929 matches
-
comandat pentru Mărgelatu un rachiu de anason. Acesta îi este adus de un tânăr care-i spune lui Mărgelatu: "„Mă scuzați. Parcă v-aș cunoaște de undeva”", la care Mărgelatu, uitându-se lung la el, îi răspunde: "„Se poate”". Florin Piersic a spus că el a dorit să apară în film și băiatul lui, care era elev pe atunci. Regizorul Gheorghe Vitanidis, „un om de o gingășie și de o noblețe incredibilă”, "„a spus să-i dăm o replică, s-o
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
într-un film polițist de astă dată, în care nărăvașul haiduc are rol de Sherlock Holmes, iar „Buză” ține loc de Dr. Watson. Cu o mască ingenios confecționată de machieza Anastasia Vitanidis, scuipând cu distincție și subtext coji de semințe, Piersic se ia la întrecere cu Zorba într-o geampara-sirtaki și suflă în cele opt țevi ale pistolului său care „umblă singur”.”"
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
de culoare roză sau galbenă. Fructele acoperite frecvent de peri, au forma sferică cu un diametru de 4 - 10 cm, având nuanțe de culoare de la verde deschis, galben la roșiatic. Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
Sâmburele așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. Astfel
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
așezat central este de consistență dură. În Europa Centrală, piersicul pentru a fi ferit de frig, este plantat în podgorii de viță de vie. Pomii sunt sensibili la frig, de acea se practică frecvent altoirea prunului cu mlădițe de piersic. Piersicul rezistă la temperaturi de până la -30 de grade Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. Astfel, înghețurile
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
Celsius în timpul iernii, însă dacă după înflorirea ramurilor, temperatura scade la mai puțin de -4 de grade, florile se scutură iar pomul nu mai poate produce fructe în anul respectiv. Astfel, înghețurile neașteptate din timpul primăverii sunt destul de problematice, întrucât piersicul înflorește destul de devreme (la începutul primăverii). De asemenea, pentru ca fructele să se coacă, este nevoie ca temperatura din timpul verii, în luna cea mai fierbinte, să fie între 20 și 30 de grade. Țări importante care cultivă piersicul sunt China
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
problematice, întrucât piersicul înflorește destul de devreme (la începutul primăverii). De asemenea, pentru ca fructele să se coacă, este nevoie ca temperatura din timpul verii, în luna cea mai fierbinte, să fie între 20 și 30 de grade. Țări importante care cultivă piersicul sunt China, Iran, Franța dar și țări mediteraneene precum Italia, Spania, Grecia. Mai de curând, țări precum Statele Unite, Canada și Australia au devenit de asemenea țări importante producătoare de piersici. În anul 2015 au fost descoperite în China fosilele a
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
de asemenea țări importante producătoare de piersici. În anul 2015 au fost descoperite în China fosilele a opt piersici, având o vechime de 2.5 milioane ani. Chiar dacă numele său științific ("Prunus persica") sugerează că piersica este originară din Persia, piersicul este de fapt nativ Asiei, mai precis Chinei. Piersicii sunt menționați în scrierile chineze încă din secolul X î.Hr, unde se spune că au fost fructele preferate ale regilor și împăraților chinezi. Recent, istoria cultivării piersicilor în China a
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
2015 au fost descoperite în China fosilele a opt piersici, având o vechime de 2.5 milioane ani. Chiar dacă numele său științific ("Prunus persica") sugerează că piersica este originară din Persia, piersicul este de fapt nativ Asiei, mai precis Chinei. Piersicii sunt menționați în scrierile chineze încă din secolul X î.Hr, unde se spune că au fost fructele preferate ale regilor și împăraților chinezi. Recent, istoria cultivării piersicilor în China a fost rescrisă de la început, în urma studierii unor manuscrise din
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
în Europa după cucerirea perșilor în 331 î.Hr. . Mai târziu, a fost adus în America de către exploratorii spanioli și a ajuns în cele din urmă și în Anglia și Franța, în secolul XVII, unde era considerată o delicatesă. În prezent, piersicul s-a răspândit pe tot mapamondul, fiind un pom fructifer destul de comun.
Piersic () [Corola-website/Science/318761_a_320090]
-
cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion Creangă. El combină tehnica filmului cu actori și desenele animate. Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul n-a găsit-o nici la tâlharii păguboși (Iurie Darie și Vasile Hariton), nici la muzicant (Radu Gheorghe), care era îndrăgostit
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
planuri insistente, ca și cum primele zece secunde n-ar fi fost de ajuns ca să-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Liceul este implicat în mai multe proiecte, cum ar fi Comenius, Grundtvig, Fundația ecologică „Floare de Colț” sau proiectul „"De vorbă cu...”, care aduce în liceu diverse personalități din România (ex. Mihai Morar, Adrian Despot, Tudor Chirilă, Raed Arafat, Florin Piersic, Dan Negru). Clădirea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - .
