532 matches
-
dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș - teren necultivat pe care crește iarba pentru pășunat, la Heci, în sudul pădurii Trestioara, iar la Lespezi, la est de D.J. 208 (între Dumbrava și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de cea mai bună calitate pentru agricultură, așezat pe terasa medie Pașcani, de o parte și de alta a D.J. 208, de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est de calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste locuri; - Raicu - teren agricol din Dumbrava, în zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de la Heci până la Conțești, atât pe teritoriul Heciului, cât și al Bursucului. Se mai numește și „La Șoseaua Pașcaniului”; - Poieniță - un dâmb din Lunca Siretului din Heci, la est de calea ferată, în direcția Diudiului, unde cândva a fost o poieniță în pădurea care altădată acoperea aceste locuri; - Raicu - teren agricol din Dumbrava, în zona locuințelor Raicu-Baciu; - Rupta - loc de pe dreapta Siretului, înainte de podul de la Lespezi, pe un vechi curs (meandru) al râului Siret, actualmente modificat prin construcția digului viitorului lac
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
din județul Botoșani. Cantorii parohiei Lespezi: - Dumitru Olăieru;Ionică Costăchescu; - Vasile Grigoriu; - Ioan Eniu; Acest cult creștin datează în comuna Lespezi de peste 30 de ani. Districtul Adventist din care face parte comuna Lespezi mai cuprinde și localitățile Pașcani, Tătăruși și Poienița. Comunitatea adventistă din Lespezi cuprinde 15 membri, din care 12 din Dumbrava. Pastorul este din Pașcani și deservește tot districtul format din cele patru așezări amintite mai sus. V.S. 4.5. ASISTENȚA SANITARĂ ÎN COMUNA LESPEZI Din însemnări, documente sau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
se lucrau căciuli, cojoace, sumane și bundițe frumos ornamentate. Astăzi mai practică această meserie Ilie și Pavel Gheorghiță - Dumbrava, Mihai Baciu, Arteni și Ilie Oneață din Heci, care fac lucruri mai simple. Pentru cojoace vopsite, doritorii merg la vecinii din Poienița, iar pentru bundițe cu motive naționale merg la Tudora - Botoșani. Fierăritul este o meserie pe cale de dispariție. O mai practică Mihai Macovei din Dumbrava și Toader Chiriacescu din Heci. Au fost renumiți tatăl și unul dintre frați, Jenică Chiriacescu și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care îl făcuse cu colegii de studenție înainte de a se îmbolnăvi, și noi simțeam cum stâncile și gheața reușeau să-l transforme din nou pe automobilist în adolescentul alpinist, care după ascensiunea la hotelul montan mai zăbovea un pic în mijlocul poieniței, în pantalonii lui bufanți și cămașa de lână cadrilată, scotea un ah! din toți rărunchii și toată fața îi era numai un zâmbet larg. Hotelul montan spre care ne ducea mașina - pe noi, împreună cu fratele mamei - era un loc liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
coborând glasul. „Sigur că da. Tot ce vrei: urși, lupi, vulpi, iepuri, mistreți, vulturi. Însă vara ele se retrag în adâncul pădurii. Mi-a spus unchiul meu, care e vânător. Dacă mai mergem o sută de metri, ajungem la o poieniță cu flori și cu iepuri.” Toate bune și frumoase, dar iepurii nu mă interesa, iar flori aveam și la sanatoriu destule. Am refuzat s-o însoțesc mai departe. Ea mi-a spus că sunt laș și a dispărut de una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
mână, cu un ou În cealaltă, te Îndrepți spre ea. De un ou țigări și de un ou bomboane și biscuiți. Așa a spus moșu Niche, unchiașul tău. Mai către seară o să mergi cu el după fân. Acolo, Într-o poieniță, vrea să-și spânzure câinele pentru că fură ouă și mănâncă puii de rață. Plecați cu „spânzuratul” după voi În urma căruței. Bivolii trag liniștiți În jug. Dincolo de troiță sunt două dealuri care seamănă foarte mult cu cele din stema Republicii Populare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
vacanță la bunicii mei, dragii mei buni... și am fost într-o excursie sus, pe munte. Cred că nu aveam mai mult de 10-12 ani, nu am memoria anilor, Bart. Am tot urcat și, când am făcut popas într-o poieniță, am avut impresia acelui déjà vu și am exclamat: Am mai fost aici. Și toți au râs de mine. Eu recunoscusem locul și mi se părea mai mult, știam că am fost acolo și că am avut acolo niște trăiri
