1,059 matches
-
spre insula Honorat, unde se află renumitul centru monastic cistercian, vechi de 16 secole. Ajung în timpul sf. Liturghii, la Sanctus. Biserica este plină de credincioși, iar rugăciunea și cântecele călugărilor au ceva ce-ți pătrunde adânc în inimă. Simplitate, sobrietate, pietate, armonie, reculegere profundă, solemnitate. Toate acestea îți sunt transmise de glasurile lor spiritualizate, iar zidurile solemne și austere ale bisericii te îmbrățișează și te ajută să revii la ceea ce ești de fapt, o simplă și umilă creatură a lui Dumnezeu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
10 surori carmelitane ale sf. Iosif, care găzduiesc pelerinii ajunși aici. Erau prezenți și mai mulți credincioși laici. Imi place mult muzica, linia melodică a imnului, antifonelor, psalmilor cu inflexiuni tipice muzicii franceze. O rugăciune cântată cu mult calm și pietate, în care simți că sufletul începe să se înalțe spre ceruri, de unde se coboară în tine pace și seninătate. După ce am ieșit din biserică, mă gândeam că atât seminariștii noștri, cât mai mult preoți și călugări ortodocși ar avea ceva
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de călugărițe) cu patroana sf. Scolastica, unde ne oprim. Avem ocazia de a asista la rugăciunea lor de la ora 14. Toate se adună în cor, după ce se înclină în fața sf. Sacrament din altar și începe rugăciunea, cântată cu calm și pietate. Imi curge în gânduri și simțire ritmul lent și plăcut al muzicii, și deși mă înalță către ceruri, din când în când trupul mă coboară spre odihnă și somn; dar nu mă las dominat de efectele oboselii. După rugăciune, vizitez
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
1992) pornește și el de la « Elementele nucleelor familiare celor mai antice („religia patriarhilor”)», trecând imediat la „Forma de viață nomadă”; dezbate apoi „Religia nucleului celui mai mare (grupul exodului)”, cu Yhwh ca Dumnezeul eliberării, religia nucleului constituit din liga tribală, pietatea familială, pentru ca în final să studieze epoca monarhică. d) Privind cu atenție, observăm că toate aceste tentative au ca model studiul celebru din anul 1929 (Soggin 1984, pp. 172 ș.u.) al germanului A. Alt, repetând acritic tezele acestuia. Pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
fonda pe principiul Theòs patrôos, „Dumnezeul părinților” sau „patriarhal”, un nume care îi însoțea pe propriii credincioși în migrațiile lor și era independent fie de sanctuarele locale, fie de ciclurile anotimpurilor. Alt dispunea de paralelisme recente despre acest fel de pietate, doar din epoca elenistă, dar între timp au fost descoperite o serie de exemple orientale antice, de la textele antice asiriene din secolul al XIX-lea î.C. până în epoca nabateilor. 4.2. Lipsa izvoarelor plauzibile până în epoca preexilică târzie Din
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
pentru că a dăinuit timp de aproape un mileniu (fondat de regele Solomon spre jumătatea secolului al X-lea î.C., a supraviețuit până în anul 70 d.C.), cât mai ales pentru locul central pe care l-a ocupat în credința și pietatea iudaică, în special în epoca postexilică când a devenit și nucleul ebraismului ca națiune: aici se transmiteau tradițiile poporului, se celebra trecutul reconstruit hagiografic, se aștepta împărăția mesianică viitoare și se exercita unica formă încă posibilă de autoguvernare pe plan
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
credință fără cult. Există și credințe cu caracter filosofic, dar ne îndoim că acestea s-ar putea numi „religii”. Cu toate acestea, prin dezvoltarea sa ordonată și, până la un anumit punct, rațională, cultul se pune dialectic în fața credinței și a pietății, în care, deseori, prevalează componenta irațională. Cu alte cuvinte, pentru a se exprima, credința și pietatea au nevoie, în mod aproape indispensabil, de cult, care, pe cont propriu, tinde să-și limiteze libertatea de exprimare, canalizând-o în forme mai
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
putea numi „religii”. Cu toate acestea, prin dezvoltarea sa ordonată și, până la un anumit punct, rațională, cultul se pune dialectic în fața credinței și a pietății, în care, deseori, prevalează componenta irațională. Cu alte cuvinte, pentru a se exprima, credința și pietatea au nevoie, în mod aproape indispensabil, de cult, care, pe cont propriu, tinde să-și limiteze libertatea de exprimare, canalizând-o în forme mai mult sau mai puțin fixe, primite de la tradiție, pe care le aplică în plan sociologic în
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
