732 matches
-
centrală extinzându-se pe versanți odată cu ridicarea acestuia. Betonarea unui nou plot pe versanți poate începe numai după ce plotul adiacent dinspre zona centrală depășește cu minim 1,5 m pe verticală cota minimă de fundare a noului plot. Denivelarea între ploturile adiacente nu trebuie să depășească 6 8 m; denivelarea pe întreg barajul între plotul cel mai de jos și plotul cel mai de sus să nu depășească 10 m (5 lamele de 2 m). Betonarea pe timp friguros (temperatura aerului
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
poate începe numai după ce plotul adiacent dinspre zona centrală depășește cu minim 1,5 m pe verticală cota minimă de fundare a noului plot. Denivelarea între ploturile adiacente nu trebuie să depășească 6 8 m; denivelarea pe întreg barajul între plotul cel mai de jos și plotul cel mai de sus să nu depășească 10 m (5 lamele de 2 m). Betonarea pe timp friguros (temperatura aerului < + 5 °C) sau pe timp călduros (temperatura aerului > 30 °C) poate fi executată numai
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
dinspre zona centrală depășește cu minim 1,5 m pe verticală cota minimă de fundare a noului plot. Denivelarea între ploturile adiacente nu trebuie să depășească 6 8 m; denivelarea pe întreg barajul între plotul cel mai de jos și plotul cel mai de sus să nu depășească 10 m (5 lamele de 2 m). Betonarea pe timp friguros (temperatura aerului < + 5 °C) sau pe timp călduros (temperatura aerului > 30 °C) poate fi executată numai cu îndeplinirea măsurilor suplimentare prevăzute în
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
fie terminate. Se va verifica pe teren planul de fixare a reperelor și coordonatele acestora iar acolo unde aceste repere au fost distruse ele se vor reface. Înainte de începerea betonării se va face ridicarea profilurilor topografice, pe măsura începerii betonării ploturilor, profile care rămân profile de referință pentru evaluarea volumelor de lucrări. Este necesar să se definitiveze sursele de aprovizionare cu agregate, ciment, apă pentru betoane, etc. Vor fi terminate drumurile de acces pentru transportul betonului, se vor stabili regulile de
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
și betoane laboratorul trebuind să fie echipat cu utilajele și instalațiile necesare. Vor fi asigurate utilajele și materialele necesare începerii betonării, vor fi pregătite formațiile de lucru pentru lucrările de cofrare, armare și betonare. Se va pregăti fundația în zona ploturilor unde se va începe betonarea. Vor fi pregătite utilajele și formațiile de lucru necesare executării lucrărilor de foraje și injecții ce se vor executa de pe lamelele de fundații, se va asigura utilajul necesar forajului puțului pendul. Macaralele turn pentru betonare
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
dinspre aval, pe malul stâng sau malul drept al râului (sau pe ambele maluri), în funcție de amplasarea galeriei de deviere și poziția batardoului. Drumul din incintă trebuie să coboare în fundația barajului, cu o pantă maximă de 10 - 12 %, până în zona ploturilor din zona centrală permițând astfel accesul mașinilor și al utilajelor pentru evacuarea sterilului rezultat din pregătirea lamelelor și începerea betonării cu macaralele pe șenile. În incintă se poate face drum de acces și dinspre amonte, peste batardou, dacă acest lucru
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
accesul la punctele de betonare executând în acest scop punți de traversare, trepte și scări cu parapeți pentru accesul în incintă și pe versanți, platforme de lucru și de odihnă îngrădite. Pentru accesul oamenilor la înălțime, pe baraj și pe ploturi se vor folosi scări tipizate, omologate sau alte tipuri de scări standardizate și bine fixate de corpul barajului. 2.3. TEHNOLOGIA DE COFRARE La betonarea barajelor în arc se utilizează panourile metalice tipizate, proiectate și executate la antreprize, în atelierele
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
sârmă. Afară de tratarea suprafeței orizontale după betonare se vor lua și următoarele măsuri: suprafața orizontală se protejează și se menține umedă prin stropire cu apă vara, iar iarna se protejează împotriva înghețului conform caietului de sarcini; suprafețele laterale, rosturile între ploturi și paramenți se vor stropi în permanență și uniform cu apă vara conform prevederilor caietului de sarcini; circulația pe betonul proaspăt se interzice timp de 24 ore. În cazuri excepționale se poate circula numai pe podine de lemn; încărcarea lamelei
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
de proiectant în caietele de sarcini. Pauza tehnologică reprezintă timpul de la terminarea betonării lamelei inferioare și începerea betonării lamelei superioare, este de regulă 4 5 zile. Pauza minimă între betonarea a două lamele adiacente (lamelele situate la aceeași cotă în ploturi învecinate) de regulă este prevăzută 4 zile. Dacă la un plot turnarea se întrerupe mai mult de 30 de zile, la reluarea betonării pauza minimă de suprapunere la primele două lamele va fi de 5 zile. 2.4.6. Betonarea
