1,721 matches
-
programe ideologice și politice diferențiate; • cea de-a doua cale: noile partide se constituie în afara tehnocrației și împotriva ei - în acest caz, procesul politic va avea loc într-o modalitate accentuat conflictuală și va fi marcat de importante incongruențe și polarizări ideologice superficiale. În România, datorită unor condiții specifice, generarea partidelor politice a avut loc pe cea de-a doua cale. Structura socială a societății socialistetc "Structura socială a societății socialiste" În analizele structurii sociale a societății socialiste a dominat modelul
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
în sistemul comunist, pe când tehnocrația accentua, în numele unei responsabilități mai degrabă a istoriei decât a persoanelor, un consens în ceea ce privește dezvoltarea socială. Pentru partidele istorice, obiectivul consensualizării era chiar periculos, obținerea puterii neputându-se realiza decât prin delimitarea netă de tehnocrație. Polarizarea politică pe linia istoric-tehnocratic a fost accentuată și de procedurile de selecție a conducerii. Pentru a-și apăra avantajul politic de a fi moștenitorii democrației precomuniste și de a fi fost consecvent anticomuniști, liderii partidelor istorice au dezvoltat un sistem
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de specialiști în funcționarea economiei și administrării. În 1996, la alegeri, CDR-ul a simțit nevoia să răspundă la temerea populației că nu deține specialiști, adică tehnocrați, afirmând că deține o resursă importantă de specialiști. Producerea unei imagini politice a polarizării între „adevăratul capitalism”, „adevărata democrație” și „neo/criptocomunism” poate fi explicată, în concluzie, nu prin existența unei diferențe reale pe aceste liniamente, ci ca un efect al dezechilibrului dintre forțele politice: pe de o parte, o grupare largă și difuză
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
muncă salariate a fost compensată slab de afacerile pe cont propriu și în mod special de o agricultură de subzistență care a devenit sensibil mai neproductivă; • scăderea în termeni reali a salariilor medii și mai accentuat a salariilor mici: creșterea polarizării salariilor, în condițiile în care acestea sunt deja scăzute, a dus la creșterea sărăciei salariale; • înlocuirea salariilor cu venituri din economia subterană, cele mai multe dintre acestea mult mai scăzute și fără acoperire de asigurări medicale și sociale: acest fapt va produce
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
cu o slabă acoperire de asigurări sociale; • beneficiile sociale s-au erodat mult mai rapid decât salariile. O mare masă de persoane (pensionari, familii cu copii) au suferit din acest motiv un proces de sărăcire mai accentuat în tranziție; • creșterea polarizării sociale: tranziția a avut ca unul dintre obiectivele sale depășirea opțiunii comuniste pentru egalitatea excesivă și forțată. O asemenea politică de egalizare a fost criticată din punct de vedere moral - nu este corect ca „și cel care muncește, și cel
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
din punct de vedere moral - nu este corect ca „și cel care muncește, și cel care nu muncește să câștige la fel” -, dar și din punctul de vedere al performanței - insuficienta diferențiere a recompenselor nu stimulează performanța. Dacă creșterea diferențierii/polarizării economice și sociale nu se realizează complementar cu o creștere economică substanțială, ea va produce, inevitabil, o creștere a sărăciei. Pe lângă efectul de sărăcire, polarizarea socială a generat accentuarea fenomenului de frustrare relativă. Comparându-se cu cei care s-au
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
punctul de vedere al performanței - insuficienta diferențiere a recompenselor nu stimulează performanța. Dacă creșterea diferențierii/polarizării economice și sociale nu se realizează complementar cu o creștere economică substanțială, ea va produce, inevitabil, o creștere a sărăciei. Pe lângă efectul de sărăcire, polarizarea socială a generat accentuarea fenomenului de frustrare relativă. Comparându-se cu cei care s-au îmbogățit peste noapte, marea majoritate a populației se simte și mai săracă; • dezagregarea socială a reprezentat unul dintre efectele cel mai marcat negative, greu de
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
masă? Au luat altă formă mulțimile, s-au transformat sub ochii noștri, păstrîndu-și caracteristicile? Așa s-ar părea, dacă examinăm capitolul lui Rouquette. El consideră că frămîntările sociale, agitațiile mulțimilor au născut un interes aparte pentru fenomene altă dată ignorate: polarizarea corpurilor sociale, intensificarea mișcărilor de stradă, afirmarea actorilor sociali responsabili de mari acte de corupție, comportamentele stereotipe ale unor mari categorii sociale. " Rumoarea" are deci importante funcții sociale: relansează procesele de asimilare socială, reiterează diferențierile sociale (oferind practici și norme
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și ea confirmată în laborator, e drept că într-o formă mai sobră. Explicația lui Le Bon nu este nici coerentă, nici întemeiată, e doar o amplă însăilare de prejudecăți. Dar ea conține și o umbră de adevăr: la mulțimi, polarizarea corespunde nevoii de a evita îndoielile și incertitudinile. Prin aderarea la o judecată stabilă, ea permite regăsirea unității mentale în jurul unui punct fix. Fixitatea și stabilitatea sînt cea mai scurtă cale către extreme. II La persoanele sugestionate, hipnoza aduce în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de gradul întîi se transformă într-o mulțime de gradul doi; dar pentru a fi din ce în ce mai vastă ascendentul acesteia din urmă asupra membrilor săi trebuie să rămînă la fel de eficient. În sfîrșit, în orice societate a treia tendință se traduce prin polarizarea mijloacelor de comunicare. S-a afirmat, deși pe nedrept dar nu fără o aparență de adevăr, că evoluția lor se produce în sensul unei mai mari democratizări și a unei participări tot mai vaste a publicului. Dar cînd le studiem
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asupra publicului său"297. Astfel, fără nici o excepție, regula generală este următoarea: mijloacele de comunicare se polarizează. Ele capătă un sens din ce în ce mai univoc și devin din ce în ce mai puțin reciproce. Cele trei tendințe regresul conversației, trecerea de