propriu, tinde să-și limiteze libertatea de exprimare, canalizând-o în forme mai mult sau mai puțin fixe, primite de la tradiție, pe care le aplică în plan sociologic în comunități organizate. a) Totodată, poate exista cult și fără credință și pietate, chiar dacă astăzi suntem tentați să definim acest fenomen drept o formă de ipocrizie. Și în acest caz e necesar să fim precauți: cel puțin în lumea antică, acest aspect aparent negativ al cultului nu presupune nicidecum rea credință din partea celui
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
caz avem de a face cu date care nu mai aparțin istoriei religiilor și teologiei, ci sociologiei și de aceea le putem lăsa deoparte. b) Pe noi ne interesează aici afirmația mai sus citată că, fiind strâns legate între ele, pietatea și credința nu pot fi autentice dacă nu-și găsesc expresia concretă în cult. În liberalismul teologic protestant, în plină dezvoltare începând cu jumătatea secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului XX (la fel ca în modernismul catolic
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
dacă nu-și găsesc expresia concretă în cult. În liberalismul teologic protestant, în plină dezvoltare începând cu jumătatea secolului al XIX-lea până în primele decenii ale secolului XX (la fel ca în modernismul catolic), era firească distincția dintre credință și pietate, pe de o parte, și cult, pe de altă parte, considerându-le elemente incompatibile (pentru că nu există o unitate de măsură comună) sau chiar excluzându-se reciproc. Părea insuperabil abisul dintre „religie”, formată din spiritualitate interioară pură, manifestată în mod
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
strâns legate, și încercarea moralei cotidiene de a fi autonomă față de credință și cult sau exprimarea credinței și a cultului fără etică, sunt aspru judecate (cf. Is 1,10-20). E cu desăvârșire străină de mentalitatea autorilor biblici, inconcepibil, să existe pietate și etică lipsite de realizarea lor în cult. d) În rest, chiar dacă reiese că omul este autorul vizibil principal al cultului, nu se poate susține că el este pur și simplu un vehicul, probabil unicul, de exprimare a credinței și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
și etică lipsite de realizarea lor în cult. d) În rest, chiar dacă reiese că omul este autorul vizibil principal al cultului, nu se poate susține că el este pur și simplu un vehicul, probabil unicul, de exprimare a credinței și pietății; după cum vom vedea cultul este înainte de toate mijlocul ales de divinitate - nu doar în Israel - pentru a se comunica ființelor umane. Așadar, nu respectăm semnificația cultului dacă îl separăm artificial de viața concretă de fiecare zi și de conduita pe
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
respectăm semnificația cultului dacă îl separăm artificial de viața concretă de fiecare zi și de conduita pe care o cere, redu-cându-l la un simplu mijloc, fie el voit de Dumnezeu și primit de la tradiții antice pentru a furniza credinței și pietății formele cele mai potrivite de expresie. În felul acesta am atribui o funcțiune principală unui efect secundar. 9.3. Funcțiunea conservatoare a cultului Cele notate până acum despre cult în general ne conduc spre o ultimă constatare: luând în considerare
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
24, desemna un ciclu săptămânal, astfel că, în vederea dobândirii unor ulterioare semnificații teologice, a devenit și zi de odihnă. 14.3. Sâmbăta în iudaismul mijlociu În timpul exilului și după aceea, sâmbăta a devenit din ce în ce mai mult unul dintre elementele care defineau pietatea iudaismului mijlociu. În Cartea lui Ezechiel (în special Ez 20,12 șu.), alături de alte uzanțe, sâmbăta dobândește pentru exilați și pentru cei rămași în patrie calitatea de mărturisire de credință. a) Profetul o numește „semn”, „pentru ca să se cunoască că eu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
imposibil de înțeles cercetătorului modern. În orice caz, există la Qumran doctrine care provin direct din Biblie, altele care dezvoltă o învățătură biblică și în fine unele care derivă din alte izvoare. Între primele intră primatul în credință al Torei, pietatea și practica grupului, componente pe care, dacă nu s-ar fi optat pentru interpretarea din ce în ce mai rigoristă a preceptelor, le-ar fi avut în comun cu ebraismul din toate timpurile. „Maestrul” este considerat interpretul prin excelență al Scripturilor; lecturile biblice sunt
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