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
terminarea betonării lamelei inferioare și începerea betonării lamelei superioare, este de regulă 4 5 zile. Pauza minimă între betonarea a două lamele adiacente (lamelele situate la aceeași cotă în ploturi învecinate) de regulă este prevăzută 4 zile. Dacă la un plot turnarea se întrerupe mai mult de 30 de zile, la reluarea betonării pauza minimă de suprapunere la primele două lamele va fi de 5 zile. 2.4.6. Betonarea pe timp friguros Se consideră timp friguros când temperatura aerului este
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
nu prezintă siguranță versanții se consolidează cu plasă cu ancore și după caz și cu șpriț beton. Odată cu începerea betonării, se pregătesc instalațiile pentru executarea forajelor de consolidare și a puțurilor pendul ce se execută de pe lamelele de fundație a ploturilor. În timpul betonării se va asigura ritmul necesar de turnare, întreruperile la turnarea lamelelor în baraje în arc fiind total contraindicate. Se va acorda atenție deosebită preciziei de trasare a lamelelor, calității cofrajelor, poziționarea lor, poziționarea galeriilor, a pieselor înglobare și
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
compensatoarele sincrone urmăresc menținerea unei tensiuni constante la borne prin intermediul regulatoarelor automate de tensiune (RAT). Nivelul de tensiune din rețea este influențat și de aportul de energie reactivă al liniilor electrice slab încărcate (de 400110 kV) precum și de poziția ploturilor transformatoarelor din rețea. Tensiunea scade datorită căderilor de tensiune pe impedanțele elementelor de rețea. Din punct de vedere al modului de producere, variațiile de tensiune pot fi: variații lente; fluctuații de tensiune; goluri de tensiune. 2.1. Variații lente de
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
putea regla tensiunea într-un nod al rețelei, după caz, printr-una din următoarele metode: reglajul tensiunii pe barele sistemului (U1) printr-una din metodele specifice acestuia injectarea unei tensiuni suplimentare Usupl (longitudinal, adică în fază cu U2) prin modificarea ploturilor la transformatoare și autotransformatoare modificarea circulației de putere reactivă pe linie prin utilizarea unor surse locale de compensare Qc modificarea parametrilor liniilor (R, X) prin modificarea numărului de circuite care funcționează în paralel sau prin înserierea de reactanțe (Xc). a
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
cum este cazul turbinelor cu contrapresiune, a căror sarcină poate fi limitată de consumul de abur) grupurile se pot utiliza pentru reglajul tensiunii în limite mai largi. Grupurile din unitățile industriale au puteri între 3 și 12 MW. b) Modificarea ploturilor la transformatoare și autotransformatoare este o metodă de bază pentru modificarea tensiunilor în rețelele de repartiție și în rețelele de distribuție. Utilizează modificarea raportului de transformare KT cu plotul de transformare. Schema echivalentă transformatoare electrice Uni - tensiunea nominală pe partea
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
unitățile industriale au puteri între 3 și 12 MW. b) Modificarea ploturilor la transformatoare și autotransformatoare este o metodă de bază pentru modificarea tensiunilor în rețelele de repartiție și în rețelele de distribuție. Utilizează modificarea raportului de transformare KT cu plotul de transformare. Schema echivalentă transformatoare electrice Uni - tensiunea nominală pe partea de IT a transformatorului ΔUp - variația procentuală a tensiunii pe plot Wn - plotul nominal W - plotul curent La majoritatea transformatoarelor, reglajul este pe partea de înaltă tensiune (i în
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
modificarea tensiunilor în rețelele de repartiție și în rețelele de distribuție. Utilizează modificarea raportului de transformare KT cu plotul de transformare. Schema echivalentă transformatoare electrice Uni - tensiunea nominală pe partea de IT a transformatorului ΔUp - variația procentuală a tensiunii pe plot Wn - plotul nominal W - plotul curent La majoritatea transformatoarelor, reglajul este pe partea de înaltă tensiune (i în figura 2.5) și în acest caz, raportul de transformare, definit tot dinspre nod spre latură, va fi (figura 2.6). Determinarea
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
în rețelele de repartiție și în rețelele de distribuție. Utilizează modificarea raportului de transformare KT cu plotul de transformare. Schema echivalentă transformatoare electrice Uni - tensiunea nominală pe partea de IT a transformatorului ΔUp - variația procentuală a tensiunii pe plot Wn - plotul nominal W - plotul curent La majoritatea transformatoarelor, reglajul este pe partea de înaltă tensiune (i în figura 2.5) și în acest caz, raportul de transformare, definit tot dinspre nod spre latură, va fi (figura 2.6). Determinarea plotului de