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
am adăugat că neoanele alea pâlpâiau stins, ca în baie, în așa fel încât simțeam cum se naște spaima ca o amenințare difuză și greoaie? Și de ce am spus „dincolo de marginile prăpastiei“ când în vis era vorba clar de o poieniță cu iarbă sfrijită la marginea prăpastiei?). Oricum, nu cred că mai are sens să mă învârt prea mult în jurul acelui vis. Știu doar că m-am trezit buimac (asta v-am spus), cu pâlpâirile alea de neoane și draci încolăciți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
plesnise ecranul ca un parbriz de Pobeda țintit cu praștia. Înainte de-a adormi, mama mi-a povestit cum dintr-o ciupercă cu picățele albe ieșeau o groază de pitici, care fugeau printre floricele și printre firele de iarbă din poieniță și țipau fericiți, la fel ca oamenii de afară. Miracolul C: mă așezam pe sanie, țineam bine de lesă și doar șopteam hai, Kita, hai! și se opintea din trupușorul ei lunguieț, puțin mai închis la culoare ca mierea, până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la capătul unui lung și îngust canal. Striveau cu piciorul cuiburile de ciuperci și băgau mâna în scorburi după ouă de păsări. Micul grup trecea pârâiașul și se afunda în cea mai frumoasă parte a pădurii, până ajungea la o poieniță plină de clopoței și măcriș. Acolo se așezau în cerc. Ce făceau, ce-și spuneau, iată ce aș fi vrut să aflu, îmi doream asta (nemărturisit) cu toată ființa mea, dar mă exclusesem singur de la aceste mistere. Devenisem chiar organizatorul
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
parte de o asemenea bucurie. Fetele culegeau flori, i-au făcut Cameliei o coroniță, au găsit și câteva ciuperci, pe care le expuneau la expertiza nasului lui Toni, pentru a vedea dacă nu sunt otrăvitoare. S-au așezat într-o poieniță scăldată în soare, au așternut paturile și iar s-au înfruptat din coșul cu bunătăți. Toni a limpezit locul de resturi și, cum apăruseră câțiva norișori, s-au întors acasă, fericiți de buna primire ce le-o făcuse pădurea. Fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
zilnice din livadă, din grădină și chiar la "Observator", era asistat de Toni, alături de care începuse să facă excursii tot mai îndelungate în pădurea din spatele casei. Îl atrăgeau brazii maiestuoși, aerul proaspăt, păsărelele, umbrele și luminile pădurii. Găsea câte o poieniță unde întindea pătura și, cu fața în sus, privea albastrul cerului. Câteodată mai și adormea, fiind trezit de Toni care-l trăgea cu colții de pantaloni, atrăgându-i atenția c-ar fi vremea prânzului. În livadă apăruseră merele, perele, prunele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se apucă de lucru, ba la caietul de schițe, ba la computer... La un sfârșit de săptămână, Petre o invită pe Ana în pădure. Pregătiră sucuri și sandvișuri, luară o pătură, cu Toni și cu Pic după ei merseră spre poienița cunoscută. În pădure era răcoare și bine, nu se auzea decât foșnetul brazilor și cântul păsărelelor. Ana începu iar cu întrebările: Tată, am găsit acasă, în bibliotecă, mai multe cataloage cu bijuteriile tale, pregătite pentru diferite expoziții din țară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
potecilor spre aceste obiective turistice atrăgătoare. Avantajul acestui cadru natural diversificat, de care beneficiază stațiunea balneoclimaterică Breaza, îi conferă acel element de atracție, determinând o circulație tot mai intensă în zonă. Locurile de aici atrag prin pitorescul pădurilor și al poienițelor care acoperă culmile dealurilor înconjurătoare, prin forme de relief create în decursul timpului ca cele amintite mai sus. Dealurile și depresiunile atrag prin ondulările line ale reliefului, cu pajiștile acoperite cu flori ce întrerup pădurile și livezile cu pomi fructiferi
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Valea Prahovei. Pe teritoriul localității se găsesc, de asemenea, câteva monumente ale naturii: -Fagul prințesei- A crescut pe malul stâng al râului Provița, în liziera sudică a pădurii din cheia Proviței, la circa 15-30m de firul văii amintite, într-o poieniță. S-a păstrat în constiința localnicilor și sub numele de “Copacul cel mare”. Are venerabila vârstă de peste 600 de ani. Nu este înalt dar are o coroană stufoasă. -Fântâna puturoasă- Nu departe de Fagul prințesei, există, din vremuri stăvechi o
