin vibrație valorică și prin vibrație coloristică; pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată sau picturală) a
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
pata picturală are margini precise, obținute prin așternerea ei pe suport uscat sau margini difuze obținute prin lucru pe suport umed; are ca și pata plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată sau picturală) a) Pata plată se poate construi cu ajutorul pensulei, realizând suprafețe mai mari sau mai mici, precum și prin tehnica colajului și a vitraliului. b) Pata picturală se poate obține prin urma lăsată de pensulă prin dirijarea jetului de aer suflat liber
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
plată diferite semnificații, conferite de modul în care a fost realizată; nonculoare (pata plată sau picturală) a) Pata plată se poate construi cu ajutorul pensulei, realizând suprafețe mai mari sau mai mici, precum și prin tehnica colajului și a vitraliului. b) Pata picturală se poate obține prin urma lăsată de pensulă prin dirijarea jetului de aer suflat liber sau printr-un tub, pai: prin scurgerea aderentă precum și prin stropirea forțată a culorilor, prin suprapunerea sau îndoirea planșei peste două sau mai multe picături
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
imagine, obținând astfel, ca efect direct, un șantaj discret al conștiințelor. El acreditează însă la nivelul imaginii o metaficțiune istoriografică menită să legitimeze puterea statului, a cărui întrupare se socotește. Platon reușește în Dialogurile sale o ștergere a granițelor dintre pictural și lingvistic așezând conținutul informațional pe diverse niveluri de retorism. Regele-filosof este comparat cu adevăratul cârmaci, cu „medicul, care face cât mulți alții la un loc...”. În orice caz, deținătorul „artei regale” e îndreptățit să spună și să facă orice
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
părea lipsită de fundament. Isus revenit la Ierusalim sub formă carnală va cunoaște domnia pasiunilor și a dorințelor, a pulsiunilor și a plăcerilor unui trup omenesc în așa măsură încât va deveni sclavul lor, afirmă Cerinthe. Imaginea retro a figurației picturale multiseculare a unui Dumnezeu făcut om, dar incapabil să exploreze ce anume definește umanitatea unui om în activitățile sale cele mai puțin nobile: mâncarea, băutura - altceva decât niște simboluri - râsul, copularea, defecația etc. Cerinthe dă de altfel și detalii: băutură
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
A debutat (sub un moto din Mateiu I. Caragiale) cu volumul Țara de lut sau Scrisorile blândului și însinguratului Sergiu Adam către mult prea iubita lui soață, Doamna Otilia, apărut în 1971. Sunt aici versuri sensibile, evocări serafizate de ruralism pictural, dar cu filiație bacoviană („ninge pe vechi catedrale”,/ „soarele curge peste vârfuri de plopi”) și nu fără ceva urme din linia Nicolae Labiș - Ioan Alexandru („Oh, lerui-ler, într-o noapte ca asta/ când stelele umblă buimace pe jos/ fratele meu
ADAM-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285176_a_286505]
-
tot felul trădează o voință de disciplinare „literară” a inspirației, scriitorul are o sensibilitate în primul rând vizuală și, firesc, o educație plastică a ochiului. Încă din volumul de debut, Dospirea ploii (1971), este evidentă această predispoziție de a trata pictural detaliile, ascultând mai puțin de logica extatic-contemplativă a temei și mai mult de stilistica barocă a aglomerării și contorsiunilor, dezvoltată în următoarele cărți de versuri, Nuntă călătoare (1974), Paznic al grădinilor (1975), Ce se cuvine (1977), Insomniile trandafirilor (1983). La
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
pe bicicletă” și „se dau gândurile la rindea”: „Ce poezie și asta când berbecul / behăie când omul în colț / urinează pe floarea de laur.” Și, chiar dacă lirismul este adesea conștient sugrumat, se pot descoperi aici adevărate insule lirice, cu imagini picturale inedite: „Iubitul meu s-a aruncat în fântână / cu pofta ațâțată de lună / și-n zori fântâna a-nflorit / nuferi și sori, / ca un pom pentru nuntă gătit” (Moment de baladă); „Florăresei i-a înflorit capul / și nu mai vede
