701 matches
-
lipsită de E-uri pentru micul dejun sau cină). Ceapa se toacă mărunt și se pune la călit în 50 g unt. Când aceasta devine sticloasă, se adaugă foaia de dafin și cățelul de usturoi feliat. Ficățeii se curăță de pielițe și de fiere și se pun peste ceapă. Se lasă să se călească 2-3 minute după care se va adăuga vinul. Se amestecă totul și se lasă să fiarbă la foc mic circa 10-15 minute, până când alcoolul se evaporă. Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
pe ele, * 0,150 grame făină, * 250 grame pesmet, * 25 grame sare, * 2 grame piper proaspăt măcinat. MOD DE PREPARARE: Ceapa se curăță de foile uscate, se spală, se taie felii, se opărește și se răcește. Se curăță carnea de pielițe, se spală și se tamponează cu un șervet. Se taie carnea în bucăți de 3-4 cm și se toacă împreună cu ceapa. Pâinea se înmoaie, se stoarce, verdeața se curăță de cotoare și se taie mărunt. Usturoiul se curăță, se pisează
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
INGREDIENTE: * 1 kg mușchi de porc, * 250 g ciuperci, * 1 pahar cu vin alb * 1 ceapă, * 2-3 căței de usturoi, * 2 cuișoare * 1 pahar apă, * 4 linguri unt, * sare, * piper, * cimbru, după preferință. MOD DE PREPARARE: Se curăță mușchiul de pielițe, se unge cu puțin unt, se sărează și se lasă în repaus o oră după care se așează într-o tavă cu două pahare de apă, cățeii de usturoi tăiați, o ceapă în care s-au înfipt 2-3 cuișoare, cimbru
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Crochete din creier (rețetă din localitatea Iași) Horea Florin Alexandru INGREDIENTE: * 500 grame creier de vită sau porc, * 30 grame pesmet, * 3 ouă, * 15 grame făină, * 200 ml ulei, * sare, * piper, MOD DE PREPARARE: Se spală creierul, se curăță de pielițe și se pune la fiert 10 minute, la foc mic, în apă cu puțină sare. Se scurge și se toacă mărunt cu un cuțit. Se amestecă folosind o lingura de lemn, cu făina, două ouă bătute, sare și piper după
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sos alb. Ciuperci cu smântână (rețetă din zona Dorobanți, Iași) INGREDIENTE: * 500 grame ciuperci (de cultură sau bureți de pădure), * o lingură făină, * 3 cepe, * 2 ouă, * 500 grame smântână, * sare * piper. MOD DE PREPARARE: Se curăță ciupercile, se îndepărtează pielița de deasupra, apoi se taie mărunt. Se untește ceapa, apoi se adaugă ciupercile, se fierb la foc mic cu puțină apă. Smântâna se amestecă cu ouăle, sarea piperul și se adaugă peste ciuperci atunci când sunt fierte. Se mai ține pe
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
Dolhești, Iași) INGREDIENTE: * 500 grame carne de vită, * 200 grame castraveți murați, * 150 grame ceapă, * 250 grame cartofi, * 200 grame maioneză, * 20 grame pastă de roșii, * 15 grame sare, * 2 grame piper alb, MOD DE PREPARARE: Carnea se curăță de pielițe și grăsime, se spală, se taie în bucăți mai miciși se pune la fiert în apă cu sare. Cartofii se spală bine, se pun la fiert în coajă, ceapa se curăță și se taie julien, iar castraveții se scurg de
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
sifilisul terțiar. Paronichia este tuberculinică, cu piele palidă, întâlnită la subiecții anemici tuberculinici. Pustulele formate deseori la extremitățile inferioare sau la degetele de la mâini. Panariții. Unghii care se sfacelează repede. Unghiile acestor pacienți sunt sfărâmicioase, se rup repede și adeseori pielițe rupte. Unghii subțiri ca hârtia, se rup ușor și uneori sunt de forma unei linguri; convexitatea naturală este inversată. Unghii pătate sau cu pete albe - uneori marginile anterioare sunt dințate sau ușor crestate. Deseori, unghiile se rup și cresc din
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
Bacteria se dezvoltă în interiorul corpului ciupercilor trecând prin pereții miceliului. Imediat după atac, ciupercile capătă o colorație gri, apoi apar deformări. Pălăria devine asimetrică, piciorul ciupercii ia forma unui fus și întreg corpul fructifer se mumifică, are consistență tare, iar pielița (învelișul) se rupe ușor. În corpul ciupercii se observă cavități umplute cu mucilagiu. Transmitere-răspândire. Boala se observă în vetre, deoarece infecția se extinde pe o rază de 30 cm de la locul inițial de atac. Prevenire și combatere. Se recomandă izolarea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
