4,005 matches
-
exemplificări. Jocuri de roluri: - Jocul „de-a ghidul și vizitatorii” - este folosit frecvent În predarea limbilor străine. Se imaginează vizitarea unui complex turistic, a unui obiectiv cultural, a unei unități industriale etc., iar ca suport pentru improvizarea discuțiilor se utilizează planșe, hărți, planuri, fotografii etc. Clasa de elevi se Împarte În câteva grupuri: o echipă restrânsă de ghizi (translatori În limba engleză, franceză, rusă etc. - după caz), care va da explicațiile necesare, va răspunde la Întrebările și curiozitățile vizitatorilor etc.; un
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
culoare este văzută în raport cu altele ca o conjunctură. Din pricina specificului percepției umane, între culori apar interferențe puternice. Astfel, un pătrat alb pe fond negru ne apare mai mare decât un pătrat negru de absolut aceleiași dimensiuni, dar așezat pe alb (Planșa nr. 4). Această falsă impresie se datorește faptului că albul, fiind mai puternic, adică mai luminos ca negrul, radiază depășindu-și parcă marginile, în timp ce negrul, dimpotrivă, pare mai mic în raport cu albul. Din aceleași cauze, un pătrat roșu pe fond alb
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
astfel 1386 de nuanțe deosebite. a) Spectrul e compus din cele trei culori primare sau fundamentale din care se pot obține, teoretic, toate celelalte sunt: pentru culorile lumină-roșu, verde și albastru violet, iar pentru culorile pigmentare roșu, galben și albastru. (Planșa nr.5). b) Din amestecul culorilor primare pigmentare, două câte două, se nasc trei culori binari sau secundare: portocaliul, verdele și violetul. c) Dacă amestecăm, două câte două, culorile pigmentare, primare și binare, căpătăm șase culori terțiare: roșu cu violet
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
celălalt printr-un ecran perpendicular pe nas și proiectăm apoi un fascicol roșu în ochiul stâng și unul verde în cel drept, privitorul percepe lumina albă. Prin juxtapunerea a două culori complementare pure se produce un contrast violent, nearmonic, strident. (Planșa nr.6). Se știe că amestecul fizic a două culori complementare duce la fenomenul de acromatism total, la obținerea griului perfect, la neutralizarea lor cromatică. Depinde de dozajul acestui amestec fizic. În contrastul complementar se cere ca una din cele
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
de dozajul acestui amestec fizic. În contrastul complementar se cere ca una din cele două culori să fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de aceasta, pentru temperarea contrastului violent se temperează și se produce un acord cromatic. (Planșa nr.7). A împrumuta unei culori din caracterul celeilalte înseamnă a crea între ele o analogie. (Planșa nr.8). Într-o compoziție pot fi folosite una sau mai multe perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
fie dominantă ca întindere ori strălucire și de asemenea alături de aceasta, pentru temperarea contrastului violent se temperează și se produce un acord cromatic. (Planșa nr.7). A împrumuta unei culori din caracterul celeilalte înseamnă a crea între ele o analogie. (Planșa nr.8). Într-o compoziție pot fi folosite una sau mai multe perechi de complementare. Pentru înțelegerea contrastului complementar pot fi folosite reproduceri de artă după picturile artiștilor: Ștefan Luchian "Anemone" Nicolae Tonitza Matisse Van Gogh f) Tot de relațiile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
complementare depinde și așa-numitul contrast simultan , exprimând chiar una din caracteristicile fiziologice ale percepției coloristice. Dacă fixăm, de pildă, mai multă vreme un disc roșu, vom constata că ele se înconjoară la un moment dat de o aureolă verzuie. (Planșa nr.9). Și dacă imediat după aceea mutăm brusc privirea pe o foaie albă vedem curând apărând un disc verzui, fenomen ce se numește contrast succesiv sau imagine negativă. Efectul simultan apare și între culori pure, care nu sunt exact
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
distrusă și ele intră într-o vibrare schimbătoare. Ele pierd caracterul lor real-obiectiv și vibrează într-un câmp ireal de acțiune individuală ca într-o nouă dimensiune. Culoarea pare dematerializată. Realitatea unei culori nu este totdeauna identică cu efectul ei. (Planșa nr.10). g) Un alt contrast coloristic esențial este cel dintre cald și rece. Seria culorilor calde este aceea care se apropie în cercul cromatic, de portocaliu-roșcat, iar cea a culorilor reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
