584 matches
-
știa. Vestea a ajuns împreună cu ordinul de evacuare. Guvernul peruan vânduse întreg satul companiei Manhattan Minerals Corporation. Acum veți fi cu toții milionari, li s-a spus. Dar nimeni nu s-a supus. Pe 3 iunie 2002 s-a aflat rezultatul plebiscitului: locuitorii din Tambogrande au hotărât să continue să trăiască din avocado, mango, lămâi și alte fructe ale pământului pe care, cu sudoarea frunții, îl cuceriseră deșertului. Oamenii știu prea bine că aurul blesteamă toate locurile în care este descoperit: lasă
3 IUNIE. RĂZBUNAREA LUI ATAHUALPA (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295889_a_297218]
-
acestuia posibilitatea ca prințul Carol să vină pe tronul României. În 10 aprilie 1866, o proclamație a guvernului provizoriu ajuns la putere după alungarea lui Cuza de către coaliția formată din liberalii radicali și conservatori, a declarat că va organiza un plebiscit prin care populația cu drept de vot să accepte sau să respingă accederea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca principe ("domn", sau "gospodar") al Principatelor Unite (care din 1862 purtau numele de România). Plebiscitul a avut loc în data de 15
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
conservatori, a declarat că va organiza un plebiscit prin care populația cu drept de vot să accepte sau să respingă accederea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca principe ("domn", sau "gospodar") al Principatelor Unite (care din 1862 purtau numele de România). Plebiscitul a avut loc în data de 15 aprilie 1866, rezultatul arătând că 99.9% dintre electori sprijineau propunerea. Termenul "plebiscit" trebuie, firește, înțeles în sensul acordat acestuia în epocă, anume de consultare a populației cu drept de vot (boieri și
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
accederea lui Karl von Hohenzollern-Sigmaringen ca principe ("domn", sau "gospodar") al Principatelor Unite (care din 1862 purtau numele de România). Plebiscitul a avut loc în data de 15 aprilie 1866, rezultatul arătând că 99.9% dintre electori sprijineau propunerea. Termenul "plebiscit" trebuie, firește, înțeles în sensul acordat acestuia în epocă, anume de consultare a populației cu drept de vot (boieri și anumite segmente ale populației urbane), ceea ce în cazul dat reprezenta mai puțin de 16% din populația totală a Principatelor Dunărene
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
de soție o româncă. Pentru a clarifica incidentul, Elena a fost exilată pentru 2 ani, până când Ferdinand a luat-o de soție pe Maria. După detronarea lui Cuza, Carol de Hohenzollern ajunge cu mare dificultate la conducerea românilor. În urma unui plebiscit, Carol este ales domn în anul 1866, sub numele de Carol I. Avea numai 27 de ani când la 10 mai a fost numit domn constituțional. Carol I provine dintr-o familie germană cu vechi tradiții. El a fost fiul
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
slav, iar între secolele al XII-lea și al XIII-lea, ținutul s-a aflat în stăpânirea regelui ceh Ottokar al II-lea Přemyšl. După Primul Război Mondial, "Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor" a încercat să supună Carintia, care, după plebiscitul din 1920, se regăsește între granițele Austriei. Influența slavă din trecut este vizibilă încă din nomenclatura locurilor. În țările slave, Klagenfurt, este cunoscut uneori sub denumirea de "Celovec". În sud-estul Carintiei, se află valea "Rosental", asemeni unui amfiteatru imens; la
Carintia () [Corola-website/Science/296792_a_298121]
-
trupele germane au ocupat țara. La 13 martie 1938, s-a declarat oficial "Anschluss"ul Austriei (unirea cu Germania). După două zile, Hitler (austriac prin naștere), a proclamat „reunificarea” țării sale cu restul Germaniei în Heldenplatz din Viena. Printr-un plebiscit, unirea a fost confirmată în aprilie 1938. Austria a fost incorporată în al Treilea Reich și a încetat să existe ca țară independentă. Arianizarea averilor austriecilor de origine evreiască a început imediat în martie cu așa-numita fază „sălbatică” (adică
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
Siam (Thailanda de azi) și China. Frontierele Ungariei cu statele vecine, astfel cum au fost descrise în tratat, au fost delimitate în anii imediat următori. Singura excepție a fost orașul Sopron (în limba germană "Ödenburg") din Burgenland, care, în urma unui plebiscit ținut la data de 14 decembrie 1921, a decis să rămână parte a Ungariei. Dispozițiile tratatului referitoare la minoritățile din Ungaria au fost aplicate parțial, astfel că procesul de asimilare a acestora a continuat, Ungaria fiind, în prezent, unul din
Tratatul de la Trianon () [Corola-website/Science/300131_a_301460]
