667 matches
-
veacului” va constitui una din pietrele de temelie ale doctrinei sale. Și când Voronca afirmă, în primul număr al revistei Integral, că: „tăria însăși a curentului actual constă în integralul tuturor eforturilor de pretutindeni, filon unitar, nerv vibrând același în plastică, literatură, muzică, arhitectură, teatru” - adăugând că: „Există, neîndoielnic o intensă analogie, mai presus de trăsăturile înnăscut organice. O analogie-esență: o analogie de corpuri geometrice”, ne putem gândi, bunăoară, și la Lucian Blaga care, în aceeași vreme, manifesta un interes particular
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
de exemplu, încercarea de a găsi corespondențe între constructivismul plastic și structurarea textului poetic este mărturisită în chipul cel mai direct: „Răsfrântă această atitudine în poezie (s.n.) capătă o și mai adâncă semnificație”. Iar „această atitudine” numește aici suma trăsăturilor plasticii noi, ale „sistemului constructivist”, enunțate într-un pasaj imediat anterior: „considerarea obiectului ca obiect în spațiu, posedând toate elementele de echilibru ale volumului”, “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, peisagiului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ca existență materială, organică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
încărcată cu zgomot pur” sau „mitralieră de confetti”, cum îl vor defini, cu umor, chiar camarazii avangardiști ai lui Voronca. Acestui, ca să zicem așa, intermezzo ludic, îi urmează însă o etapă cu mult mai ambițioasă, în care echivalențele poetice ale plasticii constructiviste sunt urmărite sistematic: simbolicei tabula rasa se cuvenea să-i succeadă momentul pozitiv al construcției. Cum înțelegea Voronca acest moment s-a putut vedea din paginile consacrate noii sale „gramatici” a poeziei, așa cum se conturează ea în articolele publicate
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
clasice (Colomba e scris în întregime în vers perfect ritmat și organizat strofic în catrene), căci ceea ce se impune în ultimă analiză este și aici propria energie productivă a textului. Dacă e să facem o apropiere de experiențele din domeniul plasticii moderne, am putea vorbi despre „imaginația discontinuă” a futuriștilor (fără, aici, cultul mașinismului), ca și despre „orfismul” - ca variantă a cubismului - unui Robert Delaunay; apropieri relative, desigur, atâta vreme cât ne aflăm în spațiul limbajului poetic, cu legile-i specifice. Și nu
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cu versurile „integraliste” ce aveau să constituie Invitația la bal și cu Colomba, noul poem sugerează un fel de sinteză, definitorie de acum înainte pentru toată creația poetului: viziunii caleidoscopice a universului citadin constrâns de disciplina relativ austeră a modelului plasticii constructiviste i se imprimă fervoarea imnică, un suflu discursiv cu accente, pe alocuri, whitmaniene, ce-și găsește aici spațiul amplu, cel mai adecvat, de expresie. Înfățișările feerice ori sumbre ale metropolei moderne (în ocurență, Parisul) interferează insolit cu „oaze” naturale
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
mai rafinat acum, feeria imagistică mai spectaculoasă, lanțul asociativ-fantezist pare de-a dreptul infinit, vărsându-se dintr-un adevărat corn al abundenței. „Delir cosmic”, „abuzivă feerie în haos”, „frenezie rimbaldiană a imaginii”, „lirism de feerie cosmică, de halucinatoare persistență a plasticii”, „joc neostenit al artificiilor”, “înalte tonuri de odă” - erau calificativele date, bunăoară, de Pompiliu Constantinescu în recenzia sa, - și ele numesc cu justețe trăsăturile fundamentale ale acestei poezii. „Incantația” e pentru Voronca sinonimul stării de exaltare, de frenezie a imaginației
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
neantizare mallarméeană a obiectului”, sau cu ceea ce Blaga numise, în Trilogia culturii, „tabuizare estetică a obiectului”. Multiplicarea perspectivelor prin captarea în spațiul asociativ a unor elemente ținând de straturi diverse ale realului - și care ar putea fi raportată la dinamica plasticii futuriste ori la cubismul „analitic” - e acompaniată, încă în aceste poeme integraliste, de procedeul numit, tot în legătură cu literatura barocului, circumlocuțiune sau perifrază („figură obținută prin înlocuirea dominației proprii cu un echivalent, aproape totdeauna multiplicat în baroc și de natură metaforică
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
neapărat concurs”, țelul ultim fiind „unitatea spirituală”. E asigurată o echipă solidă, rubricile având semnatari de prestigiu: cronica literară, intitulată „Mențiuni critice”, și-o asumă Perpessicius, cea teatrală îi revine lui B. Cecropide, cea de film lui Petre Igiroșianu, cea plastică e ținută de N. N. Tonitza, cea muzicală de G. Breazul (care iscălește și George Diacu sau G. Diac). Se adaugă un buletin bibliografic alcătuit cu profesionalism de Al.-Sadi Ionescu, un „calendar literar” întocmit de Gh. Cardaș, prezentări ale lui
