753 matches
-
ușor, neașteptat de ușor, fără să opună nici o rezistență. De fiecare dată un zornăit metalic, nefiresc și agasant, însoțea fiecare frângere. Acest zgomot reuși să-l enerveze la culme. Rupea, rupea crengile, înaintând spre locul de unde se auzea un plânset monoton și stins ca o părere. Începu să lovească și cu picioarele în ramurile acelea blestemate ce se rupeau de parcă erau de sticlă. Un șarpe roșu ca un fulger întârziat trecu prin fața ochilor săi, orbindu-l. Deschise precaut ochii
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Nu poate să-mi tot schimbe zilele. Și-apoi, continuă turnându-și un pahar cu apă, nu-mi vine să cred că a reușit să-i ducă pe plozii ăia undeva fără două ore preliminare de bătaie de cap și plânsete! Sorbi apa din două înghițituri și puse paharul în mașina de spălat vasele. Era al naibii de enervant cum soții Christie își închipuiau că ea nu se afla acolo decât ca să le îndeplinească orice dorință, oricând. Faptul că avea planuri pentru seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
era deja tată. Cu doi ani Înainte, după ceremonia majoratului, Imagawa Yoshimoto Îi aranjase căsătoria cu fiica unei rubedenii de-a lui. Fiul lui Ieyasu se născuse În primăvara trecută, așa că, Încă nu Împlinise șase luni, iar tatăl auzea adesea plânsetele copilului din camera unde Își instalase biroul. Soția lui nu-și revenise pe deplin după naștere și Încă nu părăsise camera În care născuse. Când acest tată de șaptesprezece ani Își auzea micul fiu plângând, era ca și cum carnea și sângele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
căzând, Îl privi pe Hideyoshi și, văzând chipul omului și tot cerul cu fundul În sus, țipă și el În sfârșit. Fujikage Mikawa Îl lăsase pe Hideyoshi singur În ceainărie și mergea pe cărarea din grădină. Fu primul care auzi plânsetele lui Chacha În timp ce fugea și țipetele lui Manju. Alarmat, alergă să vadă ce se Întâmpla. — Cum! Mișelule! răcni el Îngrozit, apucând, instinctiv, mânerul săbiei. Stând cu picioarele de-o parte și de alta a lui Manju, Hideyoshi Îi strigă poruncitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
altele, cele cincizeci de femei rămase se Împrăștiară curând ca florile dintr-o grădină răvășită de furtună, iarna. Zăceau pe o parte sau cu fața În jos, ori se Înjunghiau, Îmbrățișându-se Între ele. În mijlocul acestei scene tulburătoare, se auzeau plânsetele copiilor Încă neînțărcați sau prea mici pentru a părăsi poalele mamelor. Disperat, Sozo urcă pe cai patru femei cu copiii lor și le legă de șei. Nu se va pune la socoteală ca infidelitate dacă nu muriți aici. De veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
dar acum?!!! Joi se-mplinesc 4 săptămâni de când la 9,30 seara tata a venit cu vestea groaznică a evacuării. Dar nimic nu era cert. Vineri lumea a aflat că duminică vom fi evacuați. Și-așa a început febra evacuării. Plânsete, jale, împachetat, fiert, totul una-n alta, fără cap și coadă. Nu ne-am dat seama ce ne așteaptă. Era un vis - așa credeam noi -, nu ne dădeam seama ce ne așteaptă. Sâmbătă, prăvăliile erau închise și a început vânzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Drum lung, noroios, presărat de căruțe, pline cu saci, boccele, copii, bătrâni. Pe jos, alături de căruțe, tinerii. Țiganii o duc mai bine. Ei au căruțe, noi nici atât. Lăsăm Câmpulungul în urma noastră și ajungem la gară. Aici e și mai groaznic. Plânsete, jale, bagaje, țipete, îmbarcarea în vagoane care transportă, de altfel, caii. Vagoanele sunt curățate de paie și ne urcăm noi. 38 de persoane într-un vagon, printre care patru bătrâni peste 80 de ani și un copil paralizat. Ne era