-
cunoscută dorința de pace aparență. Acordul Reichului cu Vaticanul, menit să asigure drepturile Bisericii Catolice în Germania, pactele de neagresiune cu alte state și găzduirea Jocurilor Olimpice în 1936 au confirmat politică sa. În 1935, Sarlandul se alătură Germaniei printr-un plebiscit, iar puterile aliate recunosc dreptul de autodeterminare al germanilor. În 1935, Hitler introduce recrutarea obligatorie, anunță reînarmarea și semnează un acord naval cu Marea Britanie. În 1936, regiunea demilitarizată a Rinului este ocupată. Naziștii se implică în Războiul Civil din Spania
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
Cuvântul referendum sau și plebiscit, cuvânt originar din limba latină, substantiv neutru în limba română (un referendum, două referendumuri), este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra
Referendum () [Corola-website/Science/298583_a_299912]
-
în limba română (un referendum, două referendumuri), este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. ul sau plebiscitul este o formă de democrație directă, în contrast cu democrația reprezentativă. Ca procedură legislativă general acceptată, în cazul referendumului consultarea cetățenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opțiuni, Da sau Nu. Rezultatul referendumului este
Referendum () [Corola-website/Science/298583_a_299912]
-
au nevoie de o lege specială care să menționeze excepția, necesită doar o majoritate simplă (mai mult de jumătate din totalul voturilor valabile exprimate). Rezultatul este ori un Da în favoarea situației, planului, proiectului sau legii, ori un Nu. uri și plebiscite care au avut loc în România:
Referendum () [Corola-website/Science/298583_a_299912]
-
inimă pentru populația ucraineană din Galicia, dintre care mulți s-au amărât prin incorporarea lor într-un stat polonez. [7] În 1922, în urma războiului polono-sovietic și a războiului polono-lituaniană, Polonia, de asemenea, în mod oficial, anexat Centrală Lituania în urma unui plebiscit, care nu a fost niciodata recunoscută de către Lituania. Polonia renăscuta s-a confruntat cu o serie de provocări descurajatoare: pagubele de război extinse, o economie răvășita, o populație de o treime compus din minoritățile naționale, precaut, o economie în mare
A Doua Republică Poloneză () [Corola-website/Science/298584_a_299913]
-
exclavă germană, create ca urmare a Tratatului de la Versailles, când părți ale Prusiei Apusene și Provincia Posen au fost cedate Poloniei pentru crearea așa numitelor coridorul polonez și orașul liber Danzig. În părțile răsăritene ale Prusiei Apusene trebuia ținut un plebiscit, la fel și în părțile sudice ale Prusiei Răsăritene. În 1920 locuitorii au fost chemați la vot pentru ca să decidă dacă aceste regiuni să facă parte din Polonia sau să rămână în Germania. 96,7 % din populație a votat pentru rămânerea
Prusia Răsăriteană () [Corola-website/Science/299654_a_300983]
-
fost însă înscrierea în partid a lui Nicolae Titulescu, precum și a colaboratorilor acestuia. La 10 februarie 1938 însă, regele obține demisia lui Goga și decide instaurarea regimului de dictatură regală, consacrat la nivel legislativ de Constituția din 1938, adoptată prin plebiscit la 27 februarie 1938. La 30 martie 1938 se adoptă un decret-lege prin care toate partidele politice au fost dizolvate. Deși dizolvat în mod formal și pus în incapacitate de a mai recurge la manifestări publice, PNȚ a continuat să
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
unanimitate unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naționalităților și a religiilor. La Albă Iulia, așa cum fusese înainte și la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost, de fapt, un plebiscit al tuturor românilor din Austro-Ungaria. Tot la Albă Iulia, cu prilejul Adunării, se constituie Marele Consiliu Național Român, format din 200 de membri aleși și 50 de membri cooptați. A doua zi, acest Consiliu numește un guvern provizoriu, numit Consiliul
Crișana () [Corola-website/Science/299798_a_301127]
-
precum Stanisław Bułak-Bałachowicz ori Vadim Iakovlev. Succesele militare din toamna anului 1920 i-a permis Poloniei să ocupe Vilniusul și regiunea înconjurătoare, unde a creat un Comisiei de Conducere al Lituaniei Centrale ("Komisja Rządząca Litwy Środkowej"). A fost organizat un plebiscit, iar Seimul din Vilnius a votat pe 20 februarie 1922 pentru alipirea la Polonia. Aceasta a dus la înrăutățirea relațiilor polono-lituaniene pentru deceniile care aveau să vină. Pe de altă parte, pierderea Vilniusului se poate spune că a salvat existența
Războiul polono-sovietic () [Corola-website/Science/299352_a_300681]
-
