903 matches
-
vînător de bizoni, bineînțeles Însă nu și șapca de piele gen Buffalo Bill, numai lui Lastarria i-ar fi trecut prin minte să cumpere echipamentul complet de la New York; lui niciodată; el călărea semeț printre plantațiile de bumbac ale moșiei, cu pinteni de argint, vestonul de piele de căprioară și strunindu-l pe Jeu, calul preferat al lui Susan și ea Îl urmărea cu privirea cum se apropie sau se depărtează de conac, gîndindu-se, Dumnezeu știe de ce, poate pentru că băuse o cafea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vrut ca să se ție Și-ncet coboară pasărea străină Pe-a lui Florin amabilă soție; Pe cal ridică sarcina lui lină, La pieptul lui ar vre în veci s-o ție, Se uită-n ochi-i, dând la calu-i pinten - Ș-acesta vântului s-așterne sprinten. În vremea asta Smeul se suise La cer, cu aripile lungi întinse, Culege-n cale-i blândele surâse A mii de stele, ce sburau ca ninse; La tronul cel etern pe scări deschise Stau
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și aruncă Ochii triști, numai văpae. Nu știu cum o să vă pae, Zise ea, zâmbind voios, Roșă-n fața ei bălae, Dar acela-i mai frumos. 70 {EminescuOpVI 71} Când cu degetul L-arată, Toți la el și-ndreaptă ochii Și mulți pinteni zurăiră Și foșniră multe rochii - Și din bolta de fereastră, În armura lui albastră El apare lin din unghi Și la fata cea măeastră El își pleacă un genunchi. - Nici nu ai de ce să stărui Zise ea cu ochi-n
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
după noi Ochi-mi plângeau amândoi Mă luai, cotai nainte Văd sânge până-n genunte. 200 Codru-i alb și frunza-i neagră, Nu vezi, nană, cum mă leagă Și mă duce la robie Să-mi dea moartea de soție, La pinteni de nouă fonți - Scoate-mă, nană, de poți. 225 {EminescuOpVI 226} 201 Cine-au stârnit cătănia Mînca-i-ar casa pustia, Și nevasta văduvia Și copiii sărăcia. Cine m-au făcut catană Să nu-și deie de pomană, Cine ne-au făcut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Pute-l-om ajunge? întrebă Genarul mirat, pentru că știa că-l omorâse pe Făt-Frumos. - Nu zău, răspunse calul - pentru c-a încălecat pe un frate al meu, care are șapte inimi, pe când eu n-am decât două. Genarul își înfipse pintenii adânc în coastele calului, care fugea scuturîndu-se... ca o vijelie. Când îl văzu pe Făt-Frumos în pustiu, zise calului său: " Spune frăține-tău să-și arunce stăpânul în nori și să vină la mine, că l-oi hrăni cu miez
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
au semănat ardei, peirea capului lor. 63Ia din c... și bagă-n gură și păzea să nu te spurci. 64Ieften la făină și scump în tărâțe. 65Ion, Ion, Ion! trei cuconi din Vavilon. 66Isvoarele curg în sus. 67Isbește cu călcîile-n pinteni. 68Oala s-a spart în capul meu. 69Interesul poartă fesul. 70I se clatină dinții. 71I se mișcă plăselele. 72Ibovnica cu ce se tine? Cu stafide și smochine. 73Oiu să mă judec păn-în pânzele albe. 74Ouăle cu b..... i nu se
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
de poveste) Pe cal turnat în oțele Sfântul Gheorghe caută semne de drum - și în vânt se oglindește pe rând în ape sfinte și rele. Când numai umbră, când numai om, binecuvântă pînea pe câmpuri, binecuvântă vinul pe dealuri, lovește pinteni de pom. Mai tare strânge frâul de fier. Fâlfâie peste șapte hotare sălbaticul cer. Subt planete galbene și fără de lege se oprește și nu înțelege: calul și-a pierdut potcoava de trei ori, în urma lui copaci rămân cu cuiburi goale
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
lumina, în noapte i-aude, și-o clipă surâde lunii și mării. [1938] * UNICORNUL ȘI OCEANUL Sfios unicornul s-abate la mal, privește în larg, spre cea zare, cel val. S-ar da înapoi când unda 1-ajunge, dar taina cu pinteni de-argint îl străpunge. Pe țărm unicornul, o clipă cât anul, se-nfruntă-n poveste cu oceanul. E apă, sau altă ființă, cu plesne, în care se simte intrând pân la glesne? Se-nalță de spaimă-n paragini când taina
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