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
au revendicat si le-au câstigat. La momentul actual o parte din acestea nu mai exercită activități turistice devenind case de locuire permanentă. Agenția de Turism Câmpina oferă în Breaza, locuri în cele 3 vile rămase în proprietatea ei: Vila Poienița, cu confort de 4 stele si 3 camere cu câte 2 locuri, apoi Vila Ileana, confort 2 stele, 14 locuri, 7 camere și, în sfârsit, Vila Catinca, 2 stele, cu 6 locuri, 3 camere. Posibilitățile de cazare sunt completate de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
taxi parcat în dreapta ieșirii. În față, Brașovul se scaldă în razele unui soare matinal, de toamnă lungă. Pe Tîmpa, releul de televiziune pare o construcție stranie, dintr-un film de anticipație. În amintirea lui Mihai, cîțiva tineri se distrează prin poienițele de pe culme, făcînd pe toreadorii în fața unui măgăruș. Era mai fericit atunci?!... Dar cînd a fost pe aici cu Ana, în vremea festivalului de teatru contemporan?... La Poiană! face Liliana un semn șoferului. Chiar nici un bagaj? întoarce spre el privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
cureaua de la ceas. Așteaptă amurgul, suspinînd, acoperit de cadavre, abia mai reușind să respire. A urmat goana cu spaima În suflet spre cartierul general al batalionului, oprită brusc la vederea unui alt măcel. Un mic altar shintoist, ascuns Într-o poieniță și acoperit cu plasă de camuflaj. Japonezi morți În hamacuri: cadavre Înverzite, descărnate. Fiecare om avea pîntecele tăiat pînă la coaste. LÎngă ei, aranjate frumos, săbii cu ornamente Încrustate, cu sînge Îngroșat pe ele. Sinucidere În masă - soldați prea mîndri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
visul m-a purtat departe, spre o lume necunoscută. Se făcea că mergeam pe un drum care nu era altul decât drumul pe unde puteam intra în grădina bunicilor. De o parte și de alta a drumului, erau întinse mici poienițe pline cu flori de toate culorile. Mergeam uimită mai departe până când, la orizont, mi s-a părut ceva suspect ce nu mai văzusem niciodată. Era o poartă uriașă și multe case cu etaje, iar această așezare semăna cu un oraș
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
luni din Stambul, cu moldovenii ăștia molcomi, oameni de treabă, nimic de zis, dar cărora, din câte vedea ea, nu le stătea capul decât la politichie. Cu vreo cinci nopți înainte de a ajunge aici la conac, pe când dormeau într-o poieniță în fân, ea se sculase tiptil și, îmbătată de mireasma ierbii și de boncăluitul viguros al unui cerb, se strecură lângă spătarul Vulture, punându-și mâna caldă pe gâtul lui. Spătarul tresări și fără să deschidă ochii, bâigui prin somn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
a întâlnit cu lupul. Unde te duci Scufiță Roșie? Mă duc la bunica să îi duc mâncare pentru că este bolnavă. Săraca de ea! Unde stă bunica? În căsuța de lângă marginea pădurii. Așteaptă nu pleca uite ce flori frumoase sunt în poieniță! Culege un buchet pentru bunica. Așa am să fac. Ce mult o să se bucure bunica! Hai să facem câteva exerciții cu CE CI GE și GI! Întâi să ne amintim literele C, G și E mari și mici de mână
Fişe de lucru din cabinetul de logopedie by Alina Biolan () [Corola-publishinghouse/Administrative/1145_a_2052]
-
a mea, așa cum o vezi, le știe sama... Îți aduce, cucoane Grigoriță, capra la buza puștii... Boierul tânăr era cam neliniștit. Răsuflă adânc de două ori și se luă după Vasile, cu pușca pregătită. În curgerea lină a văii, o poieniță se deschidea, dormind parcă într-o pulbere de lumină, într-o neclintită singurătate. Pădurarul îndreptă capul. Boierul tresări. Un chefnit de câne sunase de două ori în adâncimi, ca sub niște bolți nemărginite. Cei doi oameni așteptară. Nu se auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
neclintiți; tufe de ferigi pe maluri, se plecau în trecerea ei și iar se îndreptau cumpănindu-se; o pitulice țârâi ușurel un timp deasupra ei, apoi dispăru undeva. Vremea trecea. O aburire de răcoare începu a luneca în răstimpuri. În poienițe, lumina se trăgea spre vârfurile copacilor; câte-un plop cu coajă cenușie abia își clătea rămurelele subțiri și-și tremura bănuții frunzelor, care luceau în două ape. Căprioara suia pe pârău, la deal. La dreapta și la stânga malurile creșteau. Undele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]