3,457 matches
-
-l aborda. Cât privește Rusia, cu siguranță că aceasta s-ar fi pronunțat categoric Împotrivă. Scopul său evident era atunci acela de a institui și de a menține un control deplin asupra acestei provincii de la sud de Dunăre. Problema audierii plenipotențiarilor români la Congres a constituit subiectul ședinței din 17/29 iunie 1878 și a fost susținută de unul dintre reprezentanții Angliei, marchizul Salisbury, care invoca În sprijinul inițiativei sale faptul că emisarii greci s-au bucurat de această favoare, deși
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
că emisarii greci s-au bucurat de această favoare, deși nu au participat efectiv la război. Dacă reprezentanții Italiei, Austro-Ungariei, Franței și Imperiului Otoman nu au ridicat obiecții În acest sens, nu același lucru se poate spune despre Bismarck și plenipotențiarii ruși. Printr-un exces de zel și „imparțialitate”, Bismarck, cel care „domina Congresul În cele mici ca și În cele mari” <ref id="132"> 132 Ion I. C. Brătianu, România și chestiunea Orientului, În loc. cit., p. 109. </ref>, departe de a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
al cărei statut de independență nu fusese recunoscut Încă de Europa. Pe de altă parte, Gorceakov Împărtășea Întru totul opinia lui Bismarck, prezența delegaților români fiind de natură a provoca „discuțiuni violente”. Dând dovadă de „generozitate” și În fața insistențelor celorlalți plenipotențiari, Rusia nu se va opune Însă. Ca atare, se decide ca reprezentanții Principelui Carol I să primească invitația de a se prezenta În fața Congresului pentru a-și exprima cerințele. În cursul aceleiași ședințe era supus dezbaterii și conținutul art. 5
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Bismarck, care se călăuzea după principiul „dacă sunt anexiuni pentru toată lumea, nu mi se va reproșa acelea pe care le-am făcut eu” <ref id="133">133 E. Diaconescu, op. cit., p. 16. </ref>, se asocia punctului de vedere exprimat de plenipotențiarii ruși, ținând să precizeze că „opera Congresului ar fi incompletă, dacă Înalta Adunare ar lăsa să subziste o dispozițiune de la care va atârna În viitor o amintire dureroasă pentru națiunea rusă, pe câtă vreme schimbul propus nu pare a fi contrariu intereselor
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
iulie 1878, În Sorin Liviu Damean, op. cit., p. 233 și urm.; cf. ANIC, fond Casa Regală, dosar nr. 38/1878, f. 1-9. </ref>. Imediat după retragerea reprezentanților români, la propunerea lui Bismarck, este reluată discuția privind recunoașterea independenței României. Primul plenipotențiar al Franței, Waddington, călăuzit, cum o mărturisește el Însuși, de „marea regulă a egalității drepturilor și a libertății cultelor”, dar, de fapt, supus unor puternice presiuni din partea Alianței Israelite Universale, avea să avanseze propunerea, susținută și de reprezentantul Italiei, a
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
sus amintit. Cum era de așteptat, opinia avea să fie Îmbrățișată de toți ceilalți participanți. Pe de altă parte, Încercând să salveze aparențele și să ofere o palidă compensație față de tratamentul „puțin cam aspru” la care au fost supuși românii, plenipotențiarii francezi avansau ideea acordării unei extensiuni teritoriale la sud de Dobrogea, care să cuprindă Silistra și Mangalia. Părerea exprimată Întrunea aprobarea reprezentanților Italiei și Austro-Ungariei, nu Însă și cea a rușilor, care considerau că Guvernul Imperial s-a arătat destul de
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
În exterior, diplomația Puterilor Centrale manifestând un viu și constant interes pentru menținerea sa În cadrul respectivei alianțe. La fel de interesate se vor arăta Franța și Rusia, care, treptat, Își intensifică eforturile pentru recâștigarea terenului pierdut. Așa cum pe drept a remarcat ministrul plenipotențiar al Republicii franceze În România, Bucureștii aveau să reprezinte „o trambulină pentru ambasadori” <ref id="160"> 160 Vezi Mémoires du Chancelier Prince de Bülow, t. IV, 1849-1896. Sa jeunesse et sa carrière de diplomate, traduction de Henri Bloch et Paul
