439 matches
-
-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din satul Rediu Aldei. În ceea ce privește aspectul satului, trebuie menționat faptul că ulițele principale sunt drepte, celelalte fiind șerpuite și greu de parcurs atunci când plouă, pentru că nu sunt pietruite, de această facilitate beneficiind doar centrul satului. Gospodăriile sunt în număr de 1.062 și oarecum asemănătoare între ele: casele sunt construite din chirpici sau cărămizi, iar gardurile sunt în majoritate din lemn. În apropiere de centrul satului se află
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
Localitatea este legată prin DC 75 în lungime de cca. 4 Km și de satele Geoagiu de Sus și Gârbova de Jos printr-un drum de hotar de pământ. DC 75 străbate localitatea pe porțiunea de la intrare până în centru, este pietruit, elementele geometrice sunt în parte corespunzătoare, excepție face partea terminală la coborârea spre centru unde panta este accentuată și traseul traversează câteva podețe necorespunzătoare, lungimea DC în intravilan este de 1 km. Străzile satului în lungime totală de 6 Km
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile laice au avut de suferit. Nunțile și botezurile s-au abătut în bună măsură de la vechile ritualuri, urmând un curs firesc de modernizare. Dintre obiectele
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
județului Fălciu însuma 1.496 km și era împărțită astfel: drumuri naționale (69 km în total, din care Direcțiunea Generală a Drumurilor întreținea 66 km de drum pietruit, restul de 3 km pavați revenind comunelor urbane), drumuri județene (231 km pietruiți în întregime și întreținuți de administrația județului), drumuri comunale (1.196 km). Județul era străbătut de trei drumuri naționale, ce făceau legătura între următoarele localități: Bârlad - Huși - Chișinău, Crasna - Vaslui - Iași, Bârlad - Fălciu - Comrat. De asemenea, județul dispunea de o
Județul Fălciu (interbelic) () [Corola-website/Science/301551_a_302880]
-
era învățător la Fulga, iar în 1861, Teodor Ioniți, dovadă că „la sfârșitul secolului al XIX-lea erau 208 știutori de carte în comună”), un dispensar uman, un dispensar veterinar, un bloc cu 12 apartamente, un supermagazin și s-au pietruit toate străzile principale. Dar, în anii 1966-1985, 1053 locuitori pleacă din Fulga, cei mai mulți fiind tineri. Aceștia s-au stabilit în orașele [[Mizil]], [[Ploiești]], [[București]] sau [[Brașov]]. Trei obiective din comuna Fulga sunt incluse în [[lista monumentelor istorice din județul Prahova
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
Sighiștel este un sat în comuna Câmpani din județul Bihor, Crișana, România. Pentru a ajunge în Sighistel, de pe DN 75, în localitatea Campani urmați drumul pietruit din centrul localității. Altă variantă ar fi să treceți peste deal din Chiscau (Peșteră Urșilor), urmând marcajul punct roșu. Bazinul Văii Sighistelului adăpostește peste 200 de peșteri pe o suprafață de numai 10 kilometrii pătrați. - Peșteră Calului este o mică
Sighiștel, Bihor () [Corola-website/Science/300867_a_302196]
-
marea majoritate a locuințelor sunt racordate la rețeaua de energie electrică, iluminatul public funcționează în toate satele comunei, instituțiile publice iși desfășoară activitatea în sedii proprii, cu excepția Căminului cultural Copălău - propus a se construi în perioada următoare; drumurile comunale sunt pietruite in totalitate iar cele sătești doar parțial; cetățenii au acces la rețeaua de telecomunicații, la presa locală și centrală, la serviciile poștale. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Copălău se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de DN 28 care face legătura cu Botoșani-Săveni; DJ care face legătura cu Botoșani-Nicșeni. Acest lucru face posibil transportul de persoane
