450 matches
-
fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal!" (în orașul copilăriei sale, deoarece se născuse la Haimanale). Referitor la acest eveniment Șerban Cioculescu afirma: „"Așadar , înainte de a se inventa la Focșani „suveica” electorală, bravii ploieșteni, viitori republicani, descoperiseră mijlocul de a mări prestigiul numeric al adeziunii față de lovitura se stat, semnînd cu repetiție."” La acea dată, la București, guvernul condus de liberalul Ion Ghica și de conservatorul Dimitrie Ghica la Interne, desfășura o activitate de
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
Ion Creangă, de Cristian Mihalache, regizorul spectacolului, cu muzica lui Leonida Vasilescu-Brezeanu și scenografia Marcela Fenato și Irina Borowschi. „...muzică tânărului compozitor LEONIDA BREZEANU, punctează cu hâr și haz apariția„Omului cu umbrela roșie”... CORNELIU ȘERBAN „Din nou printre păpușarii ploieșteni” în ziarul Flamura Prahovei,din 10 noiembrie 1971. „...o nouă dramatizare după Ion Creangă.De dată aceasta este vorba despre un spectacol al carui erou va fi „STAN PĂȚITUL”. Dramatizarea aparține Agripinei Hăulică și Lidiei Ionescu,scenografia baș- mului va
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de Cultură din orașul Slănic-Prahova - director: Maria Corduleanu. (în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu în "FlamuraPrahovei" din 30.5.1981, Ploiești. SEBASTIAN NISTOR - menționează spectacolele la care a scris muzică compozitorul ploieștean Leonida Brezeanu, în "Caiet-program festiv 1957-1982 ” Estrada ploieșteana la 25 de ani de activitate”", tipărit de Teatrul de Stat din Ploiești, 1982. (pag.5-7) . *Formația de păpușari a Casei de Cultură din Slănic-Prahova a prezentat, la Ploiești, spectacolul „Omul cu
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
în rev. Îndrumătorul Cultural”, nr.8/1980, București.) CORNELIU ȘERBAN: "Creații literare și muzicale", microinterviu în "FlamuraPrahovei" din 30.5.1981, Ploiești. SEBASTIAN NISTOR - menționează spectacolele la care a scris muzică compozitorul ploieștean Leonida Brezeanu, în "Caiet-program festiv 1957-1982 ” Estrada ploieșteana la 25 de ani de activitate”", tipărit de Teatrul de Stat din Ploiești, 1982. (pag.5-7) . *Formația de păpușari a Casei de Cultură din Slănic-Prahova a prezentat, la Ploiești, spectacolul „Omul cu umbrela roșie”de Titel Constantinescu,în regia și
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
de Dorin Popa „Cu părintele Galeriu între Geneză și Apocalipsă’’. A publicat articole de critică în cele mai prestigioase publicații intelectuale ale timpului: "Viața Românească" (1926), "Universul literar" (1928),"Tiparnița literar"ă (1928), "Vremea" (1929-1931),"Gândire"a (1929-1936), "Propășirea" (săptămânal ploieștean, unde a publicat la 1933 ciclul "Scrisori din Brașov. Zece capitole de artă contemporană", despre pictorii sași, maghiari și români din acea localitate), "Ideea europeană, Ultima oră". Aurel Broșteanu a fost un exeget ai unora dintre cei mai importanți pictori
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
a ordonat în mod personalizat într-un muzeu, punându-le la dispoziția plasticienilor și a marelui public. Cu mulți dintre artiști precum Sabin Popp, Marius Bunescu, Elena Popea, Valentin Hoeflich, Iosif Iser, a avut relații de prietenie. Cu ultimul, tot ploieștean, a purtat o vie corespondență, mai ales în epoca pariziană a acestuia (din anii 30’). I-a reprezentat acestuia în justiție și unele interese patrimoniale. Impreună cu Iser și cu Ion Ionescu Quintus a pus în anii 30’ bazele pinacotecii
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
soția artistului. S-a stins după o grea suferință, pe 3 ianuarie 1984, fiind condus pe ultimul drum de Barbu Brezianu, Andrei Pleșu, Ovidiu Paștina. Cu această ocazie Barbu Brezianu a publicat în "România Literară" un articol omagial. Remarca pictorului ploieștean Valeriu Scărlătescu, ,domnul Broșteanu era ca o catedrală din care ieșeai purificat’’ este o metaforă potrivită pentru cel ce a fost pentru cultura română Aurel D. Broșteanu. Postum în 1992, editura ,Harisma’’ a publicat traducerea efectuată la începutul anilor 80
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]
-
Ploiești) este un fotbalist român retras din activitate, fiind considerat un simbol al Petrolului Ploiești. Ca jucător a rămas fidel acestei echipe timp de 20 de ani (1952-1972), iar alți 15 s-a aflat fie la cârma tehnică a formației ploieștene, fie în calitate de președinte al clubului. Altfel spus a fost tot timpul sinonim cu Petrolul. Mircea Dridea a fost un produs al centrului de copii și juniori al Petrolului Ploiești, căruia i s-a alăturat de la vârsta de 15 ani și
