513 matches
-
feri de ea. Cu iuțeala-i neîntrecută, saltul gândului în întâmpinarea ei e cornul viitor de hac celor mai aprige coarne - emolientul lor cel mai pătrunzător în imaterialitatea-i. Mintea noastră ia prima taurul de coarne, și-l conduce către platoșa de bronz fără răsunet a zădărniciei. De faptul că gândul însuși ar putea întârzia fatal, plumbuit de splendoarea formei plonjate în el, meșterul nu pomeni nimic; printre cretanii simandicoși de la curte, ce-l priveau ca pe-un barbar, trebuia să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
trecut neașezat nu foarte îndepărtat 2. Nomazii se simțeau prea apăsați de masivitatea zidurilor pentru a se putea regăsi pe deplin la adăpostul lor. Își doriseră palate atâta vreme cât zidurile le respinseseră cu răceală avansurile, dar, odată încorporată lumii lor, masiva platoșă de zidărie se adeverise stânjenitoare. Intraseră în ea cât se poate de circumspecți, intuind poate o capcană de natură metafizică și vizând stăruitor ieșirea; dar poarta în permanență deschisă avea să sfârșească prin a le adormi temerile, ispitindu-i să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
insinuează în spațiul social aparent nedistinct al prezentului. Cu atât mai bine pentru toți cei implicați! Dar Bart nu se lăsă: − Ne-om fi crezând noi mai flexibili și permeabili la alteritate decât strămoșii, dar ne-am meșterit și o platoșă de indiferență pe măsura incisivității noului. Antropofagii își cazau noii veniți de vază în stomac, iar noi le desfigurăm preventiv unicitatea cu sucuri gastrice neutralizante azvârlite în întâmpinare. Spațiul public a devenit un vomitoriu unde se lubrifiază contactul altfel abraziv
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
conform unor trăsături de similaritate, pertinență. Din punctul de vedere al expresiei lingvistice, metafora poate fi exprimată printr-un singur termen, printr-o sintagmă plurilexicală sau poate avea o structură deosebit de complexă. Thorax, akos / lat. thorax, acis (modelul preconceptual este "platoșa luptătorilor greci") - torace (NA) este o metaforă medicală având o expresie simplă, în baza căreia limbajul a format, aproximativ, zece constructe eterogene, pe care le numin metafore terminologice, fiecare desemnând în parte, o singură imagine abstractă: med. torace în butoi
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
bacteriorodopsină, s.f.) este compus din gr. βακτηρία, -ας (s.f.) ,,bastonaș" + gr. ρόδον, -ου (s.n.) ,,trandafir" + gr. ώψ, ώπός (s.f.) ,,vedere, asemănare"; 2) med. ,,cytotrophoblast" (fr. cytotrophoblaste, s.m.; ro. citotrofoblast, s.n.) este compus din: gr. κύτος, -εος (s.n.) ,,cavitate, urnă, scut, platoșă, piele, corp" + gr. τροφή, -ής (s.f.) "alimentare, educație, provizii" + gr. βλαστός, -ου (s.m.) "germen, mugur, gălbenuș, fiu"; 3) med. ,,cycloergometer" are la nivelul structurii următoarele elemente: gr. κύκλος, -ου (s.m.) ,,cerc, obiect circular" + gr. έργον,-ου (s.n.) "act, acțiune, fapt
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
iod). Constructele metaforice au un impact special asupra dinamicii conceptuale și prin gradele de compatibilitate/ coeziune a elementelor. Granulocitopenie, de exemplu, este alcătuit - în baza trăsăturii "compatibil" - din trei componente: granulo- (cf. lat. granum, sămânță) + cito (cf. gr. κύτος, -εος- "platoșă, scut, cavitate, celulă") + penie (cf. gr. πενία, -ăς- "sărăcie, penurie"). Respectând restricția de regim și trăsătura "compatibl" a elementelor, granulocitopenie (în definiția de Dicționar "Diminuarea particulelor de la nivelul celulelor sanguine", cf. DM, 2007: 343) este un construct metaforic purtător de
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formule, un ciudat. În realitate nu era deloc așa, iar unii l-au cunoscut și În alte ipostaze: sociabil, dornic de discuții, amator de un pahar de vin cu prietenii, dansator. Dar momentele acestea de destindere, În care nu purta platoșă, erau rare. Studiind dosarul său la CNSAS am ajuns la concluzia că bănuia, poate chiar știa că e urmărit, cred că-i știa și pe cei ce-l aveau În studiu. Era un spirit profund, analitic, experimentat. I-am citit
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ceea ce Înseamnă că modelul s-a reprodus) după cum li-i și schema cognitivă de bază: unii acceptă dialogul, nu le e teamă să se prezinte așa cum sunt și se știu, alții expiră numai certitudini, emit judecăți definitive, se Înfășoară În platoșa rigurozității. Și-și prelungesc gândirea canonică În vestimentație: costume sobre, cravate asortate, politețe ceremonioasă. La mijloc, ceilalți. Las cititorul să completeze acest model de analiză, Îl Întâlnim și În mediul politic, În administrația Înaltă, În lumea slujbașilor mărunți. (05.05
