31,059 matches
-
codurilor bizantine nu se manifestă prin transferuri și prin mimetism în relație cu pictura murală, prin statica formei și prin transpuneri de drapaje (așa cum încercaseră, la vremea lor, Mestrovici și Paciurea), ci prin intuirea structurilor intime ale formei în gîndirea plastică de sorginte orientală. Murnu deposedează volumul de orice încărcătură parazitară, de tot ceea ce ar putea compromite stricta necesitate a mesajului, și reține doar ideea generatoare și cîmpul său expresiv. Ca și în pictură, aceleași angulozități și definiții sumare conferă personajelor
Despre unitate și treime by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12388_a_13713]
-
Matei Chihaia A fost un timp când florile artificiale nu se realizau din plastic, preferându-se înmănuncherile din pene, petale de mătase sau chiar de sticlă. Materiale care subliniau fragilitatea dragostei, pe care le găsim evocate în interiorul fin de sičcle de pe scena lui Pelléas et Mélisande, de Claude Debussy, la opera din Glyndebourne. Teatrul
Pelleas et Mélisande la festivalul din Glyndebourne by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/12413_a_13738]
-
libertate și de huzur secret când redactorul nu va mai fi preset de acoperirea paginilor de manuscris și de încheierea/închiderea acestui ochi magic. Nici loc destul n-ar mai rămâne pentru toate, așa că voi semnala doar câteva. întâi carnetul plastic Constantin Cerăceanu " profilul unui anonim, semnat Cătălin Davidescu. Apoi, cu atenție mare și respect pagina de poeme a Ioanei Dinulescu, cu un portret din tinerețe, uluitor. între poemele toate tulburătoare, cel mai bun ar trebui să fie Balonul cu heliu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12460_a_13785]
-
atît o ideologie, cît o atitudine în fața căreia se suspendă orice argument contrariu. Așadar: ,, Această carte prezintă bazele artei noi. Ea surprinde trecerea de la arta pasivă la cea activă. Forma artistică labilă se transformă în formă artistică stabilă. Arta Reprezentarea plastică a participării la viață." Reperele acestei situări atît de tranșante față de sensul creației artistice, față de nevoia imperativă de schimbare a perspectivei, dar și aspirația către stabilitatea formei, chiar și cu prețul sacrificării farmecului particular al lumii, se sprijină exclusiv pe
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni asupra creației artiștilor plastici în epoca socialistă sau, mai pe scurt, cu Realismul constructiv. Rămas în manuscris pînă astăzi,cel puțin în ceea ce privește traducerea sa în limba română, pentru că în limba maghiară el a apărut deja, acest text a fost cercetat parțial de Mircea Deac
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
tehnică însemnă evoluție, înseamnă colectiv. Arta nu poate fi consumată, valoarea ei este eternă. Arta creează pentru spiritul sufletesc. Creația artistică este spontană, individuală. Arta a fost un bun obștesc. Tehnica a devenit un bun obștesc. Care este menirea artelor plastice în epoca tehnică accelerată? De a reduce omul la el însuși - de a-i stimula siguranța și liniștea prin fenomenele optice ale artei plastice, de a-i îndruma simțul estetic, prin frumusețe, către viața interioară. Sufletul în artă se bazează
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
Arta a fost un bun obștesc. Tehnica a devenit un bun obștesc. Care este menirea artelor plastice în epoca tehnică accelerată? De a reduce omul la el însuși - de a-i stimula siguranța și liniștea prin fenomenele optice ale artei plastice, de a-i îndruma simțul estetic, prin frumusețe, către viața interioară. Sufletul în artă se bazează pe simțire. Sufletul în artă se bazează pe rațiune." Toate aceste aserțiuni, făcute cu un amestec de siguranță și de precauție, pregătesc, de fapt
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
momentul cel mai dur al realismului socialist, în esență el nu este marcat de ofensiva ideologică și nici deturnat de la traseul său prestabilit pe care și-l urmărește cu o consecvență de multe ori crispată. Sensul direct al acestor experiențe plastice, dincolo de latura lor formală și de meditația propriu-zisă asupra capacității limbajului de a se manifesta exemplar, este acela care privește caracterul dominator al omului, supremația acestuia atît față de lumea naturală cît și față de aceea creată. Majestuos și definitiv, proiecție mistică
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
și dintr-un profund angajament moral, și se difuzează mistic în toate universurile imaginabile, ca o dovadă absolută că doar creația artistică garantează o existență exemplară și fără limite. Este exact ceea ce artistul sintetizează în finalul ideologiei artei: ,, Arhitectură- spațiu plastică - dimensiune imagine - suprafață - linie - culoare reprezintă în formă sentimentele vieții spirituale" (Op. cit. , pag. 95) n P.S. Pe data de 07 - 10 - 2004, s-a deschis, la Galeria Luchian 12, prima expoziție Hans Mattis Teutsch organizată în România, cu lucrări din
