900 matches
-
tradiției elitiste de tip Pareto sau Mosca, teorie ce insistă asupra diviziunii imuabile dintre conducători și conduși, și care ar regla distribuția puterii în toate societățile, indiferent de formula lor politică sau de sistemul lor ideologic. [...] Sistemul politic democratic și pluralist ce asigură o rotație pașnică a elitelor și o reprezentare până și a grupurilor celor mai defavorizate contribuie și el, după cum recunoaște Dahrendorf [...] la scăderea accentuată a intensității conflictelor" (Boudon, 1992/1997, p. 273). Abordând subiectul contractului social modern, Dahrendorf
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
trei definiții printr-o diferențiere fermă a artei sacre de lumea profanului, remarcând totodată că, în ceea ce privește ultimele două interpretări, această separație nu mai există, orice creație artistică putând pretinde, în principiu, la calitatea de artă sacră, mai ales în contextul pluralist al perioadei contemporane 491. Într-un interviu acordat revistei Arts sacrés, fiind întrebat ce este arta, renumitul teolog francez Jérôme Alexandre răspundea, referindu-se la artiștii perioadei contemporane, că răspunsul este mai ușor ca niciodată de oferit, arta fiind ceea ce
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
2001). În câțiva ani, din cauza acestor divergențe, LCY s-a dizolvat, ajungându-se la evenimentele descrise mai-sus. 119 În realitate, Miloșevici și partidul au fost într-un anume sens constrânși de evenimentele din 1989 să accepte un fel de ordine pluralistă, dar au fost întotdeauna reticenți față de deschidere și aceasta numai atunci când au fost forțați de evenimente importante (Vejvoda, 1998). Acest aspect este important și va constitui un element cheie al dezvoltării politice a Serbiei. 120 Din iunie 1999, Kosovo este
Uniunea Europeană și promovarea rule of law în România, Serbia și Ucraina by Cristina Dallara () [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
Bongrand, marketingul politic este un instrument recent al comunicării politice, necesitatea funcționarii lui fiind precedată de interacțiunea votului universal, a democrației și a dezvoltării mijloacelor de informare 41. Serge Albouy consideră că apariția marketingului politic este determinată de modelul politic pluralist, caracterizat prin joc politic concurențial și alegeri libere 42. Dezvoltarea marketingului politic a determinat modalități de comunicare și tehnici manipulative din ce in ce mai complexe, strategii pentru gestionarea imaginii, managementul circuitului informațional și folosirea intensivă a cercetărilor de piață în scopuri electorale 43
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
este o chestiune empirică, nu teoretică. Valorile împărtășite și instituțiile pot, în cazuri particulare, să modeleze actorii chiar mai puternic decât structura (waltziană). Să luăm în considerare nu numai Uniunea Europeană, ci și țările nordice și relația SUA-Canada. Literatura despre comunitățile pluraliste de securitate (ex: Adler și Barnett 1998) evidențiază impactul potențial al instituțiilor, al valorilor și identităților chiar și la nivelul înalt al securității internaționale. Într-un ton oarecum diferit, dar în mare parte complementar, vezi discuția referitoare la relațiile de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Că realismul nu poate explica arii largi ale relațiilor internaționale nu reprezintă un motiv pentru a-l denigra sau marginaliza. Realiștii trebuie totuși să permită același lucru celorlalte teorii. Realismul trebuie să fie o parte importantă, chiar esențială, a disciplinei pluraliste a studiilor internaționale. Nimic mai puțin. Dar și nimic mai mult. Întebarea familiară "Ești realist?" poate fi potrivită doar dacă înțelegem realismul ca pe o teorie morală sau o viziune asupra lumii. Câțiva realiști, în special creștinii augustinieni precum Niebuhr
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și sistemele internaționale, identificând de asemenea diferite tipuri de societăți internaționale cu scopul de a face lumină în relația dintre ordine și dreptate în afacerile globale. Într-un eseu timpuriu (1966a), Bull făcea distincția dintre concepțiile "solidaristă" sau "groțiană" și "pluralistă" ale societății internaționale. El susținea că "asumpția centrală groțiană este aceea a solidarității sau a solidarității potențiale a statelor care formează o societate internațională, cu privire la consolidarea normei de drept" (Bull 1966a: 52). Solidarismul este vizibil în convingerea groțiană că există
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acorduri numai asupra unor scopuri minime" (1966a: 52). Un argument conex este acela că statele, și nu indivizii, sunt membrii de bază ai societății internaționale (1966a: 68). Făcând această distincție, Bull se întrebă dacă există vreo dovadă că societatea internațională pluralistă de după cel de-al Doilea Război Mondial a devenit mai solidaristă. Răspunsul său din Societatea anarhică a fost că așteptarea unei mai mari solidarități era foarte "prematură" (Bull 1977: 73). Ca să se înțeleagă motivele acestei concluzii este necesar să ne
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