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
poezie pe care gustul epocii încă nu o accepta, dar agravată de patimă și de invidie). Constantă, structurală, rămâne opoziția față de intimismul elegiac și față de tradiționalism. Excesele moderniste sub semnul cărora a fost așezată revista sunt totuși rare. Poezia parnasiană, picturală și obiectivistă, este respinsă pentru lipsa „simțământului” (Bonifaciu Florescu, Despre poezia descriptivă). Articolele lui Macedonski Poezia viitorului (1892) și În pragul secolului (1899), ca și Noul curent literar (1899) al lui Șt. Petică au fost considerate actul de naștere al
LITERATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287826_a_289155]
-
amplă digresiune, fără interes literar. Punerea în scenă a acțiunii e remarcabilă, căci autorul are un simț al gradației și al construcției care amintește și aici arta desăvârșită a oratorului. Uscăciunea observațiilor generale este compensată, pe alocuri, de sugestive viziuni picturale. Printre manuscrisele lui K. au rămas, nefinisate, note din călătoria făcută la Viena și în Spania. Cele dintâi cuprind însemnări preliminare, disparate, numeroase considerații privitoare la organizarea socială austriacă, la moravuri și aspecte etnografice. Mai închegate sunt însemnările despre Spania
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
adânc penetrat de păgânism și de „duhul eresului”, se regăsesc în poezia și teatrul lui Blaga, în versurile lui Voiculescu, Pillat, Maniu, în proza lui Papilian. O religiozitate creștină în variantă precis ortodoxă e cea din poeziile lui Nichifor Crainic. Pictural, orientarea estetică propusă de „Gândirea” a fost realizată - în latura etnologică, cu doar vagi implicații religioase - de Francisc Șirato, Ioan Theodorescu-Sion, Rodica Maniu. Eminamente ortodoxistă e grafica lui Anastasie Demian. De o muzică gândiristă și ortodoxistă nu se poate vorbi
GANDIRISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287147_a_288476]
-
În plinătatea catharsisului frumuseții) formele acestor temporalități suferă de toate neajunsurile unei prezentări didactice, străduindu-se constant să cuprindă Într-o descriere coordonată de o perspectivă (a limbajului scriiturii acum, așa cum perspectiva renascentistă e una a limbajului proiectat de ochiul pictural umanist, stârnit mereu de idealism, de așezarea lumii În ordine, În Unu și nu În despărțirea haotică a unei eventuale perspective mobile pornind de la vederea cu Doi ochi), o perspectivă, spun, ce Încearcă să controleze punctul de fugă. Limbajul scriiturii
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timpul dulcii iubiri, Între timpul vieții și cel al poeziei, accesibil printr-o vedere cu doi ochi (sau mai mulți). Vremea cunoașterii pe deplin, așa cum am fost cunoscut și eu. Ne putem Închipui o vedere cu doi ochi. În termeni picturali, privirea nu este lăsată să se Împlinească (și rezolve) În punctul de fugă. O mobilitate e cerută privirii, o dinamică ce o salvează din constituirea unui orizont fix și unidirecțional. În termenii stănescieni, e vorba de o alergare. O alergare
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din cartea Mozaic a lui Ioan Ștefan, caracterizată ca „o carte a sincerității absurde”. Într-un text intitulat Gânduri, Dragoș Sihastru (desigur, e vorba de un pseudonim) deschide, în numele noilor idealuri, lupta împotriva generației consacrate: „Gândiți-vă numai la descrierile picturale din romanele moarte ale fecundului d. Sadoveanu, la comerțul practicat în stil broșural de d. Petrescu, la cenușa ce-a rămas din Jar-ul d. Rebreanu și veți accepta din tot cugetul avalanșa cărților expuse în vitrini de tineri dezinteresați
FLUX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287037_a_288366]