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ceilalți cumani. D. Onciul îi socotește români. Istoricii ruși presupun că ei erau slavi creștini, precursori ai cazacilor. Cercetătorii români nu au căzut încă de acord asupra originii lor etnice, unii susținând că sunt slavi, alții români, alții ostași cu platoșe și alții cumani. Dacă lăsăm la o parte ipotezele și teoriile, numai de dragul de a fi neapărat originali, și venim la informațiile izvoarelor narative și la textele documentelor, din acestea reiese clar că denumirea de brodnici apare în cronicele rusești
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Roman, terminată atât de tragic în prizonieratul lituanian, a fost o lecție bine învățată de Ștefan, fiul său. Prins, probabil odată cu tatăl său, Ștefan primi, la 1 iulie 1394, la Chelm (Holm), în Polonia, să fie voievod al Moldovei. Pe lângă platoșa și coiful aurit, dăruite cu ocazia investirii sale, regele polon și ducele lituan îi oferiră să ia în căsătorie o lituană. Analele germane menționează că înrudirea voievodului moldovean cu casa Gedyminovicilor a avut ca scop obținerea ajutorului armat în arcași
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
ales. În mitologia greacă, Atena este și zeița înțele pciunii, nebiruită în războaie, protectoare a artelor frumoase, a științei și a meșteșugurilor, ocrotitoare a ora șelor, născută, după legendă, din capul lui Zeus, gata înarmată cu scut, coif, lance și platoșă. Emblema zeiței Atena era bufnița, simbolul înțelepciunii. La romani ea s-a numit Minerva. Despre Athos se știe că este un munte în Grecia, în Peninsula Calcidică, locul unde se află o mulțime de mănăstiri ortodoxe, existente încă din secolul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
tăgăduiți orice drept, Îi disprețuiți! Dar nu uitați că, dacă n-ar fi ei, n-ați avea arme care să vă aducă gloria, n-ați avea armuri care să vă apere și n-ați avea straie de mătase. Ei Împletesc platoșe și țes stofă fină, ei aduc din țări Îndepărtate pietre prețioase și armăsari mândri, piei și sare! Ce-ar fi viața noastră fără toate acestea? și care le e plata? Nimic altceva decât lovituri, umilințe și dispreț. și, ca să știți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
butuci de miile de lovituri primite de-a lungul vieții sale, lățite și deformate în urma pișcăturilor și mușcăturilor de furnici, țânțari, viespi, păianjeni, coropișnițe și urechelnițe, având o culoare vineție-maronie-roșietică, cu unghii mari, negre, puțin încovoiate la vârf, ca o platoșă puternică pentru protecția organelor locomotorii, cât și pentru o mai bună aderență și stabilitate la sol, picioarele bunici mele, săraca, erau aidoma celor de rinocer sau elefant. Doamne! Picioarele unei țărănci muncite, chinuite, oropsite și lipsite de cel mai elementar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
stă în adevăr și în sinceritate, în instinctele asmuțite asupra realului o luptă directă sângeroasă cu ghearele ascuțite, cu tăișul dinților necariat, cu porii deschiși, cu irișii largi adulmecând clipa când cealaltă lume e mai puternică decât sinele și decât platoșa mea clipa ce te-a consumat ca pe un vânat proaspăt îți este a doua mamă (îti spun că lumea aceasta se structurează precum mazurcile lui Chopin, în mici deliruri dominate de inefabil și de mister, pedagogia lui La Flèche
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
că pentru noi, cei din Bucovina, atmosfera a ajuns înăbușitoare, chiar mai mult, asfixiantă.” Și aceasta pentru că, acuză Luptătorul, „guvernul Nicolae Iorga a deschis un război fățiș împotriva Bucovinei, hotărând distrugerea individuală a intelectualilor români bucovineni.” De aceea, „îmbrăcat în platoșa unei conștiințe civice superioare, Luptătorul va lupta cu necruțătoare înverșunare 129 împotriva a tot ce este putred, corupt, vicios și ilegal, va stimula cu bărbăție toate tendințele regeneratoare și va fi - în limita puterilor lui - o neclintită pavăză a democrației
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
abisală; este, cu siguranță, una dintre perfidiile castelului, arătată exploratorilor impenitenți. Dacă reziști acestei încercări, ai parte de revelații pe măsură. Tot urcând scări cu paliere întunecate, ajung într-o sală cu o panoplie, pe drept cuvânt, extraordinară: arme și platoșe din Orient din secolele al XII-lea și al XIII-lea. Încăperea îngustă, cu boltă înaltă, perfect iluminată, găzduiește una dintre părțile de mare valoare ale tezaurului ascuns în castel. Scuturi rotunde, hangere, spade răsucite, cu mânere incrustate: frunze, ferigi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Alături de letonă, vizavi de mine, e frumoasa nemțoaică Felicitas Hoppe. Ea va fi aleasă, alături de Jessica Falzoi, drept doamna căreia „cavalerii” polonezi îi vor închina victoria în