puțini dintre membrii Școlii Engleze au continuat această dezbatere (Wheeler 2000; vezi de asemenea Mayall 1996). O excepție este Jackson (2000: 181), care crede că natura diversă a societății internaționale din era postcolonială face cu atât mai importantă apărarea concepției pluraliste asupra societății internaționale, pe care Jackson o privește ca pe cel mai bun aranjament inventat până acum pentru promovarea relațiilor pașnice între societăți care-și valorizează diferențele și independența. Cât despre Bull (1977: 317), acesta credea într-adevăr că un
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și cele vechi puteau să se înțeleagă asupra unor principii universale de coabitare și asupra unor valori morale universale, cum este principiul egalității rasiale. Modul în care diferite societăți ajung să se înțeleagă asupra principiilor universale pertinente pentru o concepție pluralistă sau solidaristă a societății internaționale este tema centrală a unor forme de analiză care se îndepărtează în mod clar de fatalismul neorealismului și de credința naivă în inevitabilitatea progresului global, care apare ocazional în formele triumfaliste de liberalism. Până la urmă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
asume dreptul de a determina alte societăți să trăiască în concordanță cu valorile sale proprii. Aceasta ridică întrebarea interesantă dacă nu cumva diferitele societăți pur și simplu nu pot face mai mult decât să ajungă la un acord asupra principiilor pluraliste de organizare politică mondială, și dacă nu cumva ele ar trebui să se limiteze la asta. Viziunea lui Bull și Watson în anii '80 a fost aceea că apariția conflictelor culturale și emergența culturii cosmopolite a modernității au evoluat împreună
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se limiteze la asta. Viziunea lui Bull și Watson în anii '80 a fost aceea că apariția conflictelor culturale și emergența culturii cosmopolite a modernității au evoluat împreună. Aceasta sugerează, contrar părerilor menționate în paragraful anterior, că tensiunea dintre concepțiile "pluraliste" și "solidariste" asupra societății internaționale s-ar putea adânci în viitor. Dacă aceasta era predicția lor, ea s-a dovedit a fi în linii mari corectă, după cum se poate vedea după prăpastia din ce în ce mai adâncă dintre cei care cred în promovarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor organizații teroriste, al căror scop era acela de a aduce cât mai multe suferințe populațiilor civile. Dar, după cum vom vedea, acest gen de evoluții confirmă ideea lui Bull și Watson că societatea internațională modernă este din ce în ce mai divizată între principiile pluraliste și cele solidariste privind organizarea politică mondială (Hurrell 2002). Lucrarea Quasi States a lui Robert Jackson (1990) a oferit o nouă abordare asupra expansiunii societății internaționale, concentrându-se asupra problemei "statelor eșuate", care a devenit o preocupare centrală în politica
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în care toate statele beneficiază de egalitate în fața legii (cu toate că Bush și Blair susțineau că apără această societate prin dezvoltarea unor noi principii, precum doctrina războiului preventiv, în contextul unor amenințări inimaginabile înainte de epoca terorismului). Ecourile vechii tensiuni dintre concepțiile pluralistă și solidaristă ale societății interna-ționale pot fi auzite în aceste reacții diferite privind felul în care trebuie tratați violatorii drepturilor omului și regimurile care sunt judecate a fi în afara legii societății internaționale. Rămâne de văzut dacă societatea de state poate
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
a "de-centra" statul în contextul unei forme de organizare politică mai cosmopolite. Aceasta necesită ca statele să instituie și să se poziționeze în mai multe forme suprapuse de societate internațională. Linklater (1998: 166-7) listează trei forme. Prima, o societate pluralistă de state în care principiile coexistenței funcționează "pentru a menține respectul pentru libertatea și egalitatea comunităților politice independente". A doua, o societate "solidaristă" de state care au căzut de acord asupra unor scopuri morale substanțiale. A treia, un cadru post-westfalian
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
luptelor dintre autorități aflate în competiție pentru puterea de a organiza, ocupa și administra spațiul". Nu există niciun spațiu politic precedent trasării frontierelor. Frontierele au în lumea modernă funcția de a separa un spațiu interior, suveran, de un spațiu exterior pluralist și anarhic. Opoziția dintre suveranitate și anarhie se sprijină pe posibilitatea de a separa în mod clar spațiul politic intern de exteriorul ne-domesticit. În acest sens, trasarea frontierelor este un moment definitoriu pentru statul suveran. Într-adevăr, nici suveranitatea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sentiment împărtășit că scopul teoriei este să promoveze emanciparea (Laferrière 1996; Laferrière și Stoett 1999). Alături de această respingere normativă a sistemului de state apare și o respingere a unei disocieri empirice clare între politica internă și cea internațională, întâlnită la pluraliști ca John Burton, dar și la marxiști, teoreticieni critici și feminiști. Astfel, ecologiștii nu consideră util să gândească, spre exemplu, în termeni de "niveluri de analiză", o formă de gândire predominantă în realism, pentru că astfel s-ar separa în mod
