668 matches
-
subsol, ca să fie cât mai întunecoasă, întins pe jos, rezemat într-un cot, cu ochii rătăciți, încercând să se apere cu degetele desfăcute ale celeilalte mâini de demonii care urcau ca igrasia din temeliile casei ori se scurgeau prin streșinile plânse, întâlnindu-se pe marginea unei elipse, căci conturul avea două centre, câte unul pentru fiecare dintre cele două tărâmuri. La rândul lui, învățătorul știa că el va veni, atunci când șirul de nume nu-i va mai fi de ajuns pentru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Odată cu ea căzu din pat și portocala. Se uscase puțin, coaja i se subțiase și se întărise, dar strălucea în penumbră, ca un ghem de lumină. Melania se așeză pe podea, rezemată de marginea patului, luă portocala în poală și plânse. Era prima ninsoare. Poate tocmai de aceea subțire, silindu-se să ajungă până la pământ. Crengile negre luceau, învelite încă în pojghița nopții. Melania ațâțase focul în sobă, plita răspândea o căldură înecăcioasă. Golea dădu perdelele la o parte și se
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fiecare parte a plantei; -să completeze plantă cu părțile care lipsesc; să recunoască partea plantei care se consumă Strategii didactice: a)metode și procedee didactice conversația,explicația ,jocul didactic, portofoliu,observarea dirijata ,joc de rol, experiment b)mijloace de Învătământ plânse,fișe,lipici,creioane colorate, imagini decupate din manuale vechi, video proiector,material PPT,semințe, vase c)forme de organizare individual,frontal,În grupă Clasa: a ÎI -a Lb. română Bucuroși de oaspeți? Cuvântul Recapitularea unității(Înainte de evaluare) sistematizare și consolidarea
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
Intra un sol) SOLUL: Doamna, vești: Oastea britană vine-n marș aici. CORDELIA: Știam deja. Și sîntem pregătiți Ca să-i primim. O, tata drag, Eu pentru interesul tău fac tot. Și de aceea marea Franța De jalea-mi, de rugi plînse s-a-ndurat. Nu-umflată-ambiție armele ne-incită, Ci dragostea și-al tatălui meu drept. De l-aș putea vedea și-auzi curînd! (Ies) SCENĂ 5 (O încăpere în castelul lui Gloucester. Intra Regan și Oswald) REGAN: Oastea cumnatului e-n cîmp? OSWALD
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
distanță; ea; emoții; existență; facultate; farmec; fericire; fierbinte; galaxie; geam; gri; iarnă; impresionant; inamic; insomnie; interval; iubire; jumătate; luceafăr; lumina; luminoasă; macrocosmos; melancolie; minunat; minunată; mistic; mistică; moarte; mor; muncă; natură; neliniște; noapte de vară; norocoasă; nostalgie; oaie; odihnă; opus; plîns; poezie; privat; protecție; pustiu; rachetă; reflectare; romantică; romanță; sacou; săptămîni; scară; scăpare; scundă; Selene; seninătate; singurătate; somn; stelar; strălucită; sus; trece timpul; urlet; veghează; viață; vise; vîrcolaci; zahăr; zglobie (1); 790/169/69/100/0 lung: scurt(151); drum(124
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pasărea Phoenix ca pasărea minune lângă sat și lângă dealuri: Tot lângă dealuri sufletu-mi e plin/ Tot lângă ape inima-mi suspină,/ Tot lângă nori mi-e gândul în rotire/ chemat în fire, alungat în fire,/ și căutat și plâns și blestemat/ învins și învingând, reînviat/ ca pasărea minune din vechime/ știut de toți și neștiut de nime." Alexandru Andrițoiu " În țara moților se face ziuă", E. S. P. L. A., 1953; "Cartea de lângă inimă", "Poezii",1959; "File de cronică", 1962
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vite pescăraș - pescăruș pestelcă - șorț pesti (a) - a zăbovi, a sta peteală - beteală piciorug - piciorong, cataligă piedică - legătura de la picioarele mortului pipăruș - ardei (iute) pișca (a) - a vătăma plămădeală - aluat pentru pîine plînsoare - boală la copii cu insom nii și plîns poamă - strugure poci (a) - a sluți pocit - flecar, deocheat pocriș - capac podbal - podbeal, podral, plantă podeală - tavan pogace - turtă de mă lai/grîu poiată - bucătărie de vară pol - monedă rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
légères modifications: alors que chez Eliade, Dominic est dans le comă pendant 23 jours et qu'il se régénère et se rétablit progressivement, dans le film, îl se réveille rapidement et son rétablissement spectaculaire se manifeste en accéléré en quelques plâns; à l'inverse, îl y a un étirement du temps sur le moment où îl commence à perdre șes dents et lors de l'apparition de la nouvelle dentition. En outre, leș analepses du récit șont remplacées par des flashbacks cinématographiques
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