turnirul ce va urma. E pusă în mișcare o întreagă recuzită de epocă: platoșe, coifuri, spade, trompete și buciume care vor da semnalul luptei. Turnirul se declanșează sub bagheta unui maestru de ceremonii - un tip de vreo 27-28 de ani, înalt, subțire și cu o barbă stufoasă, artificială, ai zice, nepotrivită cu vârsta lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de pe catarge - culorile Lituaniei sunt galben-verde-roșu, dispuse pe orizontală - și stema țării, fixată pe frontonul Palatului Prezidențial. Stema reprezintă un vechi blazon medieval, cu un călăreț în armură, pe fundal roșu. Spre apusul ocupației sovietice, cavalerul lituanian și-a curățat platoșa, și-a primenit bidiviul și și-a reluat locul în stema din care fusese izgonit acum cinci decenii. VASILE GÂRNEȚ: În căutarea acelorași rădăcini istorice ale națiunii-gazdă, vizităm faimosul Castel medieval Trakai, construit în sec. al XVI-lea, situat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a fi „ei înșiși”, cu o frenezie și „rigiditate” ce se apropie de manie, de o anume nebunie, ca și o anume, „ciudată”, flexibilitate, fluiditate umană și socială, un fel de „bătrânețe în copilul etern”, parcă prevăzuți, apărați de o „platoșă cinică”, ce-i ajută să „ascundă” și uneori chiar să-și „falsifice” propriile calități sau tendințe. Nichita trăia aproape tot timpul în contradicție, uneori într-un șir de contradicții care la o altă persoană putea să revolte sau să nege
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu „morbul credinței marxiste”. Marxismul ce, o dată pus în practică de aparatul brutal (deoarece nesigur!Ă ideologic românesc, care ascundea prost ura față de burghezie, biserică și țăran, deci față de întreaga tradiție veche și modernă a țării, a devenit iute o platoșă, cusută cu grosolănie, a puterii. Și a produs volume în șir în care metafora - abhorată de ideologii realismului de tip bolșevic - apărea în postúri dizgrațioase sau era pur și simplu sufocată de „luminoasele elanuri spre viitor și perfecțiune umană!” 3
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
pe vremea aceea un text „reacționar, idealist” putea să-ți producă neplăceri majore! Nu a reușit să-l publice decât în al treilea volum de versuri, Dreptul la timp, după ce primele două volume îi aduseseră o anume notorietate, deci o „platoșă politică” necesară acelor vremi și mai ales cuiva ce purta, ca și mine, nevăzută, pe creștet, vina, vina genealogiei sale: nepot, după mamă, al unui cneaz rus și general alb-gardist fugit de revoluția și hoardele lui Lenin și Stalin... Dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu acesta -, ci că „omul nostru” plecase într-adevăr pe un drum fără întoarcere. Un drum mai periculos decât comunismul însuși, aflat în acei ani într-o fază generală de cvasi-destindere, dovadă încă o dată țările vecine din nord care, sub platoșa străvezie a unui „atașament” la U. Sovietică, și-au construit încet-încet, având conducători mai mult sau mai puțin temperați, previzibili în cadrul sistemului și al momentului, apropierea de țările libere occidentale, creându-și relații, platforme economice și oameni potriviți, dovadă poziția
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la 16 decembrie 1497 că „domnii și oamenii buni ai Ordinului nostru [...] au fost uciși în cea mai mare parte și nu s-au mai întors [...]. Ai noștri, atâția câți am mai rămas, n-au adus decât cai răniți și platoșe găurite”. Polonezii n-au pierdut doar câteva care, ci „6.000 de care acoperite”, iar teutonii „toate carele lor”. Chiar Wapowski scria că polonii care au reușit să scape, „Ieșind din pădure, plini de rănile pe care le primiseră în
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
folosirea acesteia. Wapowski vede succese acolo unde moldovenii „rup” lupta și o iau la fugă, pentru a nu suferi pierderi. Ei au evitat mereu o confruntare serioasă în câmp deschis, deoarece adversarul era mai numeros și mai bine înarmat cu platoșe, cu tunuri și alte unelte de război. Dar, chiar Wapowski scria că moldovenii „nu cutezau să coboare la câmp și să dea lupta deschisă cu polonii, care aveau steagurile adunate la un loc”, adică se organizaseră în linie de bătaie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
apusul Europei, când este vorba de oștile ungare și polone, ceea ce înseamnă că erau alcătuite, în cea mai mare parte din cavaleri și mercenari greu înarmați. Și oștile otomane aveau un nucleu format din oameni care posedau un armament greu (platoșe, coifuri, cămăși de zale etc). Din puținele informații pe care le avem, putem să afirmăm că și în oștile românești din secolele XIV-XV existau oameni bine înarmați, la fel ca cei din statele feudale apusene. O frescă de pe un stâlp
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]