Ultimul Mattis Teutsch by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12435_a_13760]
-
de a rîde, de a gîndi, un student sărăcuț angajat portar la un muzeu întîlnește o tînără - personajul interpretat de Mihaela Sîrbu - chiar în timpul exercițiului funcțiunii. Emancipată, misterioasă, sexy, provocatoare, plină de imaginație, nonconformistă, studentă în ultimul an la Arte Plastice. Revoltată de perfecțiunea unei sculpturi clasice, tînăra noastră amenință cu un atentat plastic: desenarea cu grafiti pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Aici începe o relație amoroasă cu totul neașteptată. Care se va încheia, la fel de neașteptat, dur, dureros, la
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
muzeu întîlnește o tînără - personajul interpretat de Mihaela Sîrbu - chiar în timpul exercițiului funcțiunii. Emancipată, misterioasă, sexy, provocatoare, plină de imaginație, nonconformistă, studentă în ultimul an la Arte Plastice. Revoltată de perfecțiunea unei sculpturi clasice, tînăra noastră amenință cu un atentat plastic: desenarea cu grafiti pe ici, pe colo, prin părțile esențiale. Aici începe o relație amoroasă cu totul neașteptată. Care se va încheia, la fel de neașteptat, dur, dureros, la un vernisaj al sculptoriței noastre. Ce a modelat și cum, veți vedea. Aș
Un verronica dcronica dnisaj. Metamorfoze by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12455_a_13780]
-
teoretiza în mod sistematic observațiile directe, el nu este nici un artist ușor de abordat și nici, mai apoi, o dată abordat, lesne de citit pînă la capăt. Filosofia lui, gîndirea lui teoretică, cercetarea continuă asupra semnului, asupra limbajului și a formei plastice, sînt permanent confruntate între ele și determinate să se argumenteze, să se dezvăluie și să se susțină reciproc. Aceste componente ale artistului seamănă perfect, în manifestarea lor vie, cu statutul puterilor într-o societate democratică - simultan separate și interdependente, adică
Trei ipostaze ale absolutului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12476_a_13801]
-
așa de ușor. N-aș fi vrut s-o fac, dar m-ai silit!" Și i-am pus în față recunoașterea scrisă a lui Dan Ialomițeanu, depusă și înregistrată la oficiul judiciar al Ministerului căruia îi era subordonată direcția artelor plastice, recunoaștere de unde reieșea că el este autorul a trei tablouri din care unul era piesa atât de mult apreciată, aflată în posesia lui }uculescu. Dacă nici asta nu-i de-ajuns - am adăugat - îi dau un telefon și-l rog
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
citit destule jurnale ca să am în minte o antologie de autoportrete literare, însă abia acum, după ce am răsfoit cele 500 de pagini cu autoportrete ale pictorilor și sculptorilor, am înțeles diferența esențială între un eul literar și eul din artele plastice. Eul spus de scriitor este în opoziție cu imaginea pe care o are lumea despre el: scrisul la persoana I scoate la iveală acel ego pe care nu-l vede nimeni, pe care nu-l prinde nici o oglindă, la care
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
pe Iorga, la cele în chip de diavol, de măști africane, de suveniruri kitsch, unul și unul, bizare sau înspăimîntătoare ca secolul însuși. Brâncuși și Victor Brauner există și ei în antologie. Mărturisesc că nu mă așteptam ca eul artiștilor plastici să spună atîtea povești, să fie atît de dramatic și să rivalizeze atît de simplu cu eul artiștilor mei favoriți, scriitorii, sau chiar cu eul scriitorilor mei favoriți. P.S. La precedenta mea "alegere a săptămînii", Omul care aduce cartea, compusă
500 de autoportrete by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/12497_a_13822]
-
26 de ani... 27 de ani aveam.. Împrejurarea a făcut că mi s-a propus să țin o conferință la Fundația Carol, într-un ciclu despre pictura română modernă, despre Pallady. Și am acceptat. Adică Eugen Crăciun, care era cronicar plastic al ziarului Adevărul, mi-a trecut mie această rubrică. Eu n-am apucat s-o umplu fiindcă, pînă să dau primul articol, a desființat guvernul Goga-Cuza ziarul, că era jidovit. (rîde) Dar conferința am ținut-o. El a fost foarte
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Pavel Șușară Artist plastic resident în Montreal, Florian Liber este o prezență extrem de alertă în spațiul occidental, nord american și european deopotrivă, și este interesat în aceeași măsură de limbajele consacrate și de noile medii și tehnologii. Pornind de la premisa, aproape o profesiune de
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
