42,587 matches
-
stări decupate astfel din cotidian. Singurătatea, tristețea, frica, lipsa și nevoia de comunicare cu ceilalți sunt stările acestei poezii scrise în cheie minimalistă, cu un lexic redus și fără pretenția de a explora, necum a epuiza, starea respectivă. De aceea poemele se succed scurt, aproape identice, într-o înșiruire secvențială nesfârșită, fără titluri. La un moment dat, Andrei Peniuc face și el un timid pas înspre ideea utilitaristă a lui Urmanov. Discursul poetic încearcă să întrețină un dialog eu-tu în
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
fără titluri. La un moment dat, Andrei Peniuc face și el un timid pas înspre ideea utilitaristă a lui Urmanov. Discursul poetic încearcă să întrețină un dialog eu-tu în care cititorul/ascultătorul ar trebui să fie beneficiarul energiei micilor poeme și, în același timp, să-i (re)transmită, la rându-i, emițătorului dovezile prezenței sale și ale implicării. Spre deosebire însă de Urmanov, Andrei Peniuc este mult mai reținut și mai precaut, nu merge prea departe cu utilitarismul brut ci
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
vedem să aflăm ce vine” Pe scurt, mic manual de terorism este o carte interesantă (scrisă în continuarea ciclului final, snuff, din volumul un animal mic), dar numai în măsura în care cititorul este destul de capabil să completeze singur spațiile goale, dezvoltând ideea poemelor în paralel cu demersul cam subțire, superficial al poetului care, deși are intenții mai mult decât onorabile, irosește astfel șansa de a scrie ceva cu adevărat tare. Dincolo de câteva poeme foarte reușite. Mihai Ignat - Poeme în doi, Editura Vinea, București
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
este destul de capabil să completeze singur spațiile goale, dezvoltând ideea poemelor în paralel cu demersul cam subțire, superficial al poetului care, deși are intenții mai mult decât onorabile, irosește astfel șansa de a scrie ceva cu adevărat tare. Dincolo de câteva poeme foarte reușite. Mihai Ignat - Poeme în doi, Editura Vinea, București, 2003, 50 p. Andrei Peniuc - mic manual de terorism, Editura Ziua, Colecția literatură și artă, București, 2002, 112 p.
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
singur spațiile goale, dezvoltând ideea poemelor în paralel cu demersul cam subțire, superficial al poetului care, deși are intenții mai mult decât onorabile, irosește astfel șansa de a scrie ceva cu adevărat tare. Dincolo de câteva poeme foarte reușite. Mihai Ignat - Poeme în doi, Editura Vinea, București, 2003, 50 p. Andrei Peniuc - mic manual de terorism, Editura Ziua, Colecția literatură și artă, București, 2002, 112 p.
Noi poeme de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13485_a_14810]
-
Gheorghe Grigurcu Voind parcă a contrazice tezele conform cărora comicul e o „negație continuă a naturii”, o „impostură”, Cristian Simionescu îl tratează drept o expresie patetică a ființei, o „inimă” sui-generis : „Să presupunem că poemul e o casă închisă, fără ferestre și uși,/ o lespede pe buzele vorbelor, să presupunem că locul gurii/ nu există. Dar ce tenacitate poate să strige/ acel adevăr fără să fie puțin comică?/ Să presupunem că o jucărie în trupul
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
a adaptat gîndirea poetică și expresivitatea la alte rigori lingvistice. Interesant e că încercarea de refacere a legăturii cu literatura română seamănă cu felul în care a intrat în literatura franceză în 1983 (cu volumul „L’Ailleurs”): prin reluarea unor poeme mai vechi pentru a putea regăsi unitatea. Antologia Mulțimea singurătate (Editura Albatros, București, 2003) e și ea un asemenea început prin recuperare, prin reconfigurare a unei activități poetice care se vrea continuată. Unitatea a fost însă pierdută în momentul cînd
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
a pus amprenta pe texte. Monotonia observată de critica perioadei românești a poeziei sale a devenit diversitate. Peisajele depopulate, aproape selenare au fost înlocuite cu altele mai terestre și, prin urmare, mai umane. Dezumanizarea sau, mai degrabă, lipsa umanului din poemele de început dădea impresia de impersonal, caracterizare ce nu a întîrziat să apară în cronicile vremii. Absența confesiunii lirice, a dramei, echilibrul și înaintarea egală nemulțumeau într-o oarecare măsură. Toată lumea aștepta ruperi de ritm, inovație, schimbare de ton și
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
