6,588 matches
-
Întoarce la birou unde să fiu hărțuit de curve. E dimineață de Hogmanay: afară cu vechiul, să vină noul. Aceleași reguli pentru pizde ca și pentru toți. Noi, eu, intrăm În legătură radio cu Toal, spunîndu-i că urmărim mai multe piste. Apoi mă duc acasă, oprindu-mă pe drum la un magazin de băuturi să-mi mai fac provizii și după aia luînd-o spre Hector Fermierul să-mi dea niște cărți speciale care ne, Îmi vor furniza distracția din seara asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
călcată de hoți. Lipsea un singur obiect: o lampă Tiffany, cu care copilărise tatăl lui și la care ținea foarte mult, de altfel singurul obiect de valoare, Înafară de pictura care era foarte bine ascunsă. Fără amprente și fără o pistă clară, nimeni nu s-a ostenit să investigheze spargerea. Boala soției, pe lângă că a venit pe neașteptate, i-a amintit de portret, de faptul că-l poate vinde, Undeva departe de casă, Într-un loc neutru, În care cererea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
într-un colț îndepărtat și am deschis în fața mea un ziar. Mi se părea puțin probabil ca ei să mă vadă. În orice caz, eram dispus să îmi asum riscul. Dincolo de fereastra imensă, avioane luminate treceau încet îndreptându-se spre pistă. În sala încălzită răsunau prin difuzoare glasuri greu de descifrat, adresând comenzi ritmate oamenilor care chiar păreau că le înțeleg. Totul semăna cu sala de așteptare dinaintea Judecății de Apoi. Am băut whisky, ținând ziarul ridicat în fața mea și privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
teancul de hârtii, pe care le-am lăsat jos pe bicicletă, i-am zis că probabil făcusem deja ceea ce mi-a sugerat. Dar după conversația noastră nocturnă, din câte-mi dădeam sema, irizarea mea eșuată ar fi dus doar pe piste false. — False? Manetti păru amuzată. Știți, Doctorul Froehlich ar susține că și deviațiile au un anumit rol... Observându-mi nedumerirea, adăugă: Domnule Knisch, mă tem că trebuie să vă rog să vă prezentați perspectiva dvs. - deviantă sau nu. Cu puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
care tocmai au făcut cunoștință (soții Perl, Sylvia și Bernie), iar aceștia kveln 1 și ei să vadă un tânăr avocat evreu, înalt, arătos (și burlac! o partidă bună pentru orice fiică!) ce izbucnește în plâns la contactul cu o pistă de aterizare evreiască. Și totuși, lacrimile nu mi-au fost stârnite, cum cred probabil Solomonii și Perlii, de prima priveliște oferită de patria-mumă, de revenirea în patrie a unui exilat, ci de faptul că aud răsunându-mi în urechi propriul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
așteptată pe „bărcuța“ lor la ora opt, la cină („bărcuță“ fiind termenul din jargonul familiei Blunkett, folosit când se refereau la Private Lives, iahtul lor de aproape patruzeci și șase de metri lungime). Și mai celebră decât Barbados este mica pistă din Mustique: jurămintele matrimoniale par să fie uitate de o tânără mireasă de Îndată ce s-a apropiat de caruselul din bambus pentru bagaje de pe aeroport. De obicei, asta se Întâmplă pentru că Mick Jagger tocmai a invitat-o la cină, lucru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
traversat cu mașina tot orașul, În după-amiaza aceea de sâmbătă. Blocurile cenușii sunt blocuri cenușii, fie că sunt acoperite sau nu de zăpadă. Totuși, plini de emoție, ne-am târât picioarele Încălțate cu cizme solide, pentru zăpadă, de-a latul pistei de concurs, plină de ponei care săreau brusc În lături prin zăpadă și de harnașamente pentru cursă. Când am ajuns, În cele din urmă, la terenul de polo, locul s-a dovedit a fi departe de priveliștea romantică, În genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
putea să renunțe, în sfârșit, la stația de interceptare a poliției. N-ar mai trebui să caute prin rubricile de decese și infracțiuni după sinucideri și omucideri. N-ar mai trebui s-o trimită pe Mona să verifice orice posibilă pistă. Ar putea și ea să lase capul pe spate și să caute în liniște un cuvânt din patru litere pentru „cabalină“. — Și după aia te rog să-mi iei hainele de la curățătorie, zice. Și să cumperi niște cafea ca lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