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
repartiție și în rețelele de distribuție. Utilizează modificarea raportului de transformare KT cu plotul de transformare. Schema echivalentă transformatoare electrice Uni - tensiunea nominală pe partea de IT a transformatorului ΔUp - variația procentuală a tensiunii pe plot Wn - plotul nominal W - plotul curent La majoritatea transformatoarelor, reglajul este pe partea de înaltă tensiune (i în figura 2.5) și în acest caz, raportul de transformare, definit tot dinspre nod spre latură, va fi (figura 2.6). Determinarea plotului de funcționare, la o
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
Wn - plotul nominal W - plotul curent La majoritatea transformatoarelor, reglajul este pe partea de înaltă tensiune (i în figura 2.5) și în acest caz, raportul de transformare, definit tot dinspre nod spre latură, va fi (figura 2.6). Determinarea plotului de funcționare, la o tensiune impusă pe partea de joasă tensiune se face prin rezolvarea ecuației. Din (2.32) și (2.33), luând Uj ca origine de fază faza tensiunii Ui (deci neglijând și partea imaginară a căderii de tensiune
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
faza tensiunii Ui (deci neglijând și partea imaginară a căderii de tensiune), considerând căderea de tensiune constantă de la un regim la altul, rezultă: Figura 2.6 Schema echivalentă a transformatorului cu reglaj pe partea de înaltă tensiune. Determinarea efectivă a plotului se face pe baza rel. (2.29), respectiv (2.31), prin rotunjirea valorii obținute. În cazul transformatoarelor, există și regulatoare automate pentru tensiunea pe partea de JT, însă utilizarea lor este puțin recomandată datorită manevrărilor foarte numeroase cu riscul deteriorării
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
pe baza rel. (2.29), respectiv (2.31), prin rotunjirea valorii obținute. În cazul transformatoarelor, există și regulatoare automate pentru tensiunea pe partea de JT, însă utilizarea lor este puțin recomandată datorită manevrărilor foarte numeroase cu riscul deteriorării comutatorului de ploturi și deci a scoaterii transformatoarelor din funcțiune. Limitele de reglaj pentru transformatoarele în exploatare din țara noastră. B. Stabilirea ploturilor necesare: Pentru stabilirea ploturilor, vom folosi programul RP V3.1 [20], care determină automat tensiunile în noduri pe fiecare regim
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
tensiunea pe partea de JT, însă utilizarea lor este puțin recomandată datorită manevrărilor foarte numeroase cu riscul deteriorării comutatorului de ploturi și deci a scoaterii transformatoarelor din funcțiune. Limitele de reglaj pentru transformatoarele în exploatare din țara noastră. B. Stabilirea ploturilor necesare: Pentru stabilirea ploturilor, vom folosi programul RP V3.1 [20], care determină automat tensiunile în noduri pe fiecare regim de sarcină. B1. Regimul de sarcină maximă: Tensiunile din noduri pentru plotul nominal (2) sunt arătate în figura 2.8
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
JT, însă utilizarea lor este puțin recomandată datorită manevrărilor foarte numeroase cu riscul deteriorării comutatorului de ploturi și deci a scoaterii transformatoarelor din funcțiune. Limitele de reglaj pentru transformatoarele în exploatare din țara noastră. B. Stabilirea ploturilor necesare: Pentru stabilirea ploturilor, vom folosi programul RP V3.1 [20], care determină automat tensiunile în noduri pe fiecare regim de sarcină. B1. Regimul de sarcină maximă: Tensiunile din noduri pentru plotul nominal (2) sunt arătate în figura 2.8. Pentru același regim, dar
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
transformatoarele în exploatare din țara noastră. B. Stabilirea ploturilor necesare: Pentru stabilirea ploturilor, vom folosi programul RP V3.1 [20], care determină automat tensiunile în noduri pe fiecare regim de sarcină. B1. Regimul de sarcină maximă: Tensiunile din noduri pentru plotul nominal (2) sunt arătate în figura 2.8. Pentru același regim, dar pe plotul 3, se obțin rezultatele din figura 2.9. Figura 2.8. Rezultate regim sarcină maximă plot median Din figura 2.8 se observă că pe plotul
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]
-
folosi programul RP V3.1 [20], care determină automat tensiunile în noduri pe fiecare regim de sarcină. B1. Regimul de sarcină maximă: Tensiunile din noduri pentru plotul nominal (2) sunt arătate în figura 2.8. Pentru același regim, dar pe plotul 3, se obțin rezultatele din figura 2.9. Figura 2.8. Rezultate regim sarcină maximă plot median Din figura 2.8 se observă că pe plotul nominal se obțin tensiuni mici, cea mai mică fiind de 368 V la consumatorul
CALITATEA ENERGIEI ELECTRICE by Gheorghe Hazi () [Corola-publishinghouse/Science/488_a_1170]