frazei sub presiunea limbii franceze în care scrie acum autorul, cît registrul lexical. Cuvintele reprezintă mai mult sfera concretului, negațiile sînt din ce în ce mai puține, noțiuni legate de „fericire” și „împlinire”, „înaintare”, „regăsiri” iau locul nefericirii și neîmplinirii, pierderilor și evanescențelor. Traducerea poemelor scrise inițial în limba franceză (traducere făcută de autor și în cîteva cazuri de Miron Kiropol) readuce uneori somptuozitatea, ușoara prețiozitate și grandilocvența perioadei românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
românești a poeziei lui Ilie Constantin, însă citind și variantele în franceză (cîteva, așezate în finalul antologiei) oricine își poate da seama că mai vechile trăsături sînt mult estompate. Antologia ne arată și fața nouă a poeziei lui Ilie Constantin: poemele scrise după întoarcerea în țară. Confesiunea, biograficul și chiar anecdoticul au luat locul abstracțiunilor. Mirările, uitarea, insomnia au dispărut, pacea și „netedul” sînt de-acum protagoniste, „vălul lui Isis” a pierit. Va fi altfel lirica lui Ilie Constantin? Judecînd după
Unitatea pierdută by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13507_a_14832]
-
scriitorul nu a pășit de două ori pe același drum literar fiecare nouă carte a sa - din cele șapte - aparținînd altei specii literare. Autorul a publicat, în ordine, cărți de poezie (Regula jocului, 1996), satire și parodii politice (Urmuz, 1998), poeme în proză (Veto, 1998), poeme (Tetraktys, 2000), poezie pentru copii (Opt povești adevărate/ cu ființe minunate) și un album de artă (Corneliu Baba, 2001). Acestora li s-a adăugat în anul 2003 volumul de proză scurtă Sinuciderea se amînă. Povestiri
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
două ori pe același drum literar fiecare nouă carte a sa - din cele șapte - aparținînd altei specii literare. Autorul a publicat, în ordine, cărți de poezie (Regula jocului, 1996), satire și parodii politice (Urmuz, 1998), poeme în proză (Veto, 1998), poeme (Tetraktys, 2000), poezie pentru copii (Opt povești adevărate/ cu ființe minunate) și un album de artă (Corneliu Baba, 2001). Acestora li s-a adăugat în anul 2003 volumul de proză scurtă Sinuciderea se amînă. Povestiri din vechiul regim. Subtitlul cărții
Viață-literatură și retur by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13486_a_14811]
-
Augias” (Craiova. 40 de grade la umbră). La fel sărăcia adiacentă, adnotată cu o ironie patetică: „No, man’s land: dau un regat/ pentru o leafă de poet/ la primărie, pentru un bilet/ de loterie.// Aș prinde șobolani în plasa/ poemelor,/ aș lăuda contabilul șef,/ aș lustrui chipul și chiupul/ istoriei municipale” (Leafă de poet). Apare și locuința de bloc a poetei, „cutie de locuit”, cum ar spune Mircea Eliade, așezată la o inconfortabilă înălțime ce-i acordă vertijuri iluzoriu celeste
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
prostituate/ pe care n-o mai rîvnește nimeni,/ ne tîrăște pe străzi,/ prin pulberea mulțimii lehamisite.// Cîinele, cel mai bun prieten/ al Poetului,/ cîinele Aron mîrîie la stele precare,/ la ultimii cititori de poezie.// Ce os fără gust, fără miros,/ poemul acesta! Aron aleargă tehui,/ udă statui eroice,/ se rostogolește/ pe asfaltul răcorit de sudoarea/ din gușa privighetorii.// Ce glorie tristă, domnilor,/ fraților de mucava!/ Poezia, vivandieră dibace, se grăbește/ cu pîine și sare în fața dușmanului.// Flutură steagurile albe ale nimicului
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
a se adresa nu numai omului, ci și dobitoacelor, plantelor, pînă și mineralelor, cuprinse într-o acoladă de metaforică iubire. Iubire care se întoarce de la obiect la subiect: „Probabil că Orfeu, cînd vorbea despre puterea miraculoasă tămăduitoare a nestematelor, în poemul Pietrele rare, urmărea nu doar să prezinte pietrele prețioase omului, ci și să-l recomande pe om nestematelor!” (ibidem). Ceea ce în pictură ar constitui o „natură moartă” se însuflețește de viața tainică a „incompatibilităților” convertite în analogii, devenind un tablou
Între două stări-limită by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13489_a_14814]
-
oricărui conformism. În Jurnalul său, Ball nota că acestui nou-venit i-ar plăcea să bată toba pînă cînd literatura ar intra în pămînt. Pe 26 februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