reci, care se apropie de albastrul verzui. Ele dau o senzație de căldură sau răcoare, însușire ce nu poate fi nicicum neglijată, în realizarea unei cromatici adecvate mediului ambiental și care are în general în coloristică un rol deprim ordin. (Planșa nr.11). Claude Maunet, poate cel mai coloristic dintre impresioniști după expresia lui Andre Lothe, folosește lumina nu pentru a fi tonul cel mai deschis ci tenta cea mai caldă, iar umbra tenta cea mai rece. Efectul fizic cel mai
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
generală, fiind incomparabil mai răspândite decât culorile pure. Rubens arăta într-o lucrare că în alcătuirea unui tablou, totalitatea contrastelor de tonuri pure nu trebuie să depășească o treime din suprafață, restul de două treime fiind rezervat exclusiv tonurilor rupte. (Planșa nr.12). Griurile colorate se obțin prin mai multe moduri: amestecând culoarea pură cu complementara sa în alte proporții decât cele folosite pentru obținerea griurilor neutre. Rezultatul va fi o tentă cu saturație scăzută, mată, fără strălucire. amestecând o culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
albului cu negru în diferite cantități se obține o scală de valori, trepte de griuri negre, creionul gravură. Deci prin amestecul albului cu negru se obține o scală de valori, trepte de griuri negre sau degradeuri în alb și negru. (Planșa nr.13). Amestecul de 3 culori primare în părți egale produce un gri neutrufdupă alți autori negru) R+G+A = gri neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
neutru j) Contrastul în sine al culorilor este cel mai simplu contrast cromatic. Se obține prin juxtapunerea tentelor de culori pure, strălucitoare și luminoase (culori primare și culori binare). Pentru a reprezenta acest contrast sunt necesare cel puțin 3 culori. (Planșa nr.14) Prezența albului și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai palidă ca intensitate cromatică, mai luminoasă); juxtapusă
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și negrului amplifică expresivitatea acestui contrast deoarece intervin efectele caracteristice de creștere a luminozității, respectiv strălucirii culorilor. O tentă de culoare (primară sau binară) înconjurată de negru devine mai palidă ca intensitate cromatică, mai luminoasă); juxtapusă albului câștigă în intensitate. (Planșa nr.15) Diversitatea expresiei acestui contrast se obține și prin modificarea valorii culorilor sau a proporțiilor cantitative. k) Contrastul de calitate. Prin noțiunea de calitate a unei culori se înțelege gradul ei de saturație (de puritate). Contrast de calitate este
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
se înțelege gradul ei de saturație (de puritate). Contrast de calitate este raportul dintre culorile saturate, strălucitoare, față de culorile mate și tulburate în 4 feluri: cu alb cu negru prin amestec cu alb și negru(gri) -prin culorile complementare respective (Planșa nr.16) Dacă într-o compoziție vrem să scoatem la iveală contrastul de calitate fără vreunul din celelalte contraste, atunci culoarea mată trebuie să fie amestecată din aceleași culori cu cea strălucitoare. (Planșa nr.17) l) Contrastul de cantitate se
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
și negru(gri) -prin culorile complementare respective (Planșa nr.16) Dacă într-o compoziție vrem să scoatem la iveală contrastul de calitate fără vreunul din celelalte contraste, atunci culoarea mată trebuie să fie amestecată din aceleași culori cu cea strălucitoare. (Planșa nr.17) l) Contrastul de cantitate se referă la raportul de mărime a două sau mai multe suprafețe colorate. Este deci contrastul mult puțin, mare-mic. Pentru obținerea unui contrast trebuie să comparăm culorile pure în fața unui fond grineutru. Vom constata
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
că intensitatea de efect de lumină a fiecărei culori în parte este diferită. Nefolosind într-o compoziție raportul de cantitate armonic, dacă o culoare o predomină, se obține un efect expresiv. Contrastul de culoare este propriu-zis, un contrast de proporție. (Planșa nr.18) Petele colorate trebuie să primească forma, mărimea și conturul lor din contrastul și intensitatea culorii și să nu se hotărască felul lor prinr-o delimitare desenată dinainte. Acest lucru este foarte important pentru hotărârea justă a cantității unei culori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
nr.18) Petele colorate trebuie să primească forma, mărimea și conturul lor din contrastul și intensitatea culorii și să nu se hotărască felul lor prinr-o delimitare desenată dinainte. Acest lucru este foarte important pentru hotărârea justă a cantității unei culori. (Planșa nr.19) m) Contrastul închis-deschis (clarobscur) Clarobscurul este un procedeu grafic și pictural de distribuire a luminii și a umbrelor în vederea obținerii unor tonuri gradate sau unor puternice efecte de contrast între umbră și lumină. Contrastul este opoziția puternică între