naționale daneze. După aceste evenimente, Danemarca a urmat o politică de neutralitate în Europa. După înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, puterile de la Versailles au oferit Danemarcei retrocedarea regiunii Schleswig-Holstein. De teama iredentismului german, Danemarca a refuzat preluarea regiunii fără plebiscit, acesta fiind organizat în cele două provincii la 10 februarie și, respectiv, la 14 martie. La 10 iulie 1920, după plebiscit și după contrasemnarea de către rege (9 iulie) a actului de reunire, Schleswigul de Nord (Sønderjylland) a revenit în granițele
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
puterile de la Versailles au oferit Danemarcei retrocedarea regiunii Schleswig-Holstein. De teama iredentismului german, Danemarca a refuzat preluarea regiunii fără plebiscit, acesta fiind organizat în cele două provincii la 10 februarie și, respectiv, la 14 martie. La 10 iulie 1920, după plebiscit și după contrasemnarea de către rege (9 iulie) a actului de reunire, Schleswigul de Nord (Sønderjylland) a revenit în granițele Danemarcei, adăugând țării 163.600 de locuitori și o suprafață de 3.984 km². Ziua reunirii (Genforeningsdag) se sărbătorește în fiecare
Danemarca () [Corola-website/Science/297801_a_299130]
-
Președintele Bulgariei, care este șeful de stat și comandantul șef al armatei, este ales pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale a Președintelui sunt organizarea datelor pentru alegeri și plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan internațional și semnarea tratatelor internaționale. Este deasmenea șeful Consiliului Consultativ pentru Securitate Națională. Președintele are dreptul să blocheze legislație prin trimiterea legii înapoi la parlament, deși dacă o lege este votată a doua oară cu o
Politica Bulgariei () [Corola-website/Science/298420_a_299749]
-
asistent diurnist la Institutul de Cercetari Agronomice. Pentru lărgirea profilului pregatirii profesionale, in scopul abordării mai tehnice a problemelor de îmbunătățirii funciare, în anul 1938, se înscrie la cursurile Facultății de Construcții a școlii Politehnice din București. Votând in cadrul plebiscitului din 1938 impotriva constițutiei lui Carol II, a fost pus în disponibilitate din funcția de profesor suplinitor, la școala de agricultură din Armășești. Am muncit cu dorința cinstită de a contribuii în măsura puterilor mele, la ridicarea țărănimii si agriculturii
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
cu acordul guvernului, la Düsseldorf pentru a încerca să obțină acceptul principelui Carol Ludovic de Hohenzollern de a deveni domnul României, ceea ce și reușește. Pe 30 martie 1866 Locotenența Domnească dă o proclamație către popor prin care recomandă alegerea, în plebiscitul ce va urma, a principelui Carol ca domnitor al României. În urma consultării voinței populare (2 - 8 aprilie) rezultatul a fost de 685.869 voturi pentru, 12.837 abțineri și 224 voturi contra. În perioada 9 - 17 aprilie 1866 s-au
Locotenența Domnească (1866) () [Corola-website/Science/308731_a_310060]
-
exil în 1917; fratele său, Alexandru a fost instalat ca rege de către prim-ministru Eleftherios Venizelos, un republican mărturisit. Când Alexandru I a murit în urma unei infecții de la o mușcătură de maimuță în 1920, Venezelos a fost demis iar un plebiscit l-a readus pe Constantin pe tron. Prințul George a fost colonel și mai târziu general maior în războiul împotriva Turciei. S-a căsătorit la 27 februarie 1921 la București cu Principesa Elisabeta a României, fiica cea mare a regelui
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
între anii 1924 și 1935 au existat 23 schimbări de guvern, o dictatură și 13 lovituri de stat. Generalul Georgios Kondylis, un fost venizelist, a răsturnat guvernul în octombrie 1935 și s-a numit prim-ministru. Apoi a arnajat un plebiscit, atât pentru a aproba guvernul său cât și pentru a pune capăt republicii. La 3 noiembrie 1935, peste 95% din voturi au sprijinit restaurarea monarhiei. George s-a întors în Grecia la 23 noiembrie. Aproape imediat, el și Kondylis au
George al II-lea al Greciei () [Corola-website/Science/308257_a_309586]
-
pacea de la Villafranca în iulie 1859. Austria câștigă astfel dreptul la o prezență în Italia, spre oroarea italienilor, frustrați că nu au putut nici acum împlini unirea. Conform acordului de la Plombières, Franța primește Nisa și Savoia, alipindu-le după un plebiscit în aprilie 1860. Politica colonială napoleoniană nu a urmat un plan bine considerat dinainte, colonizarea franceză aflându-se de-abia la începuturi. Văzând însă în obținerea de teritorii suplimentare un mod de a spori gloria și prestigiul Imperiului, Napoléon al
Al Doilea Imperiu Francez () [Corola-website/Science/303149_a_304478]