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Dudescu și apoi DC30 Dudescu - Tătaru, DJ 211. Satul este străbătut de o șosea principală, din care pleacă străzi laterale, perpendiculare pe șosea, cu lățimi cuprinse între 3,00 și 5,00 metri parte carosabilă. Unele dintre acestea au fost pietruite și refăcute cu ocazia alegerilor locale. Pe teritoriul satului funcționează două școli generale, cunoscute sub numele de Școala Nr.1, dată în funcțiune în același an în care a fost ridicată și biserica, și Școala Nr. 2. În anul 2007
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
km). Drumul Marin - Crasna este situat de-a lungul albiei minore a pârâului, iar lucrările de asfaltare au început în luna iunie 2008. Finalizarea și inaugurarea au avut loc la data de 21 noiembrie 2008. În perioada 2006-2007, au fost pietruite drumurile spre Valcău de Jos și Bănișor. Pârâul Marin are două brațe, unul principal care pornește dinspre partea de vest a satului, din locul numit Fundătură, și unul secundar care se formează în partea de sud a satului, numit Băcușe
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
instalațiilor, lucrărilor mecanice și agricultură. De altfel, zidarii și lemnarii apar în Marin și în recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
recensămintele de la finele secolului XIX. În ultimii ani, Marinul s-a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj. La sfârșitul lunii decembrie 2012
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
oamenii locului și-au construit, mai ales după 1950, case noi în majoritate din chirpici sau "ceamur pe furci" dar și din cărămidă cu fundație din beton armat. Prin grija primăriei comunei Ștefan cel Mare, toate "hudițele"(ulițele) au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat. Drumul de la DN 15 D și până în sat este asfaltat, ca și cel ce duce în satul vecin, Călugăreni. Prima catagrafie ce ne arată, cât de cât, populația acestui sat este cea realizată de trupele
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
se ocupă în mod tradițional cu agricultura și creșterea animalelor. Câțiva cetățeni dețin tractoare și mașini agricole cu care execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele vechi au dispărut apărând altele noi, multe cu zidărie din cărămidă. Electrificarea satului s-a realizat în perioada 1960-1963 cu contribuția bănească majoritară a
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
apelor minerale din zona localității datează încă din timpul romanilor. Se presupune că la Calea Crucii Baraolt, exista un turn de observație care păzea drumul dintre localitatea Hoghiz (Ponte Vetere) și Bazinul Ciucului Inferior. Acest drum - care la Baraolt era pietruit - trecea prin Biborțeni. În hotarul comunei, de sub Pădurea Mare, au fost depistate și scoase la lumina zilei ceramică din epoca fierului și romană. Printre obiecte s-au identificat fibule romane și tuburi din ceramic, care ne dau de înțeles că
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
localitatea Jilava a fost inclusă în zona suburbană a Capitalei. S-au produs schimbări și în ceea ce privește înfățișarea comunei. În anii 1979-1980 au fost construite în zona Combinatului de Cauciuc și a Tăbăcariei primele blocuri de locuințe. Majoritatea străzilor au fost pietruite și apoi asfaltate. Din punct de vedere administrativ, comuna a fost inclusă în 1950 în raionul N. Bălcescu al orașului regional București, până în 1968, când a devenit, cu numele de "Jilava", comună suburbană a municipiului București (satele ei fiind deja
Jilava, Ilfov () [Corola-website/Science/299595_a_300924]
-
legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale. Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită. Cert este că acest traseu, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu
Transalpina () [Corola-website/Science/308660_a_309989]
-
România Varujan Vosganian și Vartan Arachelian. Între anii 2004-2007, cu sprijinul material al familiei lui Gaidzag Ohanesian, armean român stabilit de mulți ani în Los Angeles și președinte de onoare al Organizației „RAFFI“, asociația armenilor originari din România, a fost pietruit drumul de acces la Mănăstirea Hagigadar, s-au reparat aleile din jurul bisericii și poarta de intrare, s-au restaurat fântâna din curtea mănăstirii și trapeza. Tot prin bunăvoința acestei familii, s-au efectuat unele reparații la turla bisericii. La solicitarea