dreptate. Nu l-am uitat. Primul cuvânt îl generază pe cel de-al doilea. Primul vers îl generază pe următorul. Vocea mi se înalță ca pe o scenă de operă. Cuvintele tună și se rostogolesc cu sunetul profund al unei piste de bowling. Tunetul prinde ecou în faianță și linoleum. Cu vocea asta răsunătoare, de operă, descântecul nu mai sună absurd, așa cum suna în biroul lui Duncan. Sună plină și grea. Este sunetul blestemului. Este blestemul abătut asupra vecinului meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să mergem acolo! Te rog eu! Nu ne ia mai mult de două ore! Te rog! În fotografiile din broșură sunt oameni care țipă, cu mâinile ridicate, într-un montagne russe. În poze sunt oameni care conduc carturi pe o pistă mărginită de anvelope uzate. Alții mănâncă vată de zahăr și călăresc căluți de plastic într-un carusel. Ații sunt prinși de scaunele unei tiribombe. În susul paginii, cu litere mari, de titlu, scrie „Tărâmul Distracției, un loc pentru întreaga familie“. Numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Evgheni Evtușenko din poemul Convorbire cu un scriitor american, 1960 (traducere publicată în revista Ateneu în anii '70) Mare, greoaie, cu botul ei imens, de cetaceu pornit agale, cursa iese din garaj, se strecoară printre celelalte care așteaptă, înșiruite pe pista de beton, ocolește rondul plin cu flori pînă deunăzi, caută o clipă, nehotărîtă, cu parbrizul bombat, ca un ochi de ciclop, spre clădirea autogării, apoi pornește sigur, intrînd pe peronul unu. Șoferul, un tip scund, plin de importanță, afișînd un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
metal inox, bine șlefuit. Săteanu acționează luminile, pe rînd, de la albul viu pînă la clar-obscurul în care obiectele din jur par umbre. Trece în spatele barului și pornește magnetofonul, făcînd să răsune, din pereți, o melodie la modă apoi, de pe cealaltă pistă, acordurile unei simfonii. Apasă un buton și întreabă: Maria?, dar nu vine nici un răspuns. Apasă alt buton: Doina? Da, tata vine răspunsul fetei, în interfon. Mama unde-i? În bucătărie. Maria? întreabă Săteanu după ce apasă iarăși un contact. Da se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
a abdomenului ca un dhoti uriaș, își simțea propria mână pipăindu-l de zor. Traversase protuberanțele elastice, acoperite cu păr, care îi alcătuiau pieptul, alunecase peste stern, ca apoi să se ridice din nou, ca un schior pe pârtie, pe pista magnifică a pântecelui său. La ce se gândea Bull în timp ce executa această verificare a instrumentelor, înainte de a-și începe ziua? La prea puține lucruri. Chiar așa. Treaz și drept, sau în pat, dar nu singur, Bull nu era decât o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
cei cincizeci de mii (mai puțin doi, eu și tata) intrau într-o stare hipnotică încă de la ieșirea jucătorilor din vestiare, de când apărea în gura tunelului un șarpe lung și vișiniu, care cerceta un pic împrejurimile, pe urmă traversa grăbit pista cu zgură, se prelingea pe iarba tunsă scurt, se oprea la mijlocul terenului și se răsucea pe-o parte și pe alta, salutând publicul înainte de-a se rupe-n bucăți, unșpe titulari și cinci-șase rezerve, după câte vertebre avea. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
greu și munițiile de care dispuneam. Ronțăind cartofii prăjiți unul câte unul, tacticos, doar nu mă zorea nimeni să termin și să plec (și oricum n-aș fi plecat, oricât m-ar fi zorit), am încercat să-l pun pe piste false, să împrăștii fum, fum gros, să nu-i dau nici un indiciu în legătură cu forțele mele și cu amplasamentul lor pe hartă. S-a apucat la un moment dat să vorbească despre avioane, închipuindu-și că-mi va lua mințile cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
lui Rennit - o voce pițigăiată și speriată. — Alo, da! Cine-i acolo? — Rowe! — Ce-ai făcut cu Jones? Îl Întrebă domnul Rennit cu glas acuzator. — Păi, ieri l-am lăsat afară... — Nu s-a mai Întors! — Poate că urmărește vreo pistă... — Trebuia să treacă pe la birou aseară, să-și Încaseze leafa pe săptămîna trecută. E ceva suspect, adăugă domnul Rennit pe un ton plîngăreț. Jones n-ar fi putut uita să treacă pe la mine, cînd avea de luat bani. — S-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
zărea acum un peisaj pompeian. — Prăpădul ăsta e un fleac pe lîngă cel care ne-ar aștepta, urmă domnul Prentice. Un fleac. Poate-am greșit spunîndu-vă că nu-i nici un pericol. Se Înțelege că există un pericol, dacă sîntem pe pista cea bună - e normal, nu-i așa? Miza este, credeți-mă foarte mare: cam o mie de vieți, pentru ei! De-aș putea să vă fiu de vreun folos! exclamă Rowe. Totul mi se pare atît de ciudat! Nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