drept prieteni cerbi, căprioare și urși, care o ocroteau, pentru că avea inimă mai bună decât unii oameni. * Autorul mulțumește și pe această cale, pentru informațiile primite, domnilor: Iorica Ștefan, fost pădurar (Ghimeș) și Copăcel Neculai, fierar (Dofteana). Domnița plânse cât plânse, dar încetîncet s-a obișnuit cu acești noi prieteni, cu care o ducea bine în lumea de poveste a codrilor. Noaptea, vietățile pădurii vegheau rând pe rând la capul domniței, ca să nu-i tulbure nimeni somnul. Când se trezea, fata
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
de dispunere al proiecțiilor (ISO 128), (6) simbolul sau denumirea materialului precum și standardul referitor la acestă, (7) simbolul și dimensiunile formatului (ISO 5457), (8) unitatea/unitățile de măsura ale dimensiunilor liniare (altele decât mm), (9) numărul planșei/numărul total de plânse, (10) numele instituției, (11) denumirea desenului, (12) numărul de înregistrare sau identificare al desenului. - Tabelul de componentă (SR ISO 7573: 1994) furnizează cu precizie lista elementelor componente ale produsului reprezentat pe un desen de ansamblu. Se plasează deasupra indicatorului și
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
sens, en produisant un nombre égal de résultats (effets). Leș différentes modalités d'expression du comportement non-verbal, la manière d'interpréter leș catégories non-verbales, leș significations accordées aux différents signes et combinaisons de signes représentent, en effet, le croisement des plâns: syntactique, sémantique et pragmatique. Par la suite, "l'orientation pragmatique" montre le niveau le plus haut d'utilité. Cela ne signifie pas l'exclusion des interprétations par l'intermédiaire des perspectives syntactiques et sémantiques, ce qui ne serait pas possible
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
netăiat, care mai avu un fiu pe Dan Vodă cel tăiat, pomenește-i, Doamne, la loc de odihnă, la loc de verdeață, de unde a fugit toată durerea și întristarea, iar pe mine păcătosul învrednicește-mă să pot ajunge la zidul plâns al mânăstirii Snagovului ca să desăvârșesc panihida unșilor tăi, Doamne, din țara aceasta”. Mergea și spunea mereu pomelnice pentru vii și pentru morți întro neîntreruptă rugăciune, pentru că, în răstimpul dintre două călătorii sau dintre două liturghii, ieromonahul curăța pietrele de deasupra
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sarcina oamenilor nedisciplinați. Pe urmă toată lumea se urni și câmpul se umplu de pași. Numai Apostol Bologa rămase pironit pe loc, cu ochii mereu la spânzuratul căruia vântul îi zvârcolea aripile hainei. ― Bietul om! zise deodată căpitanul Cervenko, cu glas plâns, lângă Bologa. ― Cum? Ce zici? făcu Bologa tresărind și adăugând îndată, ca să-și ascundă emoția: De ce bietul om? De ce adică... Dar nu sfârși, nici nu așteptă răspunsul căpitanului. Plecă pe cărare, spre sat, după ceilalți, ca și când i-ar fi fost
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
început că viața omului numai atunci e prețioasă când urmărește un ideal! sfârși Bologa patetic. Datoria noastră părintească de-abia acum începe! Trebuie să ne dăm toate silințele ca să facem din odorul nostru un om și un caracter! Doamna Bologa plânse și-și frânse mâinile. Din discursul soțului ei înțelegea că i se cere să-și astâmpere dragostea de mamă, mângâierile și răsfățările. Totuși, se supuse fără murmur. Bologa, sărbătorit de o lume întreagă, martir, cu aureola temniței și cu barba
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ordin să vă... ― A, da... așa-i... Atunci, bine... Atunci așteaptă puțin, făcu Apostol, plictisit numai pentru că trebuia să se despartă de Ilona. Intră în cancelarie, spuse că pleacă la cartier, apoi se duse dincolo unde Ilona îl aștepta tremurând, plânsă, cu o bănuială rea în inimă. ― De ce te cheamă? șopti ea atât de încet, parcă odaia ar fi fost plină de vrăjmași la pândă. ― Ei, cine știe ce fleacuri, mormăi Apostol cu glas indiferent, gătindu-se de drum. Apoi, după ce își puse
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
uită la oamenii din preajma lui, gîndindu-se că generalul n-a venit și probabil că doarme... Lângă movila pretorului zări un doctor cu ceasul în mînă: "Nu-i doctorul Meyer... nu, nu..." La picioarele gropii recunoscu apoi pe Klapka, cu ochii plânși, îngroziți, care-l obosiră, încît întoarse capul. La doi pași, în stânga, stătea un țăran sprijinit în hârleț cu capul gol, cu părul asudat și lipit pe frunte, cu obrajii umezi de lacrimi. "Uite groparul... Vidor..." se gândi dânsul cu bucurie