un Cezar, valora mai mult de doi cai. Nu mai prejos era harnașamentul calului, în fier și în bronz placat cu aur, strălucind în soare. Am remarcat și forma scărilor de șa pe care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte, deși îngăduiau mânarea comodă a calului doar din picioare și genunchi. Dar nu numai șaua, ci mai cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cracă și a virat brusc de partea opusă. Gumbert mi-a alunecat din brațe și a căzut la pământ. Am tras de hățuri, uitându-mă înapoi. Un avar gonea după mine cam la o jumătate de milă, așa că am dat pinteni și l-am lăsat pe Gumbert acolo unde căzuse, trăgând nădejde să i se fi rupt osul gâtului. Am gonit mai mult de un ceas, până ce caii s-au făcut lac de sudoare. Eram toți laolaltă, doar noi însă, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
refacerea zidurilor. În chip straniu nu era mirat să mă vadă prin acele locuri, fapt pentru care i-am și spus motivul. Așa am aflat că ei culeseseră cadavrul lui Romilde. Nu căzuse în apă, ci se agățase între doi pinteni de piatră din fundul prăpastiei. Era în descompunere, dar nu lipsea nimic din el. - „Cine batjocorește pe cel sărman îl insultă pe Creator, cine se bucură de nenorocirea altuia n-o să rămână nepedepsit.“ Așa e scris, și așa am împlinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
alta, încât pe la apa Neajlovului ne făcusem convoi lung, de nu-i mai ghiceam capătul. Atunci l-am văzut pentru întâia oară și pe domnul nostru Vlad Dracula, călare pe un cal negru pe care îl ținea mai mult din pintenii strălucitori, bătuți cu o pulbere fină de pietre. S-a uitat spre noi și pe urmă i-a făcut unuia un semn, iar ăla a venit și ne-a spus să rămânem în urmă și să luăm în grijă căruțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
drept că noi am fost capabili să Învingem forțele egoismului, cruzimii și furiei, de nedepășit pentru ei; oricum, trăim o viață diferită. Știința și arta există și În societatea noastră; dar căutarea Adevărului și a Frumuseții, mai puțin stimulată de pintenul vanității individuale, a căpătat În fapt un caracter mai puțin imperios. Oamenilor din vechea rasă, lumea noastră li se pare un paradis. De altfel, ni se Întâmplă uneori să ne dăm noi Înșine - pe un ton ușor ironic, ce-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
aduc aminte, lucrezi bine. Îmi plăcea tanto 2 ce făceai. Tanto tanto. —Păi, acum e cu totul altceva, spusei imediat, nefiind una prea mândră de operele de la tinerețe. Sunt exact opusul: trebuie să mă mișc. Prefer stilul Juggernaut 1, cu pinteni pe roți, ca să distrug ce am făcut până atunci tot înaintând. La școala de arte, profesoara noastră de pictură ne-a spus să aducem ce credeam noi că e mai bun din lucrările noastre de atunci, după care ne-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
metal: străpungătoare os (36), cuțite (11), cuțitașe (5), mânere os (4), vârfuri de săgeți (3), topoare (3), seceri (3), dornuri (3), unelte de lemnărit (3), cosoare (2), dălți (2), și câte un exemplar de cui, ciocan, pilă, pensetă, ac, otic, pinten, cârlig de undiță, vârf de lance, tub și spatulă din os; c) obiecte de port din os, lut, piatră, bronz, fier și argint: pandantive (3), mărgele (2), brățări (2), inele (2), nasturi (2) și câte o aplică, cataramă, verigă, cercel
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la Epureni, Șuletea, Bârlălești-Epureni, Murgeni - Vaslui, Coșna - Suceava, Jariștea, Dragosloveni și Câmpineanca - Vrancea. Prezența armelor (vârfuri de săgeți și unul de lance) este dublată și de câteva obiecte de harnașament (o zăbală dintr-o singură tijă la Simila-Zorleni și un pinten din fier la Dodești), elemente ce susțin trecerea grupurilor migratoare prin zona bazinului și prin vecinătatea acestuia (pl. LXX/5, 6). Analogii întâlnim la Dragosloveni - Vrancea, Bârlad-Moara lui Chicoș, Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Grivița - Vaslui, Umbrărești - Galați, Plavni - Reni, Pavlovca - raionul Arciz, Fridensfeld (Mirnopole), ultimele trei situri din regiunea Odessa - Ucraina (pentru zăbală), Bâtca Doamnei (Neamț), Vatra Moldoviței-Hurghișca (Suceava), Breaza - Făgăraș, Lencăuți - Cernăuți, Dobrynovcy (Dobronăuți) - Cernăuți și Revno - Cernăuți, ultimele din Ucraina (pentru pintenul din fier). Gama de obiecte de tip Dridu mai cuprinde piese vestimentare (catarame, aplice, verigi, nasturi), unelte meșteșugărești din fier (cuțite, cuțitașe, dornuri, dălți, unelte de lemnărit, câte un ciocan, cui, ac, pilă, pensetă și un cârlig de pescuit), agricole
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