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
scrisori din America”), Marian Zbaski (cu însemnări despre literatura poloneză), Mihnea Gheorghiu ș.a. O reorganizare din temelii are loc la începutul anului 1945. Cronica literară e preluată de Perpessicius, cea dramatică de Ruxandra Oteteleșanu, cea muzicală de Emanoil Ciomac, cea plastică de Petru Comarnescu, în timp ce Liviu Bratoloveanu asigură tot cronica filmului, iar lui Camil Baltazar îi aparțin „Carnetul literar”, articole (despre G. Ibrăileanu, Mateiu I. Caragiale, E. Lovinescu, St. O. Iosif, G.M. Zamfirescu, M. Blecher) și o serie de interviuri (cu
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
cu mici schimbări de Anton Pann în ediția din 1837 a culegerii Poezii deosebite sau Cântece de lume, apoi, amplificată cu cincisprezece strofe, în Spitalul Amorului (1850). La V. impresionează siguranța cu care paralelismul dintre om și natură, tradus în plastica imaginilor repetitive și în ritmul popular, este integrat unei alegorii a pierderii sufletului în melancolie și doliu: „Trece prin flori, prin livede,/ Nu să uită, nici nu vede.// Trece prin pădurea verde/Și să duce de se perde.[...]// Și când
VACARESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290399_a_291728]
-
Goga și Petőfi Sándor, poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Manu, Irina Mavrodin, precum și eseuri de Cezar Tabarcea, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu, Traian Coșovei, Constant Călinescu. V. cuprinde, de asemenea, memorii, cugetări, epigrame, sporadic o cronică dramatică și una plastică, sondaje de opinie, anunțuri, caricaturi, revista presei, reclame. M. W.
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
pentru credința lor în vecii vecilor !... Pentru neamul părinților, șopti Apostol, adâncindu-și obrajii în mirosul de tămâie, uitând îndată cuvintele ca și cum mintea lui n- ar mai fi fost în stare să păstreze nici un înțeles... Finalul filmului este memorabil ca plastică a imaginii. „E cea mai bună secvență pe care am realizat- o vreodată”, mi-a spus domnul Ciulei. „Simplă și totală. Bărbatul, bucatele, băutura, femeia și moartea.” E adevărat, dar după chipul iluminat a moarte al Annei Széles, după țipătul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să mențină un echilibru, ci să depășească ternul. Pentru că fiecare are expectanțe deosebite din partea unui “G”. Și pentru că se detașează într-un mod atât de elegant de restul cromaticii școlii noastre...!” G” poate fi oricine, chiar și un elev de la plastică, muzică, balet. Nu are importanță că o conexiune între arhitectură/ design și celelate specialități ar avea un grad de dificultate ridicat... Atâta timp cât tinde să zărească și să atingă apoGeul, de ce nu??... Îmi place să cred că un “G” veritabil ar
A FI SAU A NU FI “G”.... In: Apogeul by Astrid Corina Bagireanu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1791]
-
catalogul expoziției retrospective din 1971, la pagina 120, pe lângă datele tehnice și reproducerea în alb-negru este prezentat și un comentariu despre acest tablou, pe care îl reproducem în continuare: „Obiectele de cult abordate de Stahi vor constitui motivul imediat în plastica românească. Se pare că profesorul Schrandolf, de la care a deprins pictura eclezias- tică, cunoștea acest gen de lucrări, machetărie în lemn policromat, cultivat în secolul al XV-lea în Italia și spre sfârșitul secolului al XV-lea, în Germania, după
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
filmul îl formează fotografiile în mișcare, adică elementele diferite, din limbaje diferite, dar pentru care există totuși un criteriu comun ce ne incită chiar să alăturăm aceste elemente. În experiența noastră cea mai curentă, elogiem liniile armonioase sau muzicalitatea culorilor, plastică sculpturală a unei strofe, desenul elegant al unei fraze muzicale, ne servim de termenii unei categorii de artă pentru a pune în relief valori aparținând unei alte categorii. Aceasta deoarece avem conștiința că toate aceste elemente, atât de sensibil diferite
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
de carte pentru copii, un articol care încă rămâne un reper în analizele dedicate în critica plastică și literară din Romania statutului ilustrației și ilustratorului. Subiectul central al analizei este poziția ilustratorului față de textul literar, coeziunea imaginii literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația dintre imaginea literară și cea plastică, raportul dintre ilustrator
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