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei educații. El poate interveni în raporturile dintre părinți și cadre didactice, făcând apel la resurse emoționale (plânset, zâmbet), intelectuale (reușite școlare), fizice (violența) pentru a influența deciziile părinților sau / și a cadrelor didactice, pentru a-și impune voința. Potrivit cercetărilor vizând relațiile dintre familie și școală în societatea contemporană, domeniile vieții familiale afectate de relația cu școala
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de teatru. Personajele se supun aceluiași canon, fiind în tabăra negativilor - lași, infami, scelerați („cu ochii injectați
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
considerat sfânt și de către oameni? Cu adevărat, ei afirmă: „Doamne, te iubesc. Aceasta este sigur! Dar, dacă, am făcut multe erori și păcate, sunt convins că Dumnezeu este Tatăl meu?”. Nu! De fapt, toate infamiile din această lume, toate chinurile, plânsetele, torturile și tot răul săvârșit, toate reprezintă o negare a Tatălui, ca și cum n-ar exista nici un Dumnezeu și nici o ordine, și nimic din ce-i drept n-ar avea vreo valoare! Ce mai este încă sfânt pentru oameni? Răutatea păcatului
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Ipate atunci îi zice: Lasă, măi femeie, că, de-om trăi, vom fi noi harnici să mai facem copii. Dă, cu cine să te sfădești? pesemne așa a fost să fie de la Dumnezeu!" Când intră Chirică, femeia începe iar cu plânsetele și explicațiile. "Dar Chirică, după ce-o ascultă, zice: O crezi, stăpâne, ce spune? Nu te mai uita în gura ei! Ia mai bine s-o cinătuim. Pune-o jos să-i scoatem costița ceea." O pune la pământ și
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cu însemnele sale” stau „închinându-i-se [Domnul este din nou „persoană publică”] dregătorii, boierii și ceilalți slujitori”, ca și atunci când era în viață); rugăciuni („Preoții vin să spună rugăciuni, iar boierii stau de veghe ziua și noaptea” - De la Croix), plânsete și bocete (Doamna văduvă, soțiile boierilor - la care călătorii străini au observat o decență a durerii tradusă într-o tăcere a mâhnirii: „despre femei și fete, ele își despletesc părul fără să plângă, nici să bocească zgomotos și păstrează o
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în jurul mormântului și punea o lumânare aprinsă în partea unde era capul mortului și așezând pe pământ, cânta o povestire lungă și plicticoasă spre lauda soțului ei răposat, povestindu-i viața, într-un fel de cântec tăiat de suspine și plânsete și această lugubră cântare de dimineață a ținut un an întreg, mai ales în zilele de sărbătoare...”74; „cu nimic nu por fi asemuite dovezile durerii pe care femeile o arată la pierderea soților, copiilor, părinților și fraților lor. Unele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe Nietzsche, scris, după cum mărturisește autorul (T.), pe marginea cărții lui Émile Faguet, En lisant Nietzsche. Dar principala preocupare a revistei o constituie susținerea proiectului de unire națională și, în cadrul lui, mai cu seamă atenția acordată problemei Basarabiei: „Dacă ecoul plânsetelor ce ne vin din Transilvania e mai viu, nu înseamnă că sufletul curat, senin al basarabeanului nu sângerează” (10-11 / 1915). Totodată, sunt incluse în sumar numeroase articole ce explică apariția națiunii, rolul sentimentului patriotic în formarea spiritului național și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287153_a_288482]
