577 matches
-
să fim de douăzeci de ori mai isteți ca turcii! Să profităm de greșeli! "Mahomede, s-o ții tot așa"! Socotiți, de-ar fi venit toți odată turcii din față, tatarii din spate, muntenii din coastă, eram pierduți! Zob eram! Pleavă! Pulbere! Terci eram! Așa... cum se târăște turcimea, ca melcul, avem un răgaz de două, poate trei săptămâni. Îi lovim pe rând. Începem cu tatarii! Aha! Aicea stătea norocu'... Dumo! Încaleci! Omori caii! Treci munții! Ce fac ungurii?! Au prins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și directori de cabinet la Ministerul Culturii Naționale), membri în toate consiliile de administrație ale tuturor întreprinderilor industriale, beneficiari ai celor mai multe imobile luate de la evrei, și mai știu eu ce!, parcă toți „civilii” capabili muriseră peste noapte în România. Toată pleava cazărmilor, temându-se de front, s-a revărsat în administrația publică, introducând ridicolele sisteme ale „situațiilor” și „tabelelor” militare în administrația civilă și reinstaurând domnia bunului plac și a afacerismului. N-am amintit însă de jafurile din timpul „rebeliunii” și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
făpturile de pe cer și s-a prevestit pentru anul acesta un rău puternic. Privește malul(digul) datorită că-ruia torentul s-a revărsat. Nu a sosit acolo zvîrcolindu-se ca un pește în plasă. Fe-meia care păzea pînza a văzut cum această pleavă de cînepă(ceată de răi) alerga cu pași mari peste ghil purtîndu-se ca niște smintiți. Ca să fim toți siguri, repede au venit ostașii adunați în tabără să cerceteze. Cum aceste secături nu-și cereau iertare, le-am dat bucățele de
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
că a fost deosebit de bună pentru neamul geților. ,,Eu, boiero Biseto, mare comandant al armatei l-am trimis în solie pe Ibero care a mers să-și spună mesajul și să iscodească. Gonind repede dintr-un loc în altul ca pleava de cînepă pentru a-și striga mesajul, fără locuri unde să-și potolească setea și odihnindu-se pe pământ, acest om a dormit foarte puțin. Datorită obligațiilor pe care le-a avut de îndeplinit către stat, el s-a îmbolnăvit
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
umilință, la cetate pentru închinare. După ce Goe a trecut Istru în Mesia, l-a prins pe Enia și l-a dus sub un salcîm să-și audă judecata propriului sînge(neam). După ce am învins acest jeg, ne-am împrăștiat ca pleava de cînepă peste ținut și am mers astfel ca un conducător de cetate(neam). Am alergat prin tot ținutul și am privit cu grijă la administrare pentru că Enia și neamul lui s-au murdărit(depravat) rău și a dat peste
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înce- put să strige însă i-a prins sfînta rușine cînd le-am aminti de oluri. Se zice că mama își scoate în fața satului totdeauna fiul îmbrăcat în senic pentru a se fuduli. Privește la felul cum a condus această pleavă de cînepă care a stat în fruntea cetății. Cît des-pre Gezo, mita îi ajunge să fie țeapăn de băutură iar pe mama lui o lasă să umble fără rost în sesie. Sfîntul Mîntuitor le-a spus lor: unde nu este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
-i primi pe bastarni printre șatrele lor pentru sălaș și pă-șune, se transformă în cleveteală și conflict deschis. ,,Privește Eni bastarnule, și du-ți în Macea, cetatea neamului tău murdar și schilod, seul sitit și cîștigat prin vicleșug. Uite această pleavă de cînepă care se căiește cu putere din toți ficații că au fă-cut o afacere proastă cu românii. Astfel sfîntul Zabelo a spus locuitorilor cetății geto-dacilor să se adune pentru luptă și să dea răutatea înapoi. Boero Bisto i-a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
cetate batjocorit și certat de nobilii noștri români. Eu am dat de aceste facțiose murdare care s-au unit și s-au însoțit în intriga lor împo- triva lui boeri Bisto. Au fost chemați și s-au dus la această pleavă de cînepă Anto- nei și au zis acești răi să meargă împreună în grupuri mici pentru a-l lua și tăia pe boeri Bisto. Într-un loc cu soare puțin, boeri Bisto împreună cu nobilii săi stăteau la masă. Regina sa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
