555 matches
-
parte din această moștenire radioactivă provine din instalațiile de producere a uraniului îmbogățit și a plutoniului (minele de uraniu, prelucrarea chimică a uraniului, îmbogățirea, fabricarea combustibilului și a țintelor, iradierea în reactor, separarea chimică a plutoniului). Deșeurile generate la extragerea plutoniului reprezintă 85% din radioactivitatea asociată producerii armamentului nuclear, 71 % din apele contaminate și 33 % din terenurile contaminate. Activitățile de producere a armamentului nuclear au lăsat o moștenire de 1500 milioane metri cubi de ape contaminate (inclusive ape subterane) și 73
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui reactor nuclear care poate
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
Clorura de plutoniu este o sare a plutoniului cu acidul clorhidric cu formula chimică PuCl. Atomii de plutoniu în clorura de plutoniu cristalizată are numărul de coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui reactor nuclear care poate folosi și clorură de plutoniu în topitură. Ca și în cazul tuturor compușilor plutoniului, ea este sub controlul Tratatului
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
coordinare egal cu nouă, iar structura cristalului este trigonală, prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui reactor nuclear care poate folosi și clorură de plutoniu în topitură. Ca și în cazul tuturor compușilor plutoniului, ea este sub controlul Tratatului de Neproliferare Nucleară. Datorită radioactivității plutoniului, toți compușii acestuia, printre care se numără și clorura de plutoniu, sunt calde la atingere. Însă contactul nu este recomandat
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
prismatică. În prezent, clorura de plutoniu nu reprezintă niciun interes economic sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui reactor nuclear care poate folosi și clorură de plutoniu în topitură. Ca și în cazul tuturor compușilor plutoniului, ea este sub controlul Tratatului de Neproliferare Nucleară. Datorită radioactivității plutoniului, toți compușii acestuia, printre care se numără și clorura de plutoniu, sunt calde la atingere. Însă contactul nu este recomandat, deoarece pot apărea leziuni.
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
sau comercial, dar este folosită în timpul cercetărilor științifici. Se încearcă dezvoltarea unui reactor nuclear care poate folosi și clorură de plutoniu în topitură. Ca și în cazul tuturor compușilor plutoniului, ea este sub controlul Tratatului de Neproliferare Nucleară. Datorită radioactivității plutoniului, toți compușii acestuia, printre care se numără și clorura de plutoniu, sunt calde la atingere. Însă contactul nu este recomandat, deoarece pot apărea leziuni.
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
unui reactor nuclear care poate folosi și clorură de plutoniu în topitură. Ca și în cazul tuturor compușilor plutoniului, ea este sub controlul Tratatului de Neproliferare Nucleară. Datorită radioactivității plutoniului, toți compușii acestuia, printre care se numără și clorura de plutoniu, sunt calde la atingere. Însă contactul nu este recomandat, deoarece pot apărea leziuni.
Clorură de plutoniu () [Corola-website/Science/326306_a_327635]
-
combustibil uzat descărcate din reactorul CANDU sunt puternic radioactive. Din acest motiv, combustibilul nuclear uzat reprezintă categoria de deșeuri radioactive cea mai periculoasă și este gospodărită cu mare atenție. Reprocesarea este un proces industrial prin care materialele utile (Uraniul și Plutoniul) sunt izolate de produșii de fisiune și celelalte materiale ce intră în compoziția combustibilul uzat. Produsul finit obținut la uzinele de reprocesare este oxidul de plutoniu pur. Acesta este amestecat cu uraniul sărăcit rezultat din instalațiile de îmbogățire a uraniului
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
cu mare atenție. Reprocesarea este un proces industrial prin care materialele utile (Uraniul și Plutoniul) sunt izolate de produșii de fisiune și celelalte materiale ce intră în compoziția combustibilul uzat. Produsul finit obținut la uzinele de reprocesare este oxidul de plutoniu pur. Acesta este amestecat cu uraniul sărăcit rezultat din instalațiile de îmbogățire a uraniului pentru a se obține oxidul mixt (UO2+PuO2), denumit în engleză MOX. În prezent există un larg consens internațional în legătură cu depozitarea finală a combustibilului nuclear ars
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost a cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu, curiu și americiu. Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
metastări, cea mai stabilă fiind Bk cu timpul de înjumătățire de 23,7 ore. Berkeliul este produs prin bombardarea actinidelor mai ușoare (ca U sau Pu) cu neutroni într-un reactor nuclear. În cazul folosirii uraniului pe post de combustil , plutoniul este produs, în primă fază, prin captura neutronilor (așa-zisa reacție (n,γ) sau fuziunea neutronilor), iar apoi prin dezintegrarea beta: Plutoniul-239 este mai bine iradiat de către o sursă ce are un flux neutronal mare, chiar de câteva ori mai
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
multe fisiuni. Izotopii chimici care pot să susțină o reacție de fisiune în lanț se numesc combustibili nucleari și se spune că sunt fisili. Cel mai comun combustibil nucleare este U (izotopul uraniului cu masa atomică 235) și Pu (izotopul plutoniului cu masa atomică 239). Acești combustibili se sparg în elemente chimice (produși de fisiune) cu mase atomice apropiate de 100. Majoritatea combustibililor nucleari suferă fisiuni spontane extrem de rar, dezintegrându-se în principal prin reacții alfa/beta timp de milenii. Într-