-
indispunere; insuficient; insuportabil; intens; și iute; îndrăgostiți; îndulcit; îndulcitor; înecăcios; jalnic; Karma; lacrimă; lămîia; lene; limbă; lovitură; mare; margine; melancolic; melancolie; melodie; mic; mică; miere; migdală; migdale; moarte; munte; murături; nenorocit; otravă; oțet; pătrunjel; pelinul; ca pelinul; pierdere; plăcere; plăcut; plînset; papile gustative; prost; realitate; rece; respingător; rîs; sare; sărac; sărutul mirilor; sentiment; sex; simt; sîmburi; sînge; soartă; soț; speranță; spurcat; stări de vomă; pe suflet; suspans; suspin; trădare; la tineri; ură; ușă; vai; veninos; verde; de viață; vișine; vomit; vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în masă; mașină; măr; meci; merge; în minge; mintea; mîna; mîngîia; moarte; neadmis; nemilos; neomenește; neputință; nervii; nevasta; niciodată; nu bate; nuci; nuia; obraznic; la ochi; ouă; palme; pas; pasul pe loc; pedeapsă; pedepsi; pedepsit; pește; piciorul; pietre; plesnește; plînge; plînset; ploaia; pocni; praful; prost; prostia; rana; rănește; răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
iniția; invitați; Iordan; îmbărbătare; încredințare; încreștinat; îngeri; înnoire; leac; legătură; lepădare; little one; luminos; 3 luni; manele; mare; matur; meditez; metamorfoză; mic; minunăție; mirobolant; mituri; mîntuire; moarte; muștar; nași; naștere din nou; nănași; numere; obligat; ortodox; panglică; pază; păcat; pădure; plînset; poreclă; poruncă; prenume; primul; prostie; pur; religios; repede; scară; scăldat; schimb; scufundare; sfințit; Sfîntul Duh; sora; spirit curat; spovedire; sugar; superstiție; șansă; taina botezului; prima taină bisericească; taine; țipăt; ulei; valoare; viață nouă (1); 783/180/61/119/0 bou
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minge; minunat; o minune; mîndrie; moștenitor; mulțime; murdar; năzbîtie; năzbîtios; neajutorare; neascultător; neastîmpăr; nebun; necizelat; nepot; nervi; nevinovat; ninge; nisip; noi; norocos; nostalgie; oameni; obligație; obraznic; odoraș; odraslă; orfan; păr; pătuț; peripeții; pici; picior; piele fină; pîntec; pisică; pitic; plapumă; plînset; plînsete; ploaie; plouă; prieten; prost; pueril; puști; răspundere; răzgîiat; rege; respingere; rîs; rîset; rod; sărac; scîncet; scump; simplitate; sincer; sinceritate; singur; sînge; din stînga; speranță; o nouă speranță; supărat; șotie; talentat; tandru; timiditate; traumă; trist; tu; țipete; țînc; urmași; vacanță
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
minunat; o minune; mîndrie; moștenitor; mulțime; murdar; năzbîtie; năzbîtios; neajutorare; neascultător; neastîmpăr; nebun; necizelat; nepot; nervi; nevinovat; ninge; nisip; noi; norocos; nostalgie; oameni; obligație; obraznic; odoraș; odraslă; orfan; păr; pătuț; peripeții; pici; picior; piele fină; pîntec; pisică; pitic; plapumă; plînset; plînsete; ploaie; plouă; prieten; prost; pueril; puști; răspundere; răzgîiat; rege; respingere; rîs; rîset; rod; sărac; scîncet; scump; simplitate; sincer; sinceritate; singur; sînge; din stînga; speranță; o nouă speranță; supărat; șotie; talentat; tandru; timiditate; traumă; trist; tu; țipete; țînc; urmași; vacanță; plin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