orizontale și vălurite, care ating apogeul în faza clasică a culturii, circulația și utilizarea inelelor din bronz și a uneltelor-armelor (topoare, vârfuri de săgeți, de lance), de factură locală sau de influență bizantină, în asociere cu obiecte de harnașament (zăbale, pinteni), specifice triburilor turanice, ne determină să considerăm justă cronologia așezărilor de la Dodești, Drăgești, Negrești (Vaslui) și Gârbovăț-Ghidigeni (Galați), în secolele X-XI. În lipsa unor argumente concludente, înclinăm să credem că și celelalte trei situri, de la Rateșul Cuzei, Roșiești și Valea Seacă-Bârlad
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
periodic și i-au deposedat de unele bunuri materiale. Nu sunt excluse eventualele schimburi dintre triburile migratoare și localnici (câteva obiecte, caracteristice nomazilor, fiind găsite în așezări și necropole autohtone), cum este cazul zăbalei fără curbă de la Simila-Zorleni sau a pintenului de la Dodești - Vaslui. Penetrarea ținuturilor nord-dunărene de către pecenegi (în prima jumătate a secolului al XI-lea) a impus grăbirea și definitivarea elementelor evolutive ale culturii Dridu. Ca argument al acestei teorii este situația de la Curcani - Ilfov, unde groapa mormântului unui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite la Gara-Banca, indică creșterea animalelor de către băștinași, la care se adaugă și fragmente osoase de la găina domestică (Gallus domesticus). Creșterea cailor se reflectă și în cele câteva piese de harnașament descoperite la Simila-Zorleni și Dodești (o zăbală și un pinten). În cazul stațiunii de la Bârlad-Prodana determinările făcute pe materialul osteologic a evidențiat abundența taurinelor (41,78%), dintre care circa o treime erau de talie mică și medie, cu coarne mici și gracile, urmate de ovicaprine (27,85%), reprezentate prin capre
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
8-10, 21); Teodor 1984c, p. 264 (fig. 2/6); Iconomu 1991, p. 109-116; Teodor 1997c, p. 67. 33. Cociu (comuna Motoșeni), județul Bacău a) Marginea de vest a satului: la doar 300m de marginea vestică a satului, pe pantele unui pinten de deal, s-au descoperit fragmente de vase caracteristice veacurilor IX-X. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul aparține Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
putut zice. Le plimba, pe toate, cu mașina, pretutindeni: pe la piață, pe la iarbă verde, prin magazine, prin locuri pitorești de prin Împrejurimi, ba, și, pe la grădini de vară, terase ale celor mai vestite restaurante din municipiul, așezat, ca pe un pinten, la rădăcina munților din vecinătate. Fetele Își croiseră un plan concret, măreț și criminal, dintru Început. Aflaseră, cumnecum, că Bubu este un om foarte bogat, și, totodată, fără pereche de precaut, de bănuitor, de suspicios, de reținut, În ale femeilor
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
destrămățică la coate. Însă în poale gătită c-un rând de ciucuri roșii babani, de mătase, dublați în colțurile pulpanelor cu doi zurgălăi. Mergea ziua cu ei Bruță prin tramvaie, se uita lumea după el, de parcă și-ar fi sunat pintenii. Se cruceau călătorii. Îi mai și pasau, fascinați, câte un ban. D-aia i se și spunea lui Bruță "Împăratul" sau "Fulgerul Negru". Când îl însoțea, deșiratului i se zicea, prin consecință, "Fulgerul Alb". Luîndu-se după tovarășul în raglan putrezit
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
să răscolească cu fălcile prin ea... - Auzea și Chiose - îl imită și cataroiul - cât era fermecătoarea de ordinară! O dată n-o mai lăsa să i se atingă de eugenie... completă omul cu țol putrezit, cocoțat, în urmărirea noastră, pe-un pinten de zidărie, lămuri Gabi cel Norocos. De pe care pinten, pe lumină, i s-ar fi etalat, câțiva metri în jur, întregul plan al etajului. Nu-i vorbă că, și așa, pe orbecăială, sperietoarea izbutea să scormonească câțiva metri în apropiere
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îl imită și cataroiul - cât era fermecătoarea de ordinară! O dată n-o mai lăsa să i se atingă de eugenie... completă omul cu țol putrezit, cocoțat, în urmărirea noastră, pe-un pinten de zidărie, lămuri Gabi cel Norocos. De pe care pinten, pe lumină, i s-ar fi etalat, câțiva metri în jur, întregul plan al etajului. Nu-i vorbă că, și așa, pe orbecăială, sperietoarea izbutea să scormonească câțiva metri în apropiere cu privirile, atingîndu-și-le aproape de creștetul nostru. Izbutisem să ne
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]