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
la un tratament discriminatoriu. Regele Carol I a intervenit, adeseori, pe lângă oficialitățile austro-ungare În sensul ameliorării situației ardelenilor, Încercând să-și atragă de partea sa și sprijinul Berlinului. Suveranul avea să-i mărturisească lui Bülow, abia numit În 1888 ministru plenipotențiar la București, că menținerea bunelor raporturi ale României cu Triplicea sunt posibile În măsura În care conducerea acesteia se află În mâinile Germaniei <ref id="161">161 Ibidem, t. IV, p. 428. </ref>. Pe de altă parte, relațiile comerciale ale României cu Austro-Ungaria
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
atrăgând din nou atenția asupra revendicărilor conaționalilor din Transilvania. Este binecunoscut faptul că problema unității naționale a reprezentat un factor de primă importanță În raporturile României cu Puterile Centrale. Carol I, În repetate rânduri, a căutat să atragă atenția ministrului plenipotențiar german la București, Bülow, asupra dificultăților create de diplomația austro-ungară În stabilirea unor raporturi normale. Deși ambele state Încheiaseră o alianță, relațiile Între București și Viena continuau să fie Încordate, mărul discordiei constituindu-l, firește, tratamentul la care erau supuși
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
apoi, la Sinaia, unde se va semna protocolul de prelungire a tratatului secret de alianță (septembrie 1896). O sensibilă ameliorare a relațiilor cu Rusia, atent supravegheată de diplomația Puterilor Centrale <footnote id="171"> 171 Încă din luna aprilie 1891, ministrul plenipotențiar al Germaniei la București, Bülow, Îl avertizase pe șeful diplomației de la Berlin că politica externă românească oscilează Între Tripla Alianță și Rusia; vezi <ref>T. Pavel, op. cit., doc. XCV, p. 244-247.</ref> </footnote>, devenea perceptibilă odată cu vizita lui Carol I
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
până la linia Turtucaia-Ecrene <ref id="185">185 Vezi textul Tratatului de pace și al Protocolului semnat la București În lucrarea lui Titu Maiorescu, România..., doc. nr. 99, p. 223-239. </ref>. Cu o remarcabilă intuiție, Regele Carol I Îi mărturisea ministrului plenipotențiar al Franței la București că, datorită dușmăniilor acumulate În cursul evenimentelor care tocmai se Încheiaseră, „pacea de care ne bucurăm nu poate fi... decât o pace armată” <ref id="186"> 186 Apud Anastasie Iordache, Criza politică din România și războaiele
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
pentru Înscrierea la instituțiile de Învățământ din țară <ref id="22"> 22 APEIR, fond 151, dosar 2796, f. 4. </ref>. În scurt timp, manifestul a devenit cunoscut atât diplomaților ruși aflați În România, cât și autorităților țariste din Basarabia. Ministrul plenipotențiar rus, acreditat la București, M. Giers, considera că, prin emiterea acestui manifest, Comitetul Central al „Ligii Culturale a Românilor Basarabeni” urmărea un scop politic bine determinat: sub pretextul salvării românilor de nedreptățile suportate de ei În Basarabia, documentul Îndemna Îndeosebi
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
lui K., fiul prolificului autor de comedii August von Kotzebue, există puține date. Asemenea tatălui său, intră de timpuriu în serviciul diplomatic. În 1857 ocupă postul de funcționar superior la Consiliul de Legație din Dresda, mai târziu fiind numit ministru plenipotențiar pentru orașele Karlsruhe, Dresda și Berna. Încă înainte de 1840 venise la Iași și se căsătorise în 1842 cu una dintre fiicele cneazului Gheorghe Cantacuzino și ale Elenei Gorciakof. S-a retras împreună cu soția sa pe moșia Bălușești din județul Roman
