4,027 matches
-
pentru sonet acordat de Societatea Scriitorilor Români. A fost ziarist, profesor universitar, traducător și înalt funcționar ministerial. A fondat Cenaclul Literar „Casa de sub pădure”, pus sub președinția onorifică a prietenului său Eugenio Montale. Este inclus în antologie cu poeziile „Numai plutele bătrâne”, „Ne facem drum printre-ntâmplări”, „Au crescut secolele” și „Baladă”. În fine, Ion Marin Iovescu, absolvent al Liceului „Radu Greceanu” din Slatina și al Facultății de Litere și Filosofie din București, a activat ca profesor, comerciant și bibliotecar. A
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
abia îți învingi lacrima, pentru că noi toți am trecut prin asemenea întâmplări și poate tocmai de aceea, glasul amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros, cățelul. “Ecranul fermecat” este o istorisire contemporană despre binefacerile și atracțiile internetului. Intrând prin intermediul sticului, la propriu
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
blonda tot țigancă! Ne-am dat dracu’! Oricum, nu mai contează. Sunt femei și ele”. A făcut semn fetei ce-l privea curioasă și au plecat ținându-se de mână. I-a oprit vocea Angelicăi. - Băi, voi sunteți duși cu pluta! Lăsați naiba separeul, că v-o trageți și aici... Hai s-o facem în grup! Vreți? Păi, ce să zic?... Hai, amice, să facem loc, a hotărât Mișu după câteva secunde de nehotărâre. Au scos măsuța din salon, au împins
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
a retrezi niscaiva libido-uri vlăguite de agresiunea „obișnuitului” cotidian, trezirea apatiei lâncezânde. A fericirii orgasmice totale, obținute prin provocarea și reactivarea organică, moleculară și atomizată a tuturor tegumentelor conexe... O macabră colecție a unui scoțian de mult dus cu pluta, de femei obsedate sexual, cu scene sordide de la ieșitul dintr-o îndelungată recluziune (pe bază de cauțiune) pentru a „satisface” gusturile ambelor sexe (ba și pe un al treilea în curs de...omologare și monitorizare!!!) poate da idei și mai
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
Acasa > Manuscris > Jurnal > GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu, prin
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
nr. 789 din 27 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, știe doar Domnul. Acolo, undeva, pe țărmul necunoașterii se plimba un om cu ochii din filele timpului. Răsturnat pe plută, timpul meu anunța ploile și fulgerele își încercau tăria alergând prin trupul meu, prin inima mea, prin sufletul meu. Au alergat până când au devenit unul singur. El, unicul, a prins în arcuirile lui Culoarea. Nu am uitat mâinile pline de
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
prinzi moartea pe chipul celor ce-și târăsc tălpile prin universul plimbat de la o cușcă la alta. Regulile își pierd logica iar tâmplele pulsează frustrări infinite în portretele din expoziția fără vânzare a umanului. Totuși...unde și când am apucat pluta și am alunecat pe apele deznădejdii, ridicând ca într-un spasm apa cu vâslele visului și ale speranței. Unde și când am regăsit Credința în poarta albelor reînceputuri ale ființei. Poate atunci când brațul tatălui mi-a ridicat trupul chircit în
GÂNDURI ÎN RÂNDURI (27 FEBRUARIE 2013) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351984_a_353313]
-
prind un peștișor, bucuria lor nu cunoaște margini și e un motiv de mare mândrie personală, drept pentru care, copilul se consideră cel mai bun pescar. Cu toții am trecut prin aceste emoții (chiar și fetițele), când așteptam la firul întins, pluta să se afunde în apă și peștișorul să tragă nada. Nu numai jocurile și îndeletnicirile sportive sunt agreate de copii, dar, mai cu seamă, în timpurile actuale, internetul dă mult de furcă tuturor. Chiar și calul Fulger este curios să
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351304_a_352633]
-
prind un peștișor, bucuria lor nu cunoaște margini și e un motiv de mare mândrie personală, drept pentru care, copilul se consideră cel mai bun pescar. Cu toții am trecut prin aceste emoții (chiar și fetițele), când așteptam la firul întins, pluta să se afunde în apă și peștișorul să tragă nada. Nu numai jocurile și îndeletnicirile sportive sunt agreate de copii, dar, mai cu seamă, în timpurile actuale, internetul dă mult de furcă tuturor. Chiar și calul Fulger este curios să
SOARELE COPILĂRIEI VERSURI PENTRU COPII- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351303_a_352632]
-
Iorgovan „fecior de mocan”(I. Teodorescu-Poezii Populare), mai are, la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius). ” (Prof. Maria Ciornei) Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe”, Ianus/Ion, cel atât de venerat pe aceste meleaguri. Unde era patria lor
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
la egipteni, epitetul de Gigon (Hesychius). ” (Prof. Maria Ciornei) Lângă Caransebeș este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe”, Ianus/Ion, cel atât de venerat pe aceste meleaguri. Unde era patria lor? Impăratul Augustus amintea în testamentul sau că a condus
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
este menționată așezarea Gagni, vatră a acestor gugani străvechi. „Gagate” sau „ambra vrăjitoarelor” (cărbune sapropelic) este piatra sacră a planetei Pluto. Sumerienii numeau Gugu - „cel care arată calea” - planeta Pluto. Legendele lor spun că preotul zeificat care slujea templul lui Pluto era Saue - Isimud, „Cel cu două fețe”, Ianus/Ion, cel atât de venerat pe aceste meleaguri. Unde era patria lor? Impăratul Augustus amintea în testamentul sau că a condus o expediție militară asupra dacilor, fiind celebrat de romani ca „al