bugetului statului. Art. 3 - O sumă se afectează locurilor sfinte către care erau închinate unele din mănăstirile pământene, și aceasta numai sub titlul de ajutor [...] Art. 6 - Guvernul va lua înapoi de la egumenii greci, ornamentele cărțile și vasele, cu care pietatea strămoșilor noștri înzestrase aceste așezăminte, precum și documentele ce au fost încredințate zișilor egumeni, și aceasta conform cu inventariile ce se găsesc în arhivele țării. Când am rostit și ultimele cuvinte, am simțit că oboseala își face loc încet-încet în făptura mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi fost tu unul din aceia care au vrut să hrănească mulțimile cu dumicatul de pîine rămas În gîtlej...” Atît am, atît ofer! Îmi caut și eu cu lampa de petrol numele să-l pot da jos de pe cruce, dar pietatea oare mă Împiedică să recunosc că și ceapa are petale?! O inimă nedospită-ndeajuns tresaltă-n foalele pieptului, mi se tînguie mersul aidoma unei bocitoare, mă lovesc de mascații carnavalului ținînd de mijloc pe una din alea pe care femeie
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a reușit să facă din Elada clasică aproape o colonie romantică, a trecut neobservată. Mai ales că romanticii și-au schimbat, vizibil, strategia între ruinele clasice. Au renunțat la elegie și au trecut la rugăciune. Locul suspinelor l-a luat pietatea. Același romantism care ne face sensibili la farmecul muribund al Veneției hrănește și idealizarea antichității. Sau îi extinde limitele. Ulise nu acordă o importanță prea mare faptului că își cioplește piciorul patului nupțial dintr-un măslin nedezrădăcinat. Dar un romantic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
noi. Pentru asta însă trebuie să ne-ntrunim, să ne-înțelegem. Și nu poate fi o zi mai aptă pentru această întrunirea decât o serbare întru memoria eroului celui mai mare și mai conștint de misiunea sa. Un pelerinagiu de pietate cătră trecut, un congres al inteligențelor din respect* cătră viitor - iată în două cuvinte scopul serbărei noastre. Dar fără concursul vostru și al nostru, al tuturor, serbarea e imposibilă. De-aceea, asemenea ca noi, scumpi și iubiți confrați, să formați
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
auzit nicicînd despre locurile acestea și care nu le-ar fi priceput mai bine decît oamenii săi? Căci pămîntul nu este niciodată „luat În stăpînire“ - el este cel care stăpînește. În orice caz, după ce-au Îndeplinit aceste gesturi da pietate și credință, spaniolii s-au ridicat Îndreptîndu-și genunchii plecați În rugă, s-au Întors spre mulțimea de indieni, care Între timp Îndrăzniseră să se apropie de această falsă tiradă, și-și descărcară muschetele asupra lor („ca să nu devină prea Îndrăzneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Nehemia. Studiind bine documentele administrative persane, ne dăm seama că presupusa susținere persană a religiilor locale era doar o strategie funcțională de legitimare a puterii, fiind, de fapt, interesată, întâi de toate, de stabilitatea guvernării și primirea regulată a taxelor. Pietatea religioasă declarată a regilor persani pentru zei, funcționa spre mai buna acceptare a dominației străine în tentativa de a amortiza cât mai mult posibil revendicările religioase; era vorba, în definitiv, de un adevărat pragmatism politic. Cultele locale puteau fi, așadar
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
înainte de a îmbrățișa creștinismul: „Câte lacrimi am vărsat ascultând accentele imnurilor și cântecelor tale, care răsunau suav în biserica ta! O emoție violentă: acele accente îmi răsunau în urechi și coborau în inima mea adevărul, trezind un sentiment cald de pietate. Nu de mult timp, biserica din Milano a introdus această practică consolantă și încurajatoare, de a cânta toți împreună, la unisonul vocilor și a inimilor, cu mare fervoare ... Din acel moment, au început să se cânte imnuri și psalmi după
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ceremoniile liturgice: limba latină devenea tot mai enigmatică, capabilă să fie înțeleasă numai de clerici, iar muzica, devenind polifonică, era accesibilă numai unui grup restrâns de cantori și muzicieni calificați. În aceste condiții, poporul a dat naștere unor forme de pietate și devoțiune, în limba populară, în afara liturgiei. Am văzut deja cum s-a născut lauda populară monodică. Odată cu dezvoltarea polifoniei, lauda a fost reînnoită total din punct de vedere stilistic. La începutul lui Quattrocento, o găsim deja cântată la 3
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
o voce spune „Sanctus”, o altă voce pronunță „Sabaoth” iar altă voce, „Gloria tua”, obținându-se un produs sonor bâlbâit și deranjant ... Trebuie să înlăturăm, deci, din biserică aceste modalități corupte și să introducem acea muzică ce mișcă spiritul spre pietate și devoțiune. În fața acestei situații, părinții conciliari, preocupați mai mult de problemele și urgențele de natură teologică și disciplinară în fața reformei lui Martin Luther, au elaborat, totuși, câteva directive referitoare la muzică, ce pot fi rezumate în trei obiective principale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]