cu analiza teoretică și cu investigarea directă a multiplelor înfățișări ale lumii contemporane. Inițiind un proiect de cercetare asupra disoluției corpului uman, așa cum este el proiectat în procesul de virtualizare prin procedee numerice și prin practici mediatice, Florian Liber (artist plastic, Universitatea din Montreal) a avut sprijinul nesperat al unui material didactic cu totul excepțional, și anume concursul de felație pentru fetițele de doisprezece ani, organizat după triumful paradei homosexualilor din Montreal. Iată relatarea lui Florian Liber, preluată de pe internet și
Pre-Apocalipse now by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11439_a_12764]
-
unei lecturi narative, în fapt pictura Georgetei Năpăruș este tot ce poate fi mai îndepărtat de epica exterioară sau de orice altă formă de retorism. Pentru că, în ciuda asocierii lor în același plan, formele sale nu comunică între ele altfel decît plastic. Deși apropiate, ele trăiesc autonom, deși juxtapuse, ele sfîrșesc prin a fi solitare. Tabloul devine, astfel, o imagine extinsă a lumii și o metaforă dezvoltată a realității înseși. Dar a unei realități care a ieșit din amorf și trăiește deplin
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
și întreg. Intre un întreg infinit ca forță de proliferare, ce trece dincolo de constrîngerile fizice ale pînzei, și o parte ea însăși mărturie a întregului prin bogăția sugestiilor coagulate pe un spațiu determinat. Asemenea lui Arcimboldo, Georgeta Năpăruș creează metonimii plastice și redefinește noțiunile în cîmpul imaginarului. Eposul ei, atît de confortabil și de generos la prima vedere, este, în profunzimea lui, o încercare patetică de a salva pluridimensionalitatea unei lumi subminată de ignoranță și mereu amenințată de uitare. Acolo unde
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
în bidimensional, abia desprinzîndu-se din fundaluri magmatice, aceste forme sînt inciziile magice ale unei memorii redeșteptate. Dacă uneori le însoțesc umorul și ironia, dacă o bucurie difuză răzbate din toate ungherele pînzei și voluptatea exprimării se contopește cu întregul ceremonial plastic, nu înseamnă nicidecum că în statica atemporală se insinuează agenții relativismului. Ci doar că totul capătă suflu vital și prezență nemijlocită. Georgeta Năpăruș a știut să conjuge inconfundabil sentimentul duratei cu irizările clipei, arhetipalul cu spontaneitatea și enunțul sever cu
Georgeta Năpăruș - o rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11463_a_12788]
-
cu care i se consacră Bisericii Stavropoleos, căreia îi dăruiește zi de zi un sprijin neprecupețit, tradus în acțiuni de tot felul menite să-i sporească belșugul zestrei spirituale (și nu numai!), de la obiecte de cult până la opere de artă plastică, de la documente și cărți până la înscrisuri străvechi și multe altele încă, Paul Gherasim secondându-l pe părintele Justin Marchiș în ceea ce acesta și-a propus să realizeze întru gloria sfântului lăcaș, monument unic în felul său, bijuterie arhitecturală de prim ordin
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
pironi privirea asupra unei alte pânze: ,E într-adevăr în formă Paraschiv, și tabloul acesta îmi place!" A urmat o pauză de fracțiunea unei secunde: Nu e de Paraschiv, e de Mihai Sîrbulescu" preciză Gherasim, iremediabil descumpănit în fața acestui qui-pro-quo plastic cu totul neașteptat (nu e vorba de o anecdotă; faptul s-a petrecut întocmai: mi l-a relatat chiar Bernea). Expoziția a stârnit nedumerire. Nu în presă, unde subiectul în esență a fost ocolit, ca un rău despre care e
Paul Gherasim a împlinit 80 de ani! by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11464_a_12789]
-
muzică, a jocului cu valurile ei, a imersiunilor ori surfing-ului, înotării spre țărm sau, dimpotrivă, spre larg, întotdeauna cu gîndul și sufletul la comorile pe care arta sunetelor le are în proprietate. V-am citit, concomitent, opiniile în legătură cu artele plastice, cu literatura, filosofia, estetica, știința. Cînd v-am întîlnit prima oară, acum cîțiva ani, în Romanul copilăriei mele, am avut imaginea bruscă a intelectualului-savant plasat mult mai aproape de fericire decît orice ambițios fecund în resurse și sigur pe mijloacele sale
Scrisoare deschisă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11484_a_12809]
-
completări" pentru una și aceeași biografie, fără discuție literară, autorul se decide să lase la vedere trucurile sincerității și nodurile prin care leagă realul de ficțiune, nesocotind flagrant regula ,desenului din covor". Manierismul sufocă din prospețime, dar lasă intactă ingeniozitatea plastică, puterea cuvîntului de a revela. În fapt, ,literatura autobiografică" se constituie în gen literar și la ceilalți doi membri fondatori ai Școlii amintite, M. H. Simionescu și Radu Petrescu, prietenii ,modelatori" ai hușeanului prins în ,joaca de-a literatura" pe
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11502_a_12827]