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
au timpi de înjumătățire de ordinul secundelor; alții au timpi de înjumătățire de ordinul zecilor sau sutelor de ani, cerând facilități deosebite de stocare până la dezintegrarea lor în produși stabili neradioactivi. Multe elemente grele, cum ar fi uraniu, toriu și plutoniu, suferă ambele tipuri de fisiuni: fisiunea spontană, ca o formă a dezintegrării radioactive și fisiunea indusă, o formă a reacției nucleare. Izotopii elementari fisionează când sunt loviți de un neutron liber (rapid) se numesc fisionabili; izotopii care fisionează când sunt
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
1942 Ames Laboratory a reușit să producă o cantitate mare de uraniu natural (neîmbogățit) ce ar fi urmat să fie folosit în cercetările următoare. Succesul cu Chicago Pile-1 care folosea uraniu natural, la fel ca toate „pilele” atomice care produceau plutoniu pentru bomba atomică, se datorau de asemenea rezultatelor lui Szilard conform cărora grafitul foarte pur poate fi folosit ca moderator în „pilele” cu uraniu natural. În timpul celui de al doilea război mondial, în Germania, neîncrederea în calitățile grafitului foarte pur
Fisiune nucleară () [Corola-website/Science/304270_a_305599]
-
Frisch, prin compararea procesului cu diviziunea celulară a ființelor vii. Explicația criticalității a fost făcută ulterior descoperirii fenomenului de fisiune de catre Lise Meitner și Otto Robert Frisch, iar mai apoi completată (și determinată complet, teoretic și practic, pentru uraniu și plutoniu) de fizicieni ai Proiectului Manhattan. Când o reacție nucleară în lanț este auto-întreținută, se spune despre masa materialului fisionabil că este într-o stare "critică" (sau de "masă critică"), în care punct nu există vreo variație în puterea degajată, temperatură
Masă critică () [Corola-website/Science/334677_a_336006]
-
Aceste forme sunt instabile și suferă dezintegrare beta foarte rapid înspre forme mai stabile. Reacția r-proces, care se presupune că are loc în supernovele de tipul II, produce aproximativ jumătate din toate celelalte elemente existente în univers dincolo de fier, inclusiv plutoniu, uraniu și californiu. Singurul alt proces major ce produce elemente mai grele decât fierul este s-procesul din stelele gigante roșii, mari și vechi, unde se produc aceste elemente mult mai lent, și oricum nu elemente mai grele decât plumbul
Supernovă () [Corola-website/Science/304000_a_305329]
-
nuclear din istorie. După cel de-al doilea război mondial, Uniunea Sovietică se afla în urma SUA din punct de vedere al cercetării nucleare, ceea ce a determinat autoritățile sovietice să inițieze un program masiv de cercetare pentru producerea de uraniu și plutoniu în vederea fabricării de bombe nucleare. Stația nucleară Maiak a fost construită într-un ritm alert între anii 1945-1948. Lipsa de informații a fizicienilor ruși i-a făcut să comită greșeli în ce privește măsurile de protecție. De altfel, ei și autoritățile de
Dezastrul de la Kîștîm () [Corola-website/Science/326384_a_327713]
-
climaterice speciale, Agenția Federală pentru Energia Atomică a Federației Ruse a efectuat o serie de experimente hidronucleare subcritice lângă Matocikin Șar în fiecare vară (în perioada iulie-august), a fiecărui an începând din anul 2000. Aceste teste au folosit dispozitive cu plutoniu de până la 100 g.
Novaia Zemlea () [Corola-website/Science/303460_a_304789]
-
2 septembrie, ceea ce a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial în Asia - dar consecințele folosirii armei nucleare s-au dovedit catastrofale. Pe 9 august 1945, la ora 11:02 fix, deasupra orașului Nagasaki a explodat o bombă cu plutoniu 239, cu o forță egală cu cea a 20.000 t de trotil. Una dintre bazele importante ale marinei militare japoneze a fost aproape complet distrusă. Se estimează că în oraș, care este din secolul al XVI-lea unul dintre
Kyūshū () [Corola-website/Science/315161_a_316490]
-
fost demonstrat mai târziu, “Prostia lui Cockcroft” a oprit dezastrzul din a deveni o catastrofă. Reactoarele erau construite din grafit solid, cu canale prin care intrau cartușe de uraniu și izotopi, pentru a le expune radiației neutronice și a produce plutoniu și radionucleid. Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă parte a reacorului (fața de descărcare), într-o conductă de apă, inițial pentru răcire, după care extracția și procesarea plutoniului. Pentru
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
produce plutoniu și radionucleid. Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă parte a reacorului (fața de descărcare), într-o conductă de apă, inițial pentru răcire, după care extracția și procesarea plutoniului. Pentru producția de plutoniu erau folosite cartușe de aluminiu în care era uraniu neîmbogățit, cartușul având deschizături, pentru a răci uraniul. Deoarece plutoniul era folosit pentru arme, adică se necesita plutoniu cât mai greu, se consuma cât mai puțin combustibil
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]
-
Combustibilul și izotopii erau introduși prin fața reactorului (fața de încărcare), iar combustibilul consumat era împins spre cealaltă parte a reacorului (fața de descărcare), într-o conductă de apă, inițial pentru răcire, după care extracția și procesarea plutoniului. Pentru producția de plutoniu erau folosite cartușe de aluminiu în care era uraniu neîmbogățit, cartușul având deschizături, pentru a răci uraniul. Deoarece plutoniul era folosit pentru arme, adică se necesita plutoniu cât mai greu, se consuma cât mai puțin combustibil. Când reactoarele au fost
Incendiul de la Windscale () [Corola-website/Science/326392_a_327721]