îmbolnăvirea caișilor de apoplexie, care se manifestă prin moartea pomilor într-o perioadă relativ scurtă (fig. 170). Pe fructele verzi cât și pe cele mai dezvoltate, ciuperca formează pete punctiforme, crustoase, de culoare cafenie, înconjurate de un inel roșiatic. Deseori pielița fructului crapă, se deformează, favorizându se atacul de monilioză și putrezirea totală a fructelor. Transmiterea ciupercii ca și măsurile de prevenire și combatere sunt la fel cu cele recomandate la ciuruirea frunzelor de cireș, vișin, prun. 9.5.5. Boala
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
picăturile de apă, iar ploile abundente împiedică evoluția bolii cât și efectuarea de noi infecții prin spălarea sporilor. Soiurile de viță de vie cu coaja boabelor subțire, cu ciorchini cu boabe dese și albe sunt mai sensibile decât cele cu pielița groasă și boabe colorate. După E. Rădulescu și E. Docea (1967) soiurile sensibile sunt: Riesling italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Grasă de Cotnari, Afuz-Ali, Muscat Hamburg, Chasselas rosă, Chasselas d'oră, Regina viilor, Fetească albă și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde din plantații. În scoarța lor se formează din micelii, scleroți ca organe de rezistență. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care apar având același aspect ca cele de pe lăstari. Bobițele se usucă și se zbârcesc pe timp secetos sau putrezesc pe timp umed. Ciuperca parazitează și codița bobițelor pe care se formează pete brune adâncite. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă lovituri mecanice (grindină sau răniri date de insecte etc.), miceliul și sporii constituind o puternică sursă de infecție a strugurilor spre toamnă. Atacul cel mai cunoscut de viticultori apare toamna, pe struguri, după ce se acumulează suficient zahăr în celule. Pielița este brunificată, se desprinde ușor de pulpă și întreaga boabă putrezită, se acoperă cu un puf cenușiu. Boala se răspândește cu rapiditate, cuprinzând întregul ciorchine, ce putrezește în totalitate. Dacă intervine o perioadă secetoasă, ciorchinii se usucă, iar boabele, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
etc.). În unele regiuni ale Franței (Champagne, Bordeaux etc.), cât și pe valea Rinului, ciuperca produce așa numitul "mucegai nobil". Pe vreme secetoasă, în urma infecțiilor, miceliul ciupercii consumă o cantitate de apă din boabe, sporind concentrație în zahăr a țesuturilor. Pielița boabelor se stafidește, capătă o culoare vineție, iar ciuperca nu mai fructifică. Mustul obținut are o aromă deosebită iar concentrația ridicată în zahăr duce la obținerea vinurilor licoroase, tari, de o deosebită calitate. Acest "mucegai nobil" dorit de viticultori scade
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate în precipitații. Soiurile de viță cu boabe dese și pielița subțire sunt mai sensibile la această boală decât cele cu boabe rare și pielița groasă. Foarte sensibile sunt soiurile: Aligotă, Fetească albă, Riesling italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Galbenă de Odobești, Regina viilor, Pinot noir, Pinot gris, Chasselas, Crâmpoșie, Afuz-Ali, Cadarcă. Mai rezistente sunt soiurile: Cabernet Sauvignon, Coarnă neagră etc. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
În acele prafuri de supă ori În amidonul colorat care se vrea parizer. À propos: ferească sfântul să Încerce careva să-l prăjească, pentru a pregăti acel de odinioară coșuleț umplut cu spanac, mazăre ori mai știu eu ce. De unde pielița ce se strângea, câtă vreme conținutul ciudat, mai degrabă de post decât de frupt, e acoperit cu un plastic? Și totuși, În mațele porcului Încape el Însuși pe de-a’ntregul, cu condiția ca acelea să fie curățate... Dar trebuie
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și dulce voluptate. Își golise gâtul ei de ninsoare, își despletise părul pe umerii rotunzi și pe sânii crescuți în sete de amor, până rămase goală și frumoasă ca o statuă antică, având înaintea acestei din urmă avantajul vieței, acea pieliță caldă, dulce, netedă care lăsa urme dac-o atingeai. S-aruncă în mare și începu să-noate, puindu-și drept țel de ajuns niște stânci ce le vedea un sfert de ceas departe de țărm304. Într-o variantă a Cezarei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mamifere, ele depun ouă, dar Își alăptează puii. Ornitorincul (Ornithorhynchus anatinus), animal ce pare „un bizar experiment biologic”60, de mici dimensiuni (60 cm lungime), blană cu luciul maro argintat și coadă ca de castor, degetele picioarelor unite printr-o pieliță, cioc plat de rață, 57 Smithsonian, Terra, p. 320. 58 Numai În 1924 s-au exportat aproape două milioane de piei (Australia...,.p. 108). 59 Cârtița marsupială (Notoryctes typholops), un animal orb de dimensiuni foarte mici, trăiește În deșert, Înotând prin