TRĂIM ÎN LEGENDĂ? SAU LEGENDA NE TRĂIEŞTE PE NOI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 683 din 13 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351307_a_352636]
-
gol milițienilor că încă nu a împlinit 20 de ani și are seria pe buletin care spune multe... Total nedumerit, am întrebat-o: - Și ce serie ai tu la buletin, care să vorbească despre tine? - Auzi? Tu ești dus cu pluta ori ești chiar prost! M-am înșelat când te-am categorisit la bar... - Cum crezi, dar... adevărul e că nu înțeleg ce-mi spui. - Tu nu ești din Constanța, băiețel! - Nu, nu sunt. - Concediu, neamuri, aventuri?! - Nimic din toate astea
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
atât de rece precum părea la prima atingere. Ținându-ne de mână, am înaintat până ne-a trecut de genunchi, după care ne-am scufundat complet ca să țâșnim apoi de sub valuri cu trupurile pregătite pentru joacă și înot. Ea făcea pluta foarte bine iar mie îmi plăcea să trec pe sub valuri, să-mi întind brațele către înainte ieșind aproape deasupra hăului format în urma fiecărui val, așteptând ca următorul să mă salte și de acolo să mă arunc pe sub cel ce venea
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Că ai lui sunt câinii, a lămurit tanti Anița situația, aducând zâmbete pe buzele celor de față, mai puțin pe ale magistratului care se bătea nervos cu palmele peste burta proeminentă, suduind în sinea sa. „Toanta asta e dusă cu pluta, domnule! Nu are discernământ, asta e. Se vede de la o poștă, ce dracului! Să mai insist puțin, ca să‑i conving pe polițiștii ăștia grozavi că am dreptate, totuși.” - Și ai cui sunt câinii și casa? Cine este omul acela? Nu
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
scurte spre tavan în semn de exasperare, atât cât îi permitea constituția robustă, a bolborosit ceva și i‑a făcut semn comisarului Olaru să continue, indicând sugestiv cu mișcarea mâinii că femeia nu‑i în toate mințile. „E dusă cu pluta rău de tot”, își repeta el în gând, „și mai e și proastă, pe deasupra”, concluziona înciudat, privindu‑și pentru a nu știu câta oară ceasul. Comisarul Grosu s‑a apropiat încet de femeie și i s‑a adresat cu voce
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
cauză, pe care susține că nu‑l cunoaște, dar el este... stăpânul! Asta vom face, domnule... - Iar începeți cu raționamentele astea de școală primară, domnule comisar? Am zis. Va decide jude-că-to-rul asupra lui Breazu. Iar pe femeia asta dusă cu pluta o vom cita la confruntare. Să vedem, o știe ea pe fată și fata pe ea? Când o ieși și aia din spital, vom vedea. Eu voi propune arestarea lui Breazu. Să vă decideți dacă ne ajung nouă zile și
CHEMAREA DESTINULUI (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356241_a_357570]
-
scrie „o viață” a lui Marin Preda pentru că omul e tot atât de interesant ca și opera. Biografia spirituală a lui Marin Preda interesează pe cititor pentru că și-a trăit o bună parte din existența lui retras într-o încăpere tapetată cu plută. Ne place să știm pe cine a iubit, ce credea despre dragoste acel om fragil și nevrotic, cum a iubit femeia, cum a cântat-o el în romanele lui, care a fost sbuciumul lui la părăsirea iubitei, cum primea ideea
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
loc și Concursul Glasul Trâmbiței, Cornului, Buciumului și Tulnicului la care au participat concurenți din toată țara, cât și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
și Parada Costumului Popular Autentic. Tot în muzeu se păstează și macheta Festivalului Păstrăvului, un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
un păstrăv uriaș din nuiele, așezat pe o plută, care în perioada festivalului a fost expus pe râul Bistrița Aurie. În muzeu se află și o plută în miniatură. Doamna muzeograf Marilena Niculiță ne dă explicații și despre plutărit. O plută se compune dintr-un număr de minim 2, maximum 10 table. Are o cârmă în față, iar cele lungi au două cârme, una în față și alta în spate. Tabla se compune din lemne cu o lungime de la 4 la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
o lungime de la 4 la 24 de metri. În zonele de curbură a apei (coturi), pe malul acesteia existau niște cășițe sau șlaidăre umplute cu pietre și aveau rol de consolidare a malului sau în momentul în care vira coada plutei să treacă pe lângă ele pentru a nu rămâne suspendată pe mal. În muzeu sunt expuse și unelte de plutărit: un ciocan din fier masiv folosit pentru a marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
masiv folosit pentru a marca lemnul numerotat cu cifre de la 0 la 9, pregătit pentru tăiere, clupa pentru măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
măsurarea lemnului, potcoave din fier care se prindeau la încălțăminte pentru a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
a nu aluneca pe lemn, sfredelul cu care se făcea cârma plutei, țuiac sau șprangă, sârmă foarte groasă sau cablu împletit din sârmă oțeloasă, pentru a lega lemnul pe plută și pentru ancorare când se ajungea din urmă o altă plută pentru a nu se ciocni. La ancorare se arunca țuiacul după o răchită și încetinea mersul. Plutele se formau din amonte de Ciocănești, din zona Cârlibaba și ajungeau până la Dunăre la Galați, unde lemnul era preluat de turci pentru construirea
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]