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
În absența stăpânilor, servitorii au făcut pasul înainte, preluând inițiative și stabilind direcții de acțiune. Distribuția rolurilor n-a fost, de altfel, niciodată prea limpede în familia Sternwood. Norris acționase, și în Somnul de veci, ca un fel de ambasador plenipotențiar al stăpânului, pe care îl seconda ca o umbră. Sau, mai degrabă, ca un alter ego. Faptul că, la câțiva ani după moartea generalului, el devine decidentul de facto al domeniului reprezintă și o răsturnare, dar și o continuitate a
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
act al noilor Corpuri legiuitoare să fie: 1) Scăderea diurnelor d-lor deputați și ale d-lor senatori. 2) Suprimarea subsecretariatelor de stat și a miniștrilor de stat. 3) Reducerea onorariilor tuturor înalților demnitari: președintele consiliului de miniștri, mareșalii, miniștri plenipotențiari, secretari generali ș.a. 4) Suprimarea misiunilor ce nu sunt de o urgentă necesitate. 5) Suprimarea tuturor cheltuielilor ce nu-și legitimează rostul, ca fiind absolut indispensabile. 6) Cerem reorganizarea Ministerului de Finanțe și a întregului sistem de impozite și încasări
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
În unele cazuri adăugând și scurte caracterizări ale deținătorilor unor posturi. Astfel, aflăm că din totalul salariaților, comuniștii nu sunt decât 5%, „opoziția” având 60%, Blocul Partidelor Democratice, 25%, iar „neutrii”, 10%. Se precizează că „toate posturile mari, ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii șsic!ț”. O Întreagă secțiune a documentului tratează Întrebarea: „Ce atitudine politică, fapte compromițătoare?” comiseseră, nominal, angajații din Centrala ministerului. Despre unii aflăm că sunt „cozi de topor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
60% din totalul salariaților BPD: 25% ---------”---------Neutrii: 10% ---------” ----------Comuniști: 5% ------”----------Oamenii cum sunt repartizați? La centrală: doi secretari de legațiune comuniști, un consul general, iar restul oameni de serviciu sau posturi În administrație mai mici. Toate posturile mari ca: miniștrii plenipotențiari, consilierii, consulii generali, sunt ocupate de oamenii reacțiunii sau așa-zișii neutrii. În străinătate: La numirile În posturi pe calea obișnuită se iau În considerație vederile politice (anticomuniste, bineînțeles) sau protecția celor mari, epurați actualmente din minister, Însă cari și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Guvernul). Toți susnumiții au legături cu Niculescu Buzești, precum și legături directe cu cercurile reacționare internaționale ca: Gafencu, Tillea, Cretzeanu. Scheleti și Mureș sunt legionari, iar toți laolaltă au fost oamenii de Încredere ai regimului legionar. Direcția Personalului Noti Constantinidi (ministru plenipotențiar) ginerele lui Mareș: atitudine contra Guvernului actual, mai fățișe de la condamnarea lui Mareș. Emanoil Popescu (consul general): are legături directe cu Rică Georgescu, fost subsecretar de stat la Industrie și Comerț din guvernul Aldea. Are legături cu Intelligence Service, manipulează
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
engleze prin Rică Georgescu ginerele lui Sever Bocu. Tudoreanu Vasile (archivar): coadă de topor, umblă prin minister făcând propagandă manistă și cu portretul lui Maniu la piept. Costoiu Dumitru (archivar): coadă de topor, idem cu Tudoreanu. Direcția Administrativă Mitilineu (ministru plenipotențiar): filogerman consacrat, fost ministru la Zagreb, a predat tot cifrul germanilor. Atitudine antiguvernamentală. Camil Dumitrescu (prim-secretar de legație): reacționar notoriu. În biroul unde are serviciu stă foarte rar, umblă prin minister, culegând informații importante, pe care le comunică lui
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
31 decembrie 1989, PMUP se autodizolvă. Urmașul său politic legitim se numește Partidul Social-Democratic al Republicii Poloneze. Acesta va fi și moștenitorul „economic” al Partidului Comunist. La 1 martie 1990, Wiktor Pitus, directorul general al Transakcja, primește următoarea scrisoare de la plenipotențiarul PSDRP: „Vă informez că, potrivit rezoluției celui de-al XI-lea Congres al Partidului, Partidul Social-Democrat al Republicii Poloneze este proprietarul legal al celor 148 de părți sociale din societatea dvs care au aparținut PMUP. Interesele PSDRP vor fi reprezentate
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Daria (1925), Fapta. Învierea (1925), Fenomenul originar (1925), Ferestre colorate (1926). Din 1926 intră în diplomație, ca atașat de presă și consilier pe lângă legațiile României, la Varșovia (1926), Praga (1927-1928), Berna (1928-1932, 1937-1938) și Viena (1932- 1937), apoi ca ministru plenipotențiar în Portugalia (1938-1939). Își petrece astfel o bună parte a vieții în străinătate, unde fusese încă de pe când era licean și vizitase, cu prilejul unei scurte excursii, Italia (Catania, Messina, Napoli, Pompei, Cetatea Vaticanului, Florența, Veneția și Fiume), după ce văzuse
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
să stârnească profunda indignare și revoltă a omului de azi împotriva ticăloșiei unor reprezentanți ai unor regimuri de tristă amintire ca: domnul ministru X, domnul Secretar General Y, domnul șef al protocolului și al Personalului, domnul Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar, domnul Consilier Tehnic ș.a.m.d. Dar țelul nu a fost atins fiindcă dincolo de anecdota culeasă de prin coridoarele Ministerului și pusă pe seama unuia sau a altuia, dincolo de gluma pe alocuri spumoasă și antrenantă care înțeapă fin și trece mai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
fapte de arme în primul război mondial, a primit distincția Cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul”. Temperament ușor inflamabil, s-a aflat mereu în conflict cu mediile politice, deși regulamentul interzicea orice manifestare de acest gen. În 1941, este acreditat ministru plenipotențiar al țării noastre în Japonia. Aici a desfășurat, între altele, o foarte susținută activitate de propagare a valorilor culturale românești. A mijlocit cea dintâi, probabil, tălmăcire din opera lui M. Eminescu în limba japoneză. Impetuos precum în viața politică, debutează
BAGULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285542_a_286871]
-
ianuarie și 30 martie 1876, a fost titularul Ministerului Afacerilor Străine. A desfășurat o intensă activitate diplomatică, în calitate de agent diplomatic la Paris (februarie 1866-mai 1867), la Constantinopol (decembrie 1870-martie 1871), agent diplomatic (mai 1876-septembrie 1878) și trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Viena (septembrie 1878-octombrie 1882); în aceeași calitate, la Roma (octombrie 1882- septembrie 1884), Paris (septembrie 1884-ianuarie 1885), Constantinopol (aprilie 1886-martie 1889) și la Londra (aprilie 1893-octombrie 1900). B. a lăsat în manuscris o importantă lucrare memorialistică (Histoire
BALACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285558_a_286887]
-
Directoratului Până la urmă, guvernul a acceptat acel tratat. Dar a găsit o modalitate de a-l îndepărta pe Napoleon de miezul problemelor politice. L-a numit comandant al armatei care urma să invadeze Anglia. Mai mult: a fost numit prim plenipotențiar la congresul de la Rostadt, unde urma să se ratifice hotărârile ce aveau în vedere Imperiul germanic. Convenția a fost semnată în ziua de 30 noiembrie 1797. Conținutul ei nu a convenit, însă, deloc Angliei. Se înțelege că nici Austriei, care
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]