784 matches
-
bătăuș ("Philomachus pugnax"), ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"), lopătar ("Platalea leucorodia"), țigănuș ("Plegadis falcinellus"), cresteț cenușiu ("Porzana parva"), ciocântors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau pietrar negru ("Oenanthe pleschanka"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Dunărea Veche – Brațul Măcin () [Corola-website/Science/330443_a_331772]
-
cu un numar de 47 de familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep să fie construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
familii. Numele satului vine desigur de la carierele de piatră aflate în regiune. În jurul anilor 1720-1750, în Iași, încep să fie construite tot mai multe case, poduri, străzi de piatră. Astfel apare celebra "breaslă a pietrarilor, podarilor și cărămidarilor". La început pietrarii locuiau în Iași, după cum vedem în Catastiful Iașilor din 1755, însă datorită drumului anevoios până pe Dealul Repedea de unde scoteau lespezile de piatră, au hotărât să se mute la poalele carierei. Astfel apare satul Pietrărie. Neobișnuit este faptul că ei nu
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
fost biserică Sf. Nicolae din Iarmaroc sau de pe drumul Socolei. Această biserică este zidita pe la 1808 de către soția lui Bujor, un temut făcător de rele care a fost spânzurat pe Movila Saranda din Iarmaroc. Această biserică se află în drumul pietrarilor de la cariere spre zona locuită a orașului. Ea a fost delomată în perioada comunistă spre a face loc unei fabrici care astăzi este doar istorie. După anii 1990 biserică a fost rezidiă în apropierea celei vechi. Tot în această regiune
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
a fost întregită prin turnarea în diferite forme a metalului. În Austria,de pildă , au fost realizate, încă de la începutul existenței omului în această parte a Europei, sculpturi în piatră calcaroasă, sedimentară. Actualmente, la 80 km de Viena, exista Muzeul Pietrarilor ("Steinmetz Museum") din localitatea Zogelsdorf Niederösterreich. Unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate în ultimii ani, în Muzeul Pietrei din Zogelsdorf, a fost expoziția "Brancuși & Botarro , ARTĂ ȘI PIATRĂ 2005", în cadrul căreia au fost prezentate lucrări de o excepțională
Sculptură în piatră () [Corola-website/Science/313755_a_315084]
-
bronzului, prelucrarea fierului și a lemnului, olăritul, țesutul se dezvoltă. Meșteșugarii se grupau în asociații profesionale numite collegia, cel mai cunoscut fiind colegiul făurarilor-collegium fabrum, din care făceau parte dulgherii, olarii și zidarii. Mai erau colegii de aurari, postăvari, lemnari, pietrari, corăbieri, plutași și purtători de lectica. Membrii unor colegii aveau rol de pompieri în orașe, fiind împărțiți în decurii și organizați în colegii de tip paramilitar. Centre importante erau și așezările rurale, ca Micia unde era prelucrata piatră, Cristești-centru de
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
teme ca vor fi reținuți sau amendați. Peste tot, în arealele cele mai pitorești, în rezervațiile peisagistice au apărut o mulțime de cariere neautorizate, mai mari sau mai mici, de unde se extrage piatră, nisip si alte zăcăminte minerale. Grupuri de pietrari distrug stâncile fără să cunoască valoarea și importanța fosilelor din ele, iar penuria de specialiști, din lipsă de locuri de muncă în domeniu, duce puținele fosile extrase și cruțate de pietrari să treacă direct în comerțul ilicit, astfel că informația
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
extrage piatră, nisip si alte zăcăminte minerale. Grupuri de pietrari distrug stâncile fără să cunoască valoarea și importanța fosilelor din ele, iar penuria de specialiști, din lipsă de locuri de muncă în domeniu, duce puținele fosile extrase și cruțate de pietrari să treacă direct în comerțul ilicit, astfel că informația științifică legată de ele se pierde definitiv. Pe lîngă această situație, alți (sau poate aceiași) cetățeni folosesc gropile ilegale ca depozite gratuite de gunoi și moloz.