late și de patru metri de lungi și Într-o celulă din aia eram zece persoane. Și ne-au scos toate paturile din celule... Ne-au rămas numai saltelele, care erau vai de capul lor, că erau numai paie, numai pleavă, după atâția care s-au culcat pe ele... Și le-adunam ziua și le puneam la perete, puneam păturile peste ele, care erau mizerabile... Și n-aveam voie să stăm pe saltele ziua. Aveam o bancă de patru persoane și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Era perioada când erau, probabil, cei mai activi, că nu trebuia să se Întâmple nimic... În seara de 6 m-au băgat Într-o celulă puțin trapezoidală, cu un pat din beton, cu o saltea În care era mai multă pleavă decât paie. Atât cât permitea lumina, se vedea că salteaua era impregnată cu transpirație, cu sânge, cu urină și, probabil, cu lacrimi. Și mai era o pătură din asta cazonă... Da’ este greu să descrii ce senzație poți să Încerci
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
camizolă albă, făcea onorurile casei. După colindă venea Crăciunul cu toate stelele, vicleimurile și balurile mascate. Trecând vremea, toate obiceiurile au degenerat. Mai târziu, băieții cu steaua ori cu vicleimul nu mai erau decât niște țigănuși sau alți derbedei din pleava bucureștiul în 1871 151 296. Ilie Benescu, cu studii teologice la Atena, a fost profesor de limba elină la Liceul Sf. Sava; moare în 1901. mahalalelor care intrau prin curți pentru ca să fure. Apoi biata datină a devenit o meserie pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
buzele unora dintre diplomații străini fluturând zâmbete ironice când se învârtea hora în Târgul Moșilor, însă acei diplomați trebuie să știe că ceea ce au văzut ieri nu era poporul român săltând addenda 401 în danțurile lui. Ieri au văzut numai pleava târgoveților și țigănimea de la margine; să vie la țară și acolo vor vedea cum știe juca flăcăii noștri cu pletele fluturând în vânt“5 etc. etc. Dar în București se mai petrecea la dulap, la mustării, la tăiere etc. Despre
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
centru”. Poartă geci îmblănite, cumpărate de la polonezii aflați în trecere pe la noi. Merg, firește, cu mîinile vîrîte adînc în buzunare. Cei mai mulți sînt, nu încape îndoială, vagabonzi, bișnițari. Acești barbari iviți din socialismul nostru, inși crescuți în afara ideii de muncă („astă pleavă, ăst gunoi...”), vor fi, probabil, învingătorii lumii de mîine. Lucrul cel mai surprinzător aflat de la Matei Alexescu (cu care am stat de vorbă pentru a-i scrie un „profil”) e că poeții frecventează rar observatoarele astronomice. Timp de 18 ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și „ce se dă” în magazine, îndeosebi în cele alimentare. Privește-i atent, îmi spun, iată pentru cine ai riscat cu vorba și ai vrut să riști și cu fapta. Trupuri cu capul la subțioară, burți nesătule, funduri lățite, lăcuste, pleavă, gunoi ambalat estetic. Suprema lor dorință e realizarea „micului confort”: trei grade în plus la căldură, o strachină mai plină, un pol adăugat la pensie etc. Faptul că stau zilnic la cozi nu i jignește, subestimarea nu-i doare; suspiciunile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai valoroase și cât mai multe. Ar fi multe de spus. Mai mult ca sigur însă că rândurile noastre nu vor ajunge la dvs. Noi, cei plecați și rămași sau cei fugiți din țară, suntem considerați de dvs. trădători, nemernici, pleava societății. Este inexact, dle președinte, cu mici excepții (nu există pădure fără uscături), să fiți convins că noi, ca și frații noștri de bună-credință din țară, suntem adevărații români. Dați-ne prilejul să vă dovedim adevăratele noastre sentimente. Oferiți-ne
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
el ! Petrache Lupu din Maglavit a fost un dulce copil. În cenaclul său nasc fecioarele și băieții se despoaie, uitându-și prezervativele printre scaune, bătrânii se vindecă de trânji instantaneu și umblă ca milogul din Capernaum. Mântuitorul tineretului strânge toată pleava bacantelor în tribune sub faldurile tricolorului, mai vâră câte o strâmbă, ca să fie, să se găsească la o adică poet al tăgadei și apolog în același timp, duplicitar până-n măduva oaselor, vrea să le facă pe toate în văzul lumii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lui cărbuni,/ flacără-i iese din gură./ Când se întoarce, spaimă-i pentru pentru fiarele cu patru labe/ ce saltă pe pământ./ Când vin asupră-i sulițe, nimic nu-i fac,/ suliță ridicată și platoșă./ Căci el socotește fierul ca pleava/ și arama ca lemnul putred;/ nu-l va străpunge arcul de aramă,/ ca iarba socotește catapulta;/ ca paiul s-au socotit ciocanele,/ el râde de zvâcnirea aruncătorului de flăcări. (...) nu-i nimic pe pământ asemenea lui,/ făcut pentru joaca îngerilor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mijloc de existență rămas fiind o sumă infimă pe care Comunitatea o acorda săptămânal, suficientă uneori doar pentru a cumpăra pâine. La pogromul de la Iași au participat și mulți români despre care nu se poate afirma că ar fi aparținut „plevei societății” sau că ar fi fost „huligani” ori „derbedei”. Erau funcționari de stat, proprietari, funcționari ai primăriei sau angajați la CFR, laboranți, ingineri, militari În retragere ș.a. Nu toți au fost descoperiți, și nu toți vor fi amintiți În acest