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Cu lacrimi pe care le naște durerea, Nebună copilă cu-amorul ceresc - O cât te iubesc! {EminescuOpIV 19} CÎND MAREA... Când marea turbează de valuri împinsă Și-și scutură coama de spume și vânt, Când nori-alung ziua din lumea cea plânsă Când tunete cânt-; 5Atunci printre nouri, prin vânt și prin unde O rază de aur se toarce ușor Și-n fundul sălbatec al mărei pătrunde Prin vânt și prin nor. Ce caută raza din ceruri venită, 10Din galbena steauă ce-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-i luneca ușor - Vedeai rotundul braț pîn-subsuori. Părea c-așteaptă de a fi cuprinsă, De-a-și simți inima bătând cu dor, Ca buza ei de-a mea să fie-atinsă, Ca graiul ei să tremure ușor, Să văd privirea veselă și plânsă, Să aud glasu-ntunecat de-amor Și la ureche dulce să-i repet Cântul, ce-n gândul meu se mișcă-ncet. O, îmi șoptește numa-n dulci cuvinte Neînțelese, pline de-nțeles, O, îmi surâzi cu gura ta fierbinte, Tu, înger
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ea le pune. Ajung la ea și noaptea umbririle-i și-ntinse. Pe fruntea ei cea dulce culeg blânde visări, Amorul lin își moaie aripele lui stinse, Pe ochii ei eu caut profunde sărutări - Ea-nchide surâzândă lungi genele ei plânse Și glasul ei e cântec în line tremurări, Pe sâni rotunzi, albi, netezi, ea fruntea mea așează - Adorm și ea la capu-mi surâde și veghează. II Dar toate-acele basme în somnu-mi mă urmează, Se-mbină, se-nfășoară, se luptă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de-un sclipit împrăștiet. Ale focurilor raze cearcă neguri să străbată Și de dunge de lumină umbra văii e tăiată, Cari trec prin întuneric râuri și isvoare-albind; Luminând în ochi de codri, scăpărând pe repezi unde, Vântul c-o suflare plânsă codrii negri îi pătrunde Și vrăjește lin din frunze, și vorbește aiurind. Pe un vârf de munte negru rari în lună stau stejarii, Iar Traian pare că vede răsărind prin ei Cesarii, Salutând a Romei semne cu-a lor mort
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Doarme-n valurile-i sfinte și-n ruinele-i de ghiață, Însoțită de-ani o mie cu bătrânul rege Nord, Ce, superb în haina-i albă, barba-n vânturi, fruntea ninsă, Rece suflă, -n nori aruncă, vocea-i turbure și plânsă, Îmbătat de mândre stele și cântat de-al mării-acord. Reci și triști petreceau soții; iarna-n zilele-i eterne Văl de-argint peste pustiuri ca lințoliu îl așterne. Vânturi reci îs respirarea undelor ce-au amorțit; Arfa lui prin nouri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
iubit. Știți de ce stelei i-am dat un nume, Numele unui suflet recit, Ce-acuma palid, uitat de lume, A-mbătrînit? Pentru că ochiul ce lăcrimează După-acea steauă care s-a stins Este-al meu suflet ce meditează - E-ochiul meu plâns. {EminescuOpIV 464} 9. COPILĂ ÎNGER - VIS ÎN MIRARE (cca 1869) Copilă înger - vis în mirare, Când lipești sânul de capul meu Dispare lumea de sub picioare, Mă cred în raiul lui Dumnezeu Tu-mi pari un înger de flacări albe Văd
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
doarme-n valuri triste și în ruini de ghiață, Soția celui rege superb - regele Nord, Încununat de aștri, de-a mărilor acord Cântat, în haina-i albă, cu fruntea lui cea ninsă, Cu sufletul lui rece, cu vocea lui cea plânsă, Cu aripa de vânturi, cu inima de ger, Înmormântat de mare și-ncununat de cer, {EminescuOpIV 465} Ce tronă pe o stâncă - picioare de granit Întinse-n fundul mării amar și infinit, Iar fruntea lui uscată pin viscole rebele Sparge nourii
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
eu la el, atunci când l-am studiat prima oar dar de fiecare dată când simțeam că se uită la mine, schimbam privirea ca nu cumva să se intersecteze cu a lui. Știți ce tremuratul ăla pe care eu îl bănuiam plâns, sau măcar tuș convulsivă? Habar nu aveți, gagiul râdea, domne', râdea de prăpădea, convulsia venind de la încercările lui disperate de a potoli râsul, nesimțitul dracului, în vreme ce eu frizam asfixiat. Nu ți s-a întîmplat la școală, pe vremuri, să te
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
că i s-a defectat mașina iar el i-a reparat-o. Fiind înghețată de frig că stătuse prea mult în drum, el a binevoit să o conducă acasă. Mama ei o privi mustrător deoarece a observat că Ramona e plânsă și o întrebă: -Dar pentru ce ai plâns? Ramona îi explică motivul. îi povesti tot ce aflase de la Radu în legătură cu accidentul pe care-l suferise. Bătrâna doamnă ascultă cu atenție, apoi cu toată încercarea ei de a se abține, scăpă
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]