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
contrast polar. Teoria constructivă a lui Johannes Itten cuprinde în cele 7 contraste și contrastul închis-deschis. Lumina și umbra, închisul și deschisul sunt contraste polare, opuse total. Albul și negrul se folosesc pentru obținerea celor mai expresive efecte de închis-deschis. (Planșa nr.20) Rembrandt este socotit ca adevăratul reprezentant al picturii în clar-obscur. Cu toate că Leonardo da Vinci, Tizian și El Greco au folosit același contrast de închis-deschis, lumină umbră ca mijloc de exprimare, la Rembrandt este cu totul diferit. El simțea culoarea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
bucată de hârtie gri 4 pătrățele de mărimi egale și să le așezăm fiecare pe câte o bucată de hârtie mai mare de culoare galbenă, neagră, verde și violet. Pe fiecare griul apare de altă culoare ca intensitate și nuanță. (Planșa nr.21) Prin contrastul lor particular culorile saturate, strălucitoare, se difereanțiază între ele datorită faptului că unele sunt închise, altele deschise, iar altele intermediare ca valoare și de luminozități diferite. Aceste diferențieri devin și mai evidente în momentul când culorile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
artistic al celui care utilizează posibilitățile acestui contrast. Fiecare nuanță în parte trebuie să fie întru-totul unitară și fără pete și să nu fie despărțită de nuanța următoare printr-o linie deschisă sau închisă. n) Pata albă și pata picturală (Planșa nr.22) Pata este așezarea cu pensula sau prin alte mijloacefscurgere, suprapunere, amprente, îndoirea foii peste puncte de culoare sau non culoare, zid, etc...). Pata în sine este plană, dar prin înlăturarea, înlănțuirea și întrepătrunderea ei cu alte pete de
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
prin lucru pe suport umed; are, ca și pata plată, diferite semnificații conferite de modul în care a fost realizată (culorile folosite, așezarea ei în compoziție, relațiile cu petele din jur); se poate obține și prin suprapunere sau îndoire a planșei este picături de culoare așezate anterior și prin dirijarea jetului de aer suflat liber. Pictura egipteană, miniaturile, arta icoanelor, vitraliul, gotic, lucrările lui Matisse, Gaugain, Mondrain, arta populară, colajul, sunt câteva exemple evidente ale folosirii petei plate. 2.4. Pictori
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
care poate fi observat de orice copil este curcubeul. Aici lumina albă a soarelui se vede descompusă în cele șapte culori: roșu, portocaliu,galben,verde, albastrujndigo și violet. La clasa I, elevii sunt conduși să cunoască culorile curcubeului cu ajutorul unei planșe demonstrative sau chiar în natură, dacă este posibil. Ei vor realiza la ora de lucru manual un curcubeu din hârtie colorată, pregătită din vreme de învățător. In clasele mai mari a IlI-a, a IV-a, școlarii vor realiza chiar
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
obține amestecând alte culori. b) Culori secundare complementare sau binare: portocaliu, verde,violet. Amestecate între ele dau culoarea gri, se neutralizează Elevii vor constata cu multă satisfacție că prin fuzionarea petelor de culoare, pe care le cunosc deja, obțin pe planșa lor alte culori. Dirijați de învățător, ei vor obține prin amestecul culorilor fundamentale două cîte două în părți egale, culorile complementare. Din roșu cu galben se obține portocaliul, din albastru cu roșu se obține violetul iar din albastru cu galben
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
alătură sunt mai depărtate de primele trei. Contrastul dintre portocaliu, verde și violet culori binare, deși mai mic decât cel dintre culorile primare este mai puternic decât cel dintre culorile terțiare: violet roșcat; violet-albăstrui; verde-albăstrui; verde gălbui; portocaliu-roșcat și portocaliu-gălbui. (Planșa nr.23) Puterea contrastului scade, cu cât culorile folosite se îndepărtează de culorile primare. Cel mai bine reprezentat este în lucrarea "învierea" de Grunewaltunde apare puterea de expresivitate universală a acestui contrast. Contrastul coloristic de lumină și umbră ar putea
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
apropiate de negru sau mai apropiate de alb. Cu cât vom adăuga mai mult negru, cu atât cenușiul va fi mai închis și dimpotrivă, cu cât vom pune mai mult alb în amestec, cu atât cenușiul va fi mai deschis, (Planșa nr.u) Aceste cenușiuri devin expresive alături de alte culori, le ajută sau le slăbesc. Contrastul de cald și rece oricât ar părea de curios, e vorba aici într-adevăr de o senzație de căldură pe care ne-o dau culorile
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]