plastic ros al mașinii, însemnând materialul galben cu smegma sa. Ultima ambulanță plecase. Cu o oră mai devreme, actrița de film fusese condusă la limuzină. În lumina serii, cimentul alb al coridorului de coliziune de sub podul rutier aducea cu o pistă aeriană secretă de pe care mașinării misterioase decolează spre un cer metalizat. Aeroplanul de sticlă al lui Vaughan zburase undeva deasupra capetelor spectatorilor plictisiți care se întorceau la mașinile lor, deasupra polițiștilor obosiți care adunau valizele și gențile de mână rupte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ea și aripile laterale părea, în mintea mea golită de orice gând, să se repete în tot ceea ce mă înconjura: în expresiile și pozițiile spectatorilor, în rampa ascendentă a podului, în direcțiile de zbor ale aeronavelor ce se ridicau de pe pistele îndepărtate ale aeroportului. Tânăra femeie fu scoasă cu grijă din mașină de un bărbat cu piele măslinie îmbrăcat în uniforma albastru-întunecat a unui pilot arab de avion. Un fir subțire de urină se prelingea inconștient printre picioarele femeii, scurgându-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
avea să fie următorul ocupant al patului meu - vreo casieriță de bancă de vârstă mijlocie plecată spre Insulele Baleare, cu capul plin de gin, umezindu-se între picioare când se uita la văduvul plictisit de lângă ea? După un accident pe pista de decolare a Aeroportului Londra, corpul său avea să fie marcat ani întregi de învinețirea abdomenului lovit de tija centurii de siguranță. De fiecare dată când pleca în grabă la toaleta restaurantului ei de provincie, cu vezica slăbită mușcându-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
parte pe cealaltă pe cauciucurile umflate prea tare. Catherine apăsă pedala de frână cu piciorușul, trăgându-ne pe după camion pe banda a doua. Am lăsat din mâini broșura companiei de închirieri auto și m-am uitat prin gardul perimetrului la pistele de rezervă pustii ale aeroportului. O pace necuprinsă părea să stăpânească cimentul sfărâmat și iarba neîngrijită. Pereții mari de sticlă ai clădirilor terminalului și parcările supraetajate din spatele lor aparțineau unui domeniu fermecat. - Închiriezi o mașină... pentru cât timp? - O săptămână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
ca un pâlc de scuturi din sticlă. Sprijinit de balconul din ciment, mi-am dat seama de tăcerea nemărginită care plutea peste peisajul din jurul meu. Dintr-o rară ciudățenie a turnului de control, nici un avion nu ateriza și decola de pe pistele aeroportului. Traficul de pe autostradă staționa într-o coloană îndreptată spre sud. Pe Western Avenue, mașinile și autocarele liniilor aeriene oprite stăteau pe benzile lor, așteptând să se schimbe semaforul. Un accident făcuse trei coloane de mașini să blocheze rampa podului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
Soarele ardea pe celuloza supraîncălzită. În jurul nostru, șoferi obosiți stăteau aplecați pe geamurile deschise și ascultau nesfârșitele buletine de știri de la radio. Închiși în autocarele liniilor aeriene, pasagerii pe picior de plecare priveau avioanele cum se ridicau în zbor de pe pistele îndepărtate ale aeroportului. La nord de clădirile terminalului puteam vedea puntea înaltă a podului rutier deasupra tunelului de acces în aeroport, doldora de mașini ce păreau să reînsceneze o dramatizare cu încetinitorul a accidentului nostru. Helen Remington scoase un pachet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
cu văduva omului pe care-l ucisesem, îmi dăduse două bilete, probabil cu intenții ironice. Eu și Helen am stat împreună în galeria pe jumătate goală, așteptând în vreme ce o succesiune de berline numai caroserie și angrenaje efectuau un tur de pistă. Mulțimea plictisită privea de la marginea terenului de fotbal transformat pentru această ocazie. Deasupra capetelor noastre bubuia vocea crainicului. La finele fiecărei runde eliminatorii, soțiile șoferilor scandau fără prea mare însuflețire. Helen ședea aproape de mine, cu un braț pe după mijlocul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
al tobelor de eșapament sparte. - E ciudat - credeam că treaba asta e mult mai populară. - Spectacolul adevărat e gratuit. Și, arătându-i foaia galbenă cu programul, am continuat: Asta ar trebui să fie mai interesant: „Reconstituirea unui accident rutier spectaculos“. Pista fu eliberată și rânduri de borne albe fură aranjate pentru a forma profilul unei intersecții stradale. Sub noi, în boxe, corpul uriaș, mânjit cu ulei al unui bărbat în jachetă cu ținte argintii era prins în scaunul șoferului al unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]