început; un nou început; înflorită; înnorată; întrebări; întuneric; lecții; lenevie; lenoasă; liniște; liniștită; lună; magnetul trezirii; mare; mohorît; moment al zilei; muncă; nasol; nașpa; nedormit; nervi; noi; nori; nouă zi; nu; oameni; obositoare; obositor; oftare; ora 8; oră; oribil; piele; plînsete de copii; poftă de a trăi; porumbei; proaspătă; puritate; e răcoare; răsare; a răsărit; rea; realitate; relaxare; revigorare; cu rîndunici cîntătoare; rocă; cu rouă; sara; senină; somn dulce; după somn; somnoroasă; strălucire; suc de portocale; surprinzătoare; și; de toamnă; timp
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
sentiment (3); simțire (3); ac (2); adîncă (2); agonie (2); de cap (2); dentist (2); dezamăgire (2); durere (2); febră (2); de inimă (2); insuportabilă (2); jale (2); medic (2); naștere (2); oase (2); pastilă (2); pălitură (2); plîngere (2); plînset (2); puternică (2); rezistență (2); simț (2); strigăt (2); tăcere (2); tăiat (2); teamă (2); țipăt (2); urît (2); vait (2); accident; ace; acută; adevăr; afecțiune; alcool; alinată; amintiri; angoasă; antrenament; apă; artist; ascunsă; ascuțit; avere; bătaie; bubă; de burtă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Veche; vecini; zi; (1); 751/187/71/116/0 lacrimă: durere (154); tristețe (117); plîns (81); suferință (53); apă (36); supărare (26); amară (23); ochi (21); trist (17); curată (15); fericire (14); sărată (14); obraz (10); plînge (10); emoție (8); plînset (7); bucurie (6); picătură (6); sărat (5); zîmbet (5); cristal (4); dor (4); iubire (4); jale (4); necaz (4); rece (4); slăbiciune (4); strop (4); suspin (4); amar (3); dulce (3); Ovidiu (3); pură (3); puritate (3); regret (3); ud
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plîngînd; de fericire; fierbinte; flegmă; foc; frîntură; glandă; gol; grea; iertare; de iubire; iubita; înțelegere; jignire; limpede; lumină; mamă; de mamă; mare; melancolie; milă; mîhnire; moarte; muci; de neiertat; nenorocire; nevoi; pe obraz; om; patimă; pedeapsă; pic; picături; pierdere; plînget; plînsete; ploaie; posomorît; profunzime; prostie; provocată; pumn; răcoare; recunoștință; rouă; sare; scîrbă; seara; sensibil; sentimente; silă; sincer; sînge; de sînge; sora; soră; substanță; suferința; suflet; supărat; suspinare; tihnă; trenul; triste; udă; uitat; uman; umed; umezeală; veste; vin (1); 818/152/53
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viață; lume; lumea de dincolo; macabru; mama; mister; a muri; muritor; neagră; neatenție; nedorită; nefericire; neînsuflețit; nemilos; nesiguranță; nostalgie; o nouă viață; obscuritate; odihnă veșnică; de om; oribil; oroare; pace sufletească; paradis; paradox; păcătoasă; părinții; a pieri; plecare; plictiseală; plîns; plînset; prăbușire; prematură; prunc; putrefacție; Rai sau Iad; răceală; război; regret; rost; satana; sau; fără scăpare; scîrbă; seducătoare; sentință; sfîrșitul lumii; sfîrșitul vieții; sigur; sinistru; sînge; somn de veci; spaimă; speriat; spirit; strașnică; subită; sumbru; supărare; tata; terminat; the end; tragică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); supărare(3); absent(2); biserică(2); casă(2); copt(2); dispariție(2); fiori (2); inexistent (2); îngropat(2); întuneric(2); liniștit(2); mort(2); neviu(2); nimic(2); nu-i (2); obosit(2); părăsit(2); persoană(2); pierdere(2); plînsete(2); pustiu(2); putred(2); rai(2); de somn(2); stins(2); sumbru(2); trecere(2); urît(2); zombi(2); -; a trece mai departe; fără respirație; nu mișcă; nu respiră; accident; adevăr; adormit; alb; alegere; o altă viață; amintire; animal
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]