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
juniori din 1955, pierdută contra Științei Cluj. Șansa debutului în prima divizie i-a fost acordată de legendarul antrenor Ilie Oană în data de 29 septembrie 1956, într-un meci din deplasare contra Rapidului încheiat cu scorul de 2-1 pentru ploieșteni. De atunci avea sa joace timp de 15 ani, atât cât a durat întreaga sa carieră ca fotbalist, numai sub culorile galben-albastru. Respectiva perioadă se identifică totodată și cu cele mai mari succese din istoria clubului prahovean, mai exact : 3
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
cu Alexandru Badea, cât și prin meciurile disputate pe plan european unde a bifat 20 de prezențe, trecându-și de 10 ori numele pe lista marcatorilor. Dintre evenimentele memorabile ale carierei putem enumera cele 3 goluri înscrise în victoria echipei ploieștene din finala de cupă a României împotriva Oțelului Galați (la vremea aceea cu denumirea de Siderurgistul) încheiată cu scorul de 6-1, precum și reușita din meciul cu Liverpool pe stadionul din Ploiești, terminat 3-1 în favoarea găzarilor ( în tur a fost 2-0
Mircea Dridea () [Corola-website/Science/313872_a_315201]
-
cu scorul de 7-3 și au aliniat formația: Sidea, Stănescu, Manole, Klein, Gârlașiu, Kraushaar, Baciu, Schreier, Gunesch, Wegemann, Schwartz. Meciul de promovare în prima divizie de handbal a țării a fost pe 6 aprilie 1948. Politehnica a câștigat în fața echipei ploieștene a Societății Petroliere Româno-Americană, cu scorul de scorul de 14-4. Golurile au fost marcate de Gunesch (9), Baciu (3), Schwarz (2). Primul meci în Divizia A, s-a desfășurat pe 10 octombrie: Sindicatul Textil Cisnădie - Politehnica Timișoara 4-10, oaspeții demonstrându
HCM Politehnica Timișoara () [Corola-website/Science/319427_a_320756]
-
ei cea mai tragică. Cea dintâi manifestare critică a lui E. Lovinescu e o dizertație asupra Perșilor lui Eschil (o lucrare de seminar publicată în foiletonul literar al Adevărului din 1904, condus de Radu Rosetti). Criticul a debutat, așadar, ca... ploieștean. În studiile sale clasice, tînărul moldovean, copleșit prematur de ideea zădărniciilor lumești, aflase o preocupare spirituală potrivită temperamentului său. Critica aduce cu sine un spirit activ în contradicție cu inerțiile morale ale omului. De la întîiul rînd despre contemporani, criticul a
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
roluri, pe Rică Venturiano în piesa "O noapte furtunoasă". În 1953, la vârsta de 28 de ani, este numit director al „Teatrului de Stat” din Ploiești, funcție pe care o va deține timp de 12 ani. A interpretat pe scena ploieșteană 34 de roluri. În 1965 este invitat de Liviu Ciulei și pleacă la Teatrul Bulandra din București, lăsând în urmă o zestre de 90 de premiere. A jucat alături de alți "monștri sacri" cum ar fi Ștefan Bănică, Octavian Cotescu, Anda
Toma Caragiu () [Corola-website/Science/297582_a_298911]
-
pentru echipa franceză, fiind un jucător de bază pentru gruparea sa. Pe data de 14 ianuarie 2014 a semnat un contract pe un an și jumătate cu Petrolul Ploiești, după despărțirea de comun acord cu formația AC Ajaccio, la echipa ploieșteană fiind prezentat în fața a peste 10.000 de oameni. Din 2000, de la meciul de debut cu Grecia, Mutu a jucat pentru România 71 de meciuri și a marcat 35 goluri. Turneele internaționale la care a evoluat Mutu au fost Euro
Adrian Mutu () [Corola-website/Science/298246_a_299575]
-
enfant naturel dans la législation romaine”". În luna mai 1881 a susținut examenul de doctor în drept cu teza "„De la recherche de la filiation naturelle”", obținând titlul cu mențiunea „"magna cum laude”". "Take Ionescu, fiul unui negustor și om de afaceri ploieștean, făcuse școala secundară la București, așa încât, față de boierii din generația sa, el poate fi considerat ca un produs al organizației noastre școlare, în ce este bun: inițierea în rosturile țării, cunoașterea oamenilor ei, dar și în ce este mai puțin
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Dealu Mare-Valea Călugărească și are acces direct la Valea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându-se pe drumurile care leagă capitala București de Transilvania și Moldova. Prezența unor ploieșteni pe piețele unor orașe din Ardeal denotă că localitatea avea un nume și o bază economică ce-i permiteau să intre în relații comerciale cu centre de peste munți. Numele mai apare într-un hrisov din 1567, semnat de Domnul Țării
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
