405 matches
-
existat teascuri de o tehnologie mai primitivă pentru obținerea uleiului de sâmburi și pentru tescuirea fructelor și obținerea cunoscutului „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. Privind harta localității se constată cu ușurință o structură complexă a așezării, structură cu vatra alungită pe directiile nord/est - sud/vest și nord/vest - sud
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
perfecționate au fost întâlnite la preotul satului și la Pamfir Haiduc, unde, în cantități mai mari se obținea cunoscutul „liur” și „oțăt de mere”. Din cauza lipsei unor debite suficiente de apă, în Racovița tradițională nu au existat joagăre și nici pive sau dârste. Aceste instalații întâlnindu-se prin satele din jur și căutate ca atare. În perioadele de pauză dintre muncile agricole cum erau: „pusul”, „culesul”, „sapa” și „secera”, femeile confecționau din cânepă și mai rar din in, țesături subțiri pentru
Etnografia satului Racovița () [Corola-website/Science/321298_a_322627]
-
167 de case. Comuna făcea pe atunci parte din plasa Sărata a județului Buzău, era formată din satele Bănceasca, Odaia Banului, Simileasca și Spătaru, având în total 1700 de locuitori. În comună funcționau 10 mori de apă pe Buzău, o piuă, două fabrici de rafinare a petrolului, 2 fabrici de postav și 3 de făină; comuna avea o biserică în Simileasca și o școală cu 41 de elevi (dintre care 9 fete). În 1925, comuna era inclusă în plasa Nișcov a
Simileasca, Buzău () [Corola-website/Science/324132_a_325461]
-
țării, țăranii săraci proveniți din diverse zone submontane (Buzău ori Prahova). Așa apar cosare, hanuri, tarle, odăi. În harta rusească începută în 1835 și terminată în 1853 sunt trecute satele, cătunele, numărul de gospodării, de cârciumi, de tarle, cosare, mori, pive. Cătunul este “așezare omenească grupată”, iar numărul lor alcătuia la mijlocul secolului XIX cam 84% din totalul așezărilor. După 1870 arendașii moșiei au început să aducă lucrători din Buzău sau Prahova care au întemeiat sălașe ori tarle unde locuiau numai vara
Gheorghe Lazăr, Ialomița () [Corola-website/Science/324783_a_326112]
-
monumentele medievale din Caraș-Severin. Cercetarea istorică s-a axat pe studiul elitelor, a istoriei bisericii și instituțiilor bănățene în Evul Mediu și epoca modernă. Etnologia/etnografia a avut drept țintă păstoritul tradițional, industriile populare ilustrate de instalațiile hidraulice țărănești (mori, pive, fierăstraie) și portul popular din Banat. Cercetările istorice s-au concretizat în peste 60 de studii și volume, grupate în trei serii tematice: teze de doctorat, cataloage și monografii. De asemenea, muzeul a fost implicat în manifestări științifice naționale și
Muzeul Banatului Montan () [Corola-website/Science/329642_a_330971]