Colegiul Național Mihai Viteazul din București () [Corola-website/Science/326699_a_328028]
-
Săptămîna nebunilor este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să cumpere arme de la Brașov și să se
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
care înstrăinau bogățiile țării și sărăceau populația. Acest film continuă acțiunea din "Zestrea domniței Ralu", care se încheiase cu fuga domnitorului fanariot (Nucu Păunescu) și a domniței Ralu (Aimée Iacobescu) de frica sosirii turcilor în țară. Haiducul Anghel Șaptecai (Florin Piersic) furase la final bijuteriile cumpărate de domnița Ralu la Viena. Filmul începe cu o precizare: turcii care intraseră în țară era de fapt ceata lui Anghel Șaptecai, care se deghizaseră în turci pentru a crea o diversiune. Deghizarea a avut
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
fie realizate cu o perioadă de filmare comună și apoi cu un finisaj întins pe parcursul a 15 luni. Filmările au fost realizate la Sibiu, București, Mogoșoaia, Rucăr, Dragoslavele, pe valea Dâmboviței, la Târgoviște, Sinaia, Căldărușani și în Cheile Ialomiței. Florin Piersic a fost dublat în toată trilogia de actorul craiovean Petre Gheorghiu Dolj. Maetsru de lupte a fost Lucian Purdea. Muzica a fost interpretată de Orchestra Simfonică a Operei Române dirijată de Anatol Chisadji. Cântecele cântate în film de Filomela/Anița
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
comic Mircea Crișan, Horia Șerbănescu și Radu Zaharescu. În 1965-1967 acesta are cel mai important turneu - doua luni în Franța la Paris (1965), pe scena celebrului music-hall „Olympia”, alături de Stela Popescu și Mircea Crișan. Urmează turnee în Israel, alături de Florin Piersic, Doina Badea, spectacole luate în asalt de numerosul public provenit din România. Lansează noi șlagăre pe scena „Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia”, timp de mai multe ediții. În perioada anilor 1966-1971 înregistrează la Electrecord șlagărele care l-au făcut
Gică Petrescu () [Corola-website/Science/302638_a_303967]
-
veniseră să ia tributul cuvenit. Pe drumul spre Istanbul, convoiul lui Selim Pașa, care ducea și o căruță de copii care urmau a fi instruiți pentru a deveni ieniceri, este oprit de oștenii români conduși de frații Buzești - Preda (Florin Piersic), Stroe (Ilarion Ciobanu) și Radu (Septimiu Sever) - și de Popa Stoica (Mircea Albulescu). Mihai, care scăpase prin luptă de trimișii domnitorului, îi convinge pe oșteni să lase convoiul să treacă și i se alătură lui Selim, prietenul său din copilărie
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
să își întărească paza. În filmul "Mihai Viteazul" au interpretat roluri mai mulți actori români cunoscuți. Frații Buzești, cei trei viteji care l-au ajutat pe Mihai în bătălii, au fost interpretați de celebrii actori Ilarion Ciobanu (Stroe Buzescu), Florin Piersic (Preda Buzescu) și Septimiu Sever (Radu Buzescu) În timpul filmărilor, pe corzile vocale ale lui Amza Pellea au apărut niște noduli, care au afectat temporar vocea actorului. Pentru nu a afecta calitatea filmului, regizorul Sergiu Nicolaescu a hotărât dublarea vocii. Prin
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
este un film românesc din 1965, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică în manieră liber-parodică a basmului „Povestea lui Harap-Alb” (august 1877) de Ion Creangă. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Cristea Avram, Lica Gheorghiu, Irina Petrescu și Eugenia Popovici. A fost odată ca niciodată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu) erau vrednici, în timp ce fiul cel mic (interpretat
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
Lica Gheorghiu, Irina Petrescu și Eugenia Popovici. A fost odată ca niciodată într-o țară un crai, care avea trei feciori. Doi dintre ei (interpretați de Septimiu Sever și Constantin Codrescu) erau vrednici, în timp ce fiul cel mic (interpretat de Florin Piersic) era cam nătărău. Într-una din zile, fiul cel mic a auzit-o pe crăiasă (Eugenia Popovici) spunând un basm despre Harap-Alb și se închipuie a fi chiar el personajul principal. Craiul Alb Împărat (George Demetru) avea un frate mai
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
la Buftea, Străulești și Snagov, iar cele interioare la Buftea. Regizorul a operat unele modificări față de textul basmului. Astfel, pe lângă procedeul „basmului în basm”, el l-a reprezentat pe personajul principal altfel decât în mod tradițional: Harap-Alb-ul interpretat de Florin Piersic era indecis, fricos și cam prostuț, pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în cronica din revista Cinema că "„frumusețea Spânului e vibrantă ca o lamă de Toledo”". Pentru rolul Flămânzilă, regizorul l-a
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
pe când Spânul era un "„tip fermecător, cu bogat... păr negru (!)”", D.I. Suchianu afirmând în cronica din revista Cinema că "„frumusețea Spânului e vibrantă ca o lamă de Toledo”". Pentru rolul Flămânzilă, regizorul l-a ales pe pictorul Mircea Bogdan. Florin Piersic l-a cunoscut pe Ion Popescu-Gopo în avionul cu care mergea la Paris, pentru a participa la Festivalul de Film de la Cannes ca reprezentant al filmului "Ciulinii Bărăganului". Actorul povestește că mama sa îi pusese în bagaje un pui fript
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
povestește că mama sa îi pusese în bagaje un pui fript, pe care l-a scos în avion pentru a le face o bucurie celor cu care călătorea. Gopo i-a atras atenția că în avion se servește mâncare, iar Piersic a pus puiul înapoi în bagaje, mâncându-l în camera de hotel din Paris. Pe drumul de întoarcere, regizorul i-a spus că vrea să facă „o poveste ca-n basme” și i-a oferit un rol în film. Actorul
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]