Mănăstirea Hagigadar () [Corola-website/Science/308403_a_309732]
-
veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată finalizarea unei fântâni, începerea unei a doua, precum și plantarea și prinderea a 844 arbori mici și 756 arbori mari. La 17 noiembrie
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, episcopul Calinic Argatu al Argeșului și episcopul Gherasim Cristea al Râmnicului. După ridicarea sa la rangul de mănăstire, Sihăstria Voronei a trecut printr-un proces de modernizare a complexului monahal și s-a pietruit drumul de acces. La 25 martie 1997, episcopul-vicar Calinic Botoșăneanul al Arhiepiscopiei Iașilor a sfințit Casa "Sf. Prooroc Ghedeon" (construită în perioada 1993-1997). În anii 2004-2005, înainte de canonizarea Cuviosului Onufrie de la Sihăstria Voronei, s-au efectuat importante lucrări de restaurare
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
într-o mină, având ieșire directă la suprafața solului. În ce privește această localitate nu există nimic care să ateste existența în nici o epocă istorică a vreunei exploatări miniere. Drumul D 97, care străbate satul Stolna de la nord la sud (2 km), pietruit în anul 1941 de armata română a fost în timpul războiului o importantă cale de comunicație între Turda și Huedin. Situat pe valea Stolnei, satul este așezat la picior de munte cu multă vegetație naturală și cu faună bogată. Altitudinea medie
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
când au fost parcelate. De prin 1832 au apărut și primele preocupări de urbanistică, concretizate, în primul rând, prin pavarea (în 1833—1835) a pieței centrale a orașului și a celor șase mici străzi din jur. Apoi, treptat, au fost pietruite și celelalte artere principale ale orașului, dar abia după 1870 acest proces a fost terminat. Până la primul război mondial, după modelul bulevardului, s-a trecut la înlocuirea caldarâmului de pe străzile mari cu macadam și la pavarea unor trotuare cu plăci
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
de oi lipit în exterior de acareturi precum și gospodăriile cu ocol întărit. Aceste tipuri de gospodării prezintă așezarea acareturilor pe toate laturile ocolului, formând o mică cetate întărită. Fața construcțiilor — realizate din lemn — este orientată către interior, iar curtea se pietruiește de cele mai multe ori. Casele sunt clădite „stânește”, bârnele fiind crestate la margini și suprapuse. Casele săsești aveau latura mai scurtă înspre stradă. Acoperișurile erau specifice, în două ape, prezentând înspre fațadă o mică structură piramidală de țigle, ce rezulta în urma
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
au fost înmormântați cronicarul Ion Neculce și Ștefan Apetrii Ciubotaru, tatăl scriitorului Ion Creangă. Ea se află la o distanță de 45 kilometri de municipiul Iași. De la Drumul European 583 (Iași-Roman), de lângă școala din satul Războieni, se urmează un drum pietruit de patru kilometri aflat în partea stângă. În trecut, cronicarul Ion Neculce (1672-1745) avea o moșie mare în satul Prigorenii Vechi, pe dealul Coasta Buznii (față în față cu dealul pe care se află și acum biserica familiei Neculce). Aici
Biserica de lemn din Prigoreni () [Corola-website/Science/315958_a_317287]
-
strada pe 70 metri Refacere Lugașu de Jos - 4 străzi afectate pe 1,5 km Refacere drum forestier pietruit aflat în domeniul public al comunei Lunca, distrus pe 3 km Refacere străzi Briheni afectate pe 1,5 km Refacere străzi pietruite în Ursești, distruse pe 0,25 km Refacere dig apărare Lunca care afectează strada pe care se află Dispensarul, pe 0,1 km Ianoșda-Gurbediu Refacere drum comunal asfaltat, de legătură cu Ungaria aflat în domeniul public al comunei │Comuna Roșiori
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]