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o lume în care masacrele, torturile, atentatele teroriste, migrația în masă au devenit experiențe cotidiene, pe care aproape că nu le mai remarcăm, dar aspectul tragic mai mare este cel al declinului unor instituții, fapt care slăbește normativitatea în societățile pluraliste. Nu toți oamenii, grupurile, societățile se obosesc să se recunoască reciproc, conflictele rămân la ordinea zilei... Este reală ascensiunea "societății indivizilor" și nu trebuie subestimate câștigurile acesteia (democrația, libertatea, autonomia față de diverse apartenențe sociale), dar nu ar trebui să pierdem
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ar menține, dar integrarea ar fi operată nu prin consens, ci prin propagandă și, în ultimă instanță în caz de opoziție socială față de autoritate -, prin represiune. O astfel de eventualitate are șanse foarte reduse de a apărea, desigur, în societățile pluraliste, acolo unde practicile sociale și aranjamentele instituționale au consolidat sisteme social-politice în care legitimarea autorității este înnoită periodic și, odată cu ea, funcția însăși de integrare a ideologiei își poate repune în joc surplusul de valoare a puterii. Nu există însă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
integrator 221. Fără a căuta să justifice, ca atare, mitul prin raportare la realitate, ci doar să ilustreze coerența sa structurală, teoreticienii sociali preocupați de problemă au insistat că acest element al imaginarului se legitimează prin însăși afirmarea sa, logica pluralistă pe care o subîntinde mizând pe dezvoltarea sa liberă. Cât privește funcțiile sale esențiale în planul imaginarului social, deși nu există un acord clar din acest punct de vedere, în teoriile recente este indicată, în primul rând, aceea de "interpretare
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sociale și individuale, realizată într-o manieră holistică, impune schimbări ireversibile în planul teoriei sociale însăși. Astfel, noțiunea de "societate", în sensul său "clasic", modern, apare redundantă din perspectivă postmodernă, fiind considerată un concept totalizant. Globalizarea presupune, dimpotrivă, o logică pluralistă, fragmentară, în esență contra-dictorie497, trecerea umanității la o condiție complexă, în care lumea ca atare este reconstituită ca un altfel de spațiu social. Cu alte cuvinte, nu mai putem vorbi de societate în condițiile în care lumea devine, irevocabil, pluralistă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
pluralistă, fragmentară, în esență contra-dictorie497, trecerea umanității la o condiție complexă, în care lumea ca atare este reconstituită ca un altfel de spațiu social. Cu alte cuvinte, nu mai putem vorbi de societate în condițiile în care lumea devine, irevocabil, pluralistă, fragmentată într-o multitudine de unități autonome, dar aflate în interrelații economice, politice și socio-culturale. Deși unele teorii recente sunt încă axate pe ideea unuia sau a mai multor centre de putere (precum în cazul concepției multicentrice a lui Samuel
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
100. 215 Gilbert Durand, op. cit., p. 170. 216 Jürgen Habermas, "Împletirea dintre iluminism și mit", în Discursul filosofic al modernității. 12 prelegeri, Editura All, București, 2000, p. 115. 217 Idem, p. 117. 218 Așa cum subliniază Gilbert Durand, "din această logică [pluralistă, care o depășește pe cea dualistă, n.n. D.Ș.] comună științei celei mai înaintate și imaginarului decurge principiul de redundanță reperat de toți miticienii (...). Sermo mythicus, ca și secvențele unui rit, întemeiat pe un timp care este "simetric" și pe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
non-guvernamentale, lideri în afaceri și alții asemenea. Deși procesele democratice pot stabili uneori limitele extreme în care elitele pot încheia negocierile, a numi "democratice" practicile politice ale sistemelor internaționale ar însemna să privăm acest termen de orice înțeles. O SOCIETATE PLURALISTĂ ROBUSTĂ ÎN ȚĂRILE DEMOCRATICE Cu toate că este puțin probabil ca democrația să urce la nivel internațional, este important să nu pierdem din vedere că orice țară democratică are nevoie de unități mai mici. Într-o țară contemporană, acestea sînt de o
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
municipale. Țările mai mari pot avea altfel de guvernări: pe districte, ținuturi, state, provincii, regiuni și altele. Oricît de mică ar fi o țară pe scară mondială, va necesita o multitudine de asociații și organizații independente adică o societate civilă pluralistă. Întrebarea: care este cea mai bună metodă de a guverna asociațiile mai mici ale statului și societății sindicate, întreprinderi economice, grupuri de interese specializate, organizații educaționale și celelalte nu admite un răspuns unic. Guvernarea democratică ar putea să nu fie
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]