Toltrele Prutului () [Corola-website/Science/306680_a_308009]
-
Universitatea din București. Zona este bogată atât din punct de vedere cultural, cât și natural, însă cea mai importantă resursă a teritoriului este legătura dintre natură și cultură. Această legătură se exprimă atât în plan material (meșteri în chihlimbar, meșteri pietrari, meșteri sculptori în lemn, etc), dar mai ales pe plan imaterial, prin poveștile care au apărut pe baza fenomenelor și elementelor geologice. Multe dintre aceste povești aduc laolaltă creaturi fantastice precum balauri, căpcăuni, uriași, spirite și multe altele. În plus
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
găsesc peste tot în lumea sașilor acolo unde constructorii mici și fără pretenții le-au înălțat. Portalul principal al fațadei de vest și cel de pe peretele sudic, terminate în arc frânt, constituie tot ce au putut realiza mai bun meșterii pietrari din această zonă. Interesant este că, în ciuda proporțiilor reduse ale bisericii, nu s-a știrbit nimic din înălțimea navei. Nava este întărită la exterior printr-o succesiune de contraforți în trepte, doi perpendiculari pe colțurile fațadei principale și câte doi
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Pietrari este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Pietrarii de Sus și Pietrari (reședința). Străveche așezare de moșneni, comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localității. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi. Au fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră și bronz și urme de construcții în care materialul predominant era piatra. ( din “Buridava - Studii și materiale nr. 4/1982”, pag. 261) O altă descoperire întâmplătoare s-a făcut în satul Pietrari de Sus când la data de 26 aprilie 1902 mai mulți localnici au găsit în timpul lucrărilor agricole în punctul Tobulești un tezaur de monede geto-dace depozitat într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Aninoasa-Dobulești care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti. ( din “Studii vâlcene nr. V/1982”, pag. 34) Anul 1536 rămâne anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întărește “ocină” în Pietrari pentru “Negomir și fratele său Coman”: În document apare menționat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Țara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Țara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Radu Voievod), 1557 (Pătrașcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existența în aceste locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
toate apele de pe teritoriul comunei: Valea Sărată, Vâlceaua Radului, Valea Cârții și Valea Bradului care se unesc vărsându-se în Otăsău sub numele de Valea Sărată; mai la sud, între Dealul Motești și Dealul Cârlige curge Valea Manta. Dealurile comunei Pietrari sunt acoperite în parte cu păduri de foioase ( fag, stejar, paltin, frasin, mesteacăn ). Terenul arabil, de categoria a V-a, dând o cantitate neîndestulătoare de cereale, locuitorii s-au obișnuit să se aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
aprovizioneze din regiunile de câmpie, prin schimb cu fructe sau cartofi, fapt ce a dus la dezvoltarea cărăușiei. Solul este argilos făcând parte din clasa argiluvisoluri, tipul de sol fiind brun-roșcat de pădure. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Pietrari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,88%). Pentru 2,05% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
precizează în “Cronica Episcopiei Râmnicului”, fila 16, scv. in Biserica Ortodoxă Română, III, pag.II. Al doilea monument pe care îl prezentăm este o biserică din lemn, care, datorită vechimii ei, și-a pierdut și hramul. Ea se află in Pietrari de Jos, în curtea bisericii de zid cu hramul “Cuvioasa Paraschiva”. Biserica este de tip navă, cu pridvor mic, susținut de stâlpi de lemn și are o singură cameră cu funcție de naos și pronaos. Tradiția istorică spune că monumentul a
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
moșnenii din sat; credem însă că la această dată a fost refăcut altarul din zid, iar ca tipologie, monumentul se înscrie în clasa bisericilor din lemn, de la sfârșitul veacului al XVI-lea, începutul veacului al XVII-lea. Biserica veche din Pietrari de Sus, construită la 1865 în timpul domnitorului Al.I.Cuza, cu următoarea pisanie: "“Acest sfânt și dumnezeiesc monument s-au rădicat în zilele preaînălțătorului nostru domn Alexandru Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfinției sale episcopul Râmnicului Vâlcii și Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865, cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creița, Dumitru Ereu, Constantin Ereița si Radu Ereu...”" Biserica nouă din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construită în anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "“Această sf. Biserică parohială cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” s-au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
au clădit din temelie cu stăruința și cheltuială preotului paroh Ștefan Popescu ajutat fiind și de alți binevoitori creștini în al X-lea an de pastorie al P.S. sale părintelui episcop D.D.Atanasie. În anul mântuirei 1907”." Biserica nouă din Pietrari de Sus, construită la 1922, care are urmatoarea inscripție în pisanie: “Această Sf. Biserică Parohială cu hramul Sf.Voievozi s-au clădit din temelie prin stăruința preotului paroh G.Nicolaescu și a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu și alți
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
fântâni publice. O troița având hramul Sf. Mihail și Gavril a fost donată în 1996 Muzeului Satului București; anual delegații din localitate participă la hramul acestei troițe ce se organizeaza la Muzeul Satului. Prima școală apare menționată la 1836 în Pietrari de Jos, fiind atestată documentar într-un document al Eforiei Școalelor care este de fapt un tabel cu școlile din județ la anul 1836, descoperit de Ion Soare, fostul director al filialei Vâlcea a Arhivelor Statului, tabel în care este
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]