literare cu cea plastică, raportul dintre ilustrator și textul literar fiind în opinia autorului unul fundamental în crearea unei ilustrații: Unul din momentele esențiale în creația ilustrației de carte, în general, rămâne fără îndoială corelația dintre imaginea literară și cea plastică, raportul dintre ilustrator - text literar 3. Studiul are două părți. Prima parte afirmă condiția de creator a ilustratorului. Graficianul de carte nu este un simplu traducător al imaginii literare, ci un co-autor al cărții: Ilustrând o carte, graficianul devine într-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Între metaforă și simetrie. Eugeniu Sperantia ancorează relația dintre literatură și arta plastică în conceptul de simetrie: Se poate afirma că simetria sălășluiește în toate artele? Răspunsul n-ar fi greu dacă poezia ar consta numai în versificație și dacă plastica ar fi exclusiv ornamentală. Totuși, cu toate dificultatea de a o descoperi, simetria există și-n poezie și-n arta plastică, chiar când aceasta dă simple copii după natură 41. În ceea ce privește literatura, simetria stă la baza limbajului poetic, mai exact
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 30, 31, 203. Gheorghe Babeț - Porcul de Ignat Vopsea pe carton, 1997 „Gheorghe Babeț (muncitor la UM Timișoara) - fără doar și poate una dintre cele mai puternice personalități ale plasticii naive contemporane din România - pictează și el, ca atâția alții, „după cum simte”, dar „naivul” studiază istoria artelor și și-a făcut un laborator în care testează singur rezistența culorilor la lumină, căldură și alți factori distructivi. El încearcă să demonstreze
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să o salveze din somnul adânc - semn al unei personalizări a motivelor tradiționale în plastica Doinei Hlinka. Mai puțin exuberantă în paleta coloristică, pictorița pare să fie însă mai atentă la reprezentări ale obișnuitului - casa, familia, piața, ca o notă oarecum mai rigidă în raportarea la ființele ce-i populează pânzele, dar și cu un
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Un mare precursor în acest domeniu a fost poetul Alexandru Macedonski prin sforțările sale de a colabora, încă din secolul trecut, la reviste francofone simboliste, apoi de a fi editat și jucat la paris etc. Cariera internațională, în poezia și plastica avangardistă a lui Tristan Tzara și Constantin Brâncuși, în perioada 1920-1940, dovedește că un început efectiv de integrare europeană s-a produs și cu remarcabil succes. Deși drastic frânată, cenzurată etc., această tendință a continuat, în zone marginale și de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 15 - 17; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 30, 31, 203. „Gheorghe Babeț (muncitor la UM Timișoara) - fără doar și poate una dintre cele mai puternice personalități ale plasticii naive contemporane din România - pictează și el, ca atâția alții, „după cum simte”, dar „naivul” studiază istoria artelor și și-a făcut un laborator în care testează singur rezistența culorilor la lumină, căldură și alți factori distructivi. El încearcă să demonstreze
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
o ordoneze. Personajele de basm pot avea însă și inițiative ciudate, domnița adormită poate fi plasată în mijlocul mării, iar prințul poate veni tocmai dintr-un nor să o salveze din somnul adânc - semn al unei personalizări a motivelor tradiționale în plastica Doinei Hlinka. Mai puțin exuberantă în paleta coloristică, pictorița pare să fie însă mai atentă la reprezentări ale obișnuitului - casa, familia, piața, ca o notă oarecum mai rigidă în raportarea la ființele ce-i populează pânzele, dar și cu un
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
artelor și intelectului ce țin de spiritul modernității, în revistă apărând referiri, informații, note bibliografice privitoare la filosofii Friedrich Nietzsche și Henri Bergson, la esteticianul și sociologul John Ruskin, la muzica lui Richard Wagner, César Franck, Claude Debussy, iar în plastică la Auguste Rodin, Gustave Moreau ș.a. Sunt menționați, în linia rafinării și a diversificării experienței simboliste în lirica nouă, Gabriele D’Annunzio, expresionistul Richard Dehmel, Rainer Maria Rilke și hieraticul Stefan George, suprarealiștii André Breton, Charles Cros, cum, din aceeași
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
Husserl, Michel Foucault, Martin Buber, Paul Ricoeur, Zhuanghzi, Arthur Schopenhauer, Werner Jaeger, Jacques Derrida ș.a. Sunt de menționat, de asemenea, tentativele de a aduce mai aproape și celelalte arte - muzica (prin comentariile lui George Bălan), teatrul (cronici de Ovidiu Constantinescu), plastica (medalioane și articole ale lui Cornel Bozbici), cinematografia (Florian Potra). Începând din 1984, intermitent apar grupaje intitulate „Colocviul (sau dialogul) artelor”. Și în secțiunea beletristicii se distinge bine coexistența cedării și a „rezistenței” la imperativele regimului. Alături de texte ocazionale, aparținând
VIAŢA ROMANEASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290533_a_291862]