februarie, Tzara scria: «Sosire Huelsenbeck, bum! bum! ba-da-bum! Nu se opune tonului inițial - Mare serată - poem simultan în trei limbi, proteste, zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton, citea poeme. Hans Richter, prezent în acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște în
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
zgomot, muzică neagră.»2) Huelsenbeck a făcut mult zgomot și a accelerat ritmul. În plină euforie, s-au inventat poeme abstracte, s-a făcut poezie cu cuvinte necunoscute. În sala arhiplină, Ball, chircit într-un costum cubist de carton, citea poeme. Hans Richter, prezent în acea seară, povestește: «Era rigid ca un turn (îi era imposibil să se miște în costumul lui de carton) în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
în fața acestei mulțimi de fete frumoase și de mic-burghezi serioși care izbucneau în rîs și aplaudau rîzînd, era rigid ca Savonarola, fantast și pur.» În scurt timp, toată lumea e pasionată de arta primitivă. Marcel Iancu desena, crea măști, Tzara scria «poeme negre», cu cîteva împrumuturi amuzante din limba română. Căuta peste tot texte de origine africană, din Madagascar și din Oceania, pe care le-a folosit apoi la seratele Cabaretului. În program erau anunțate versuri ale triburilor Aranda, Kinya sau Loritja
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
confirmă indicația, chiar dacă se înșeală și el asupra adresei: «Cabaretul Voltaire, cu reprezentațiile și tapajul lui, se găsea pe Spiegelstrasse, la numărul 1. Puțin mai sus, pe aceeași străduță unde seară de seară era o revărsare nebună de cîntece, de poeme și de dans, la numărul 12, locuia Lenin. Radek, Lenin și Zinoviev puteau să se plimbe fără restricții. L-am văzut pe Lenin de cîteva ori la bibliotecă și l-am auzit o dată vorbind la un miting, la Berna. Vorbea
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
Zur Waag. Tzara era mai prezent ca oricînd. Era văzut ba lovind în toba mare, ba dansînd cu grohăituri de urs, unduindu-se într-un sac, cu o țeavă pe cap, în sceneta botezată «negru cacadu»; inventa pe atunci și poeme chimice. Era omniprezent. În Jurnalul său intim, nota: «Vrem să ne pișăm colorat»; și apoi: «Protestăm, zbierăm, spargem geamurile, ne omorîm, demolăm, ne batem cu poliția...» 12) Se simte impetuozitatea tînărului, energia lui disperată, voința sa de a se afirma
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
și artistică». Cuvîntul Dada apare aici pentru prima oară, fără vreo precizare. De altfel, nu găsim nici un text teoretic care să lămurească obiectivele mișcării ce se pregătește. Revista se voia ultimul strigăt în materie de avangardă.18) Conținea, în principal, poemele citite la Cabaret, printre care și Amiralul caută o casă de vînzare, un text «simultan» de Iancu, Huelsenbeck și Tzara, reprezentat la Cabaret pe 31 martie 1916. La recomandarea lui Ball, toate exagerările au fost evitate. Sîntem departe de agitația
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
de maestru! Și Zürich-ul dădea în clocot. Pe terasele cafenelelor, Manifestul trecea din mînă în mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui de a scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol de lungime potrivită pentru poemul dumneavoastră. Decupați-l. Tăiați apoi cu grjă fiecare cuvînt din articol și puneți-le pe toate într-o pungă. Scuturați-o ușor. Scoateți apoi tăieturile
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
mînă, spre satisfacția evidentă a tuturor. Legenda lui Tzara încolțea cu adevărat. Alimentată și de cîteva găselnițe geniale, precum metoda lui de a scrie un poem dada: «Luați un ziar. Și o foarfecă. Alegeți un articol de lungime potrivită pentru poemul dumneavoastră. Decupați-l. Tăiați apoi cu grjă fiecare cuvînt din articol și puneți-le pe toate într-o pungă. Scuturați-o ușor. Scoateți apoi tăieturile din ziar una cîte una. Copiați conștiincios, în ordine...» Ce succes! Prietenii l-au purtat
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
americani au efectuat în sudul Iugoslaviei și în nordul Albaniei o investigare a unui așa-zis „laborator homeric”. Era prin anii ’30 și ei s-au întrebat cum era posibilă încă producția de poezie epică, tocmai pentru a înțelege mecanismele poemelor homerice. Ei au elaborat studii remarcabile și au făcut descoperiri importante în Balcani: anii ’30 nu sînt chiar atît de departe de noi (rîde). Aceste laboratoare homerice produceau încă pasta, aluatul marilor epopei. RB: Cînd ne referim la harul de
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]