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
vrea. - Ce s-a Întâmplat În primele zile cu supraviețuitorii din Buchenwald? - Domnule, unii s-au apucat să mănânce ca porcii și au murit. - Cum? Dumneavoastră sunteți medic, explicați-mi și mie. - Organismul este slăbit complet. Intestinele sunt ca niște pielițe subțiri - a dispărut tot, endoteliul vaselor, partea interioară a intestinelor... Și vii și mănânci pâine... Dar nu o bucățică... Eu nu i-am lăsat. În primul rând, pe ăia care erau puțin bolnavi și chiar care erau slăbiți i-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rădăcina comestibilă a ghimbirului; ... d) în sensul prezentelor norme, roșiile, părțile comestibile ale tulpinilor de revent, morcovii și cartofii dulci sunt considerați fructe. ... 2. Pulpa de fruct este partea comestibilă a fructului întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a
NORME din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136986_a_138315]
-
întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a fost obținut un piure prin strecurare sau prin alt procedeu similar. 4. Sucul de fructe este sub formă de suc de fructe, suc de fructe concentrat și suc de fructe deshidratate, care
NORME din 23 aprilie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane îndulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136986_a_138315]
-
rădăcina comestibilă a ghimbirului; ... d) în sensul prezentelor norme, roșiile, părțile comestibile ale tulpinilor de revent, morcovii și cartofii dulci sunt considerați fructe. ... 2. Pulpa de fruct este partea comestibilă a fructului întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a
NORMA din 11 iunie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane indulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136996_a_138325]
-
întreg, acolo unde este cazul, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, care a fost tăiată sau stoarsă, dar care nu a fost făcută piure. 3. Piureul de fructe este partea comestibilă a fructului întreg, mai puțin coaja, pielița, semințele, sâmburii și altele asemenea, din care a fost obținut un piure prin strecurare sau prin alt procedeu similar. 4. Sucul de fructe este sub formă de suc de fructe, suc de fructe concentrat și suc de fructe deshidratate, care
NORMA din 11 iunie 2001 cu privire la natura, conţinutul, fabricarea şi etichetarea gemurilor din fructe, jeleului, marmeladei şi piureului de castane indulcit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136996_a_138325]
-
podgoriei - singurul care se mai păstrează în România. Din acest motiv, am putea numi podgoria Cotnari “rezervația viticolă naționala”. Strugurii soiului Grasa de Cotnari sunt mijlocii, cilindro-conici, uneori ramificați, cu boabe rare, care sunt ovoide, de mărime mijlocie, neomogene, cu pielița de culoare galbenă - verzuie și cu pete ruginii pe partea însorită. Plantațiile se găsesc pe coaste însorite și bine aerisite. Aceste condiții favorizează soiul Grasa de Cotnari să acumuleze peste 300 g/l zaharuri (maximul a f ost atins în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ciuperca Botrytis cinerea, numită “mucegaiul nobil”, popular cunoscuta și sub denumirea de “putreziciunea nobilă”, se întâlnește frecvent pe strugurii soiului Grasa. Această ciupercă provoacă înnobilarea (stafidirea) boabelor, prin eliminarea apei din miez, fenomen numit “Botrytizare”. Boabele strugurilor de Grasă, datorită pieliței, favorizează dezvoltarea mucegaiului nobil. Ciuperca, „ins talată” pe boabe, provoacă perforarea peliței, determinând astfel accelerarea procesului de evaporare a apei din bob și deci concentrarea mustului. În aceste condiții, producția de struguri l a hectar este foarte mică, de obicei
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]