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
un fel de petrecere populară, impulsionată de sentimentul existenței unei permisiuni generale de a jefui, tortura, viola și ucide cu participarea unor soldați din Regimentul 13 Dorobanți, al cărui comandament se afla În apropierea locului, de soldați germani, jandarmi și pleava societății. Aici pogromul a Început Încă de la 26 iunie. Inspectoratul județean al Jandarmeriei era situat În centrul orașului. Un număr necunoscut de evrei au fost aduși acolo În dimineața zilei de 29 iunie. Evrei care reușiseră să fugă din curtea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
dacă s-a hotărât, către sfârșitul anului 1943 sau la Începutul anului 1944, că cea mai mare crimă a regimului antonescian pe teritoriul Regatului nu a existat, iar dacă a existat, În acest caz vina o poartă germanii, legionarii și pleava societății... Ședința de guvern din 8 iulie 1941 a fost ședința În care Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" (Ion Antonescu XE "Antonescu, Ion" se afla atunci pe front) a dat mână liberă miniștrilor, Armatei, Jandarmeriei și populației să elimine „elementul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
focuri de armă din locuințe evreiești, Încercarea de a semăna panică În rândurile armatei, suspecți evrei, ajutor la descinderi și arestări din partea soldaților germani ș.a. dovedesc că documentul a fost fabricat În august 1941. Spre deosebire de acestea, expresii precum soldați legionari, pleava societății, hoți, soldați germani furioși, soldați germani ucigași, intervenții germane, Încercare de a salva pe evreii arestați În curtea Chesturii de furia germanilor, soldați șromâniț izolați, adică un număr mic de soldați români care au participat la acțiuni de jaf
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fost prezentată ca o victimă a fascismului; românii - ca popor nobil care s-a mobilizat aproape până la unul pentru a apăra minoritatea evreiască; iar pogromul de la Iași - ca un complot nazist executat de Armata germană de ocupație, Împreună cu legionari și pleava societății - la fel cum regimul lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" hotărâse să prezinte pogromul. Pentru rescrierea trecutului au fost aleși doi „istorici” ai partidului de la Institutul de studii istorice și social-politice de pe lângă Comitetul Central. Din punctul de vedere al Biroului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
În război. Forțele germane din Iași au fost cele care au organizat pogromul, bazându-se pe legături prealabile și În colaborare cu legionarii, și ele sunt cele care i-au Înarmat. Pogromul a fost executat de soldați germani, legionari și pleava societății, În timp ce Armata, Poliția și populația au făcut un efort suprem pentru a-i salva pe evrei din ghearele naziștilor. Evacuarea evreilor de la Chestură s-a făcut pentru a-i salva din mâinile soldaților germani. „Trenurile morții” au fost trimise
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Chestură Încât la ora 9 În ziua de 29 se găseau aproape 1800 persoane /femei copii și bărbați de toate vârstele. Ostilitatea a alunecat imediat către abuz și jaf.... La toate aceste abuzuri s’a raliat populația civilă recrutată din pleava societății. Din acest moment ridicarea evreilor era Însoțită de jafuri și bătăi Îngrozitoare executate de trupele de toate categoriile și chiar de gardieni, scene care erau fotografiate de germani, evident numai acele În care nu figurau soldați germani. Starea de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să avem grija să nu fie evacuați cei bătrâni, intelectualii, care prin activitatea lor științifică pot aduce servicii țării, și cei cu o stare materială bună și care sunt necesari economiei generale a statului. Se va evacua însă în special pleava evreimii. b. Față de ordinul categoric al M.C.Gl. ca toți evreii să fie evacuați ne-am găsit într'o dilemă, care a fost însă înlăturată în urma unei convorbiri avută cu Domnul Mareșal la telefon și care a repetat ceea ce mi se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]