râul Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină; este canalizat pe aproape toată partea ploieșteană a traseului său, în el deversându-se, la ieșirea din oraș, sistemul de canalizare al acestuia. Temperatura medie anuală este de 10,5 °C, iar valorile minime și maxime înregistrate în secolul nostru au fost de -30 °C la 25
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
Muruzeștilor, destul de modeste, nu au durat decât două decenii și ceva. În secolul trecut, ca să nu mai vorbim de cel al nostru, s-a construit mult. A început să se contureze, mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național. O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
mai ales odată cu arhitecții din familia Socolescu, un stil ploieștean sau cel puțin o variantă locală a stilului național. O serie de calamități naturale și sociale la care a fost supus orașul au diminuat serios fondul de construcții pe care ploieștenii se străduiau să-l îmbogățească. La 12 iunie 1837 a avut loc cea mai puternică inundație din istoria Ploieștiului: Dâmbu și celelalte pâraie s-au revărsat, acoperind tocmai cele mai vechi cartiere, vatra târgului. Au fost năruite sau șubrezite atunci
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
capacitate de 10.000 de locuri. Pe data de 23 mai 1998, Astra promova în Divizia A pentru prima dată în istorie. Atunci, echipa antrenată de Gabi Stan a învins echipa Midia Năvodari, trupă pregătită la acel moment de un ploieștean, Virgil Dridea, și a promovat în prima divizie, unde a rezistat până la "strania și mult-mediatizata" fuziune cu Petrolul Ploiești, din anul 2003, un an mai târziu echipa având să retrogradeze. Deși suporterii au fost anunțați că între Astra Ploiești și
AFC Astra Giurgiu () [Corola-website/Science/315511_a_316840]
-
Ploiești, România. El a fost construit în anul 1987 din banii locuitorilor orașului și a avut 6 rute: Tramvaiul a fost introdus în Ploiești în 1987, fondurile fiind asigurate prin subscripție publică. La 20 de ani după Revoluție, ultimul primar ploieștean din perioada comunistă, Alexandru Apostol, a declarat la un post local de televiziune că lucrările au fost făcute în grabă, de mântuială, de teama vizitelor Elenei Ceaușescu. Această ipoteză explică numeroasele probleme apărute, de-a lungul anilor, la calea de
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
fiind înlocuite cu autobuze. Din șase trasee, 101, 102, 104, 106, 107 și 28, în oraș mai circulă două.În anul 1998, primarul Horia Toma a desființat traseul 105, desființînd linia McDonalds-Cablul Romînesc. În acel an, a început declinul tramvaiului ploieștean. În 2003 primarul Emil Calotă a hotărît ca traseul Armoniei - Uztel să fie, o parte din el, desființat, restul, de la Maternitate pînă la Uztel aflîndu-se în conservare. Din această cauză traseele 104, 106 și 28 s-au transformat în trasee
Tramvaiul din Ploiești () [Corola-website/Science/315742_a_317071]
-
Posesor al unei vaste culturi enciclopedice, în același timp om de știința, doctor inginer în chimie - director fondator al Institutului de Cercetări "Petrochim", muzician - dirijor și fondator al Filarmonicii de Stat din Ploiești, istoric - autor al monumentalei lucrări "O Cronică Ploieșteană, 1825-1974", poate fi încadrat în categoria rară a spiritelor universale de tip renascentist. Familia De Bie este originară din Belgia. Din documentele aflate în arhiva familiei se cunosc ascendenții începînd din secolul al XVII-lea. Un De Bie Jacques era
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
29 ianuarie 1943) a avut 6 copii, ultimul fiind Charles Nicolaus (Carol Nicolae). Un nepot al sorei lui Joseph, Matilde, a ajuns episcop de Mechelen. O soră a lui Charles Nicolaus, Marguerite (Margareta) căsătorită cu Emil Colceag, petrolist și muzician ploieștean, a fost bunica maternă a lui Emil Constantinescu, președintele României între 1996 și 2000. Familia mamei, Le Téo Amélie, este de origine franceză. Unul din descendeții acestei familii, Charles Le Téo a fost atașat cultural al Ambasadei Franței la București
Carol Nicolae Debie () [Corola-website/Science/315798_a_317127]
-
Șt. Georgescu, Mazăre, Gologan, Emil Vlaiculescu, Deliu, Mihăescu. Conducerea echipei era asigurată de B. Andrei, Gh. Marinescu, N. Stanbolgiu, Tr. Stoenescu, Tr. Popescu. După numai un an, echipa retrogradează în eșalonul secund și în 1947 fuzionează cu Concordia, echipa uzinei ploieștene cu același nume. Jucătorii noi în lot sunt acum: Asadur, Ștefănescu, Mincea, Teașcă, Șt. Vasile, Mărdărescu, Chilea, Gârlea, Gh. Ionescu, Moldoveanu, Bădulescu, Motronea, Sanilovici. Traseul divizionar al echipei este constant în eșalonul al II-lea, dar cu repetate schimbări de
Prahova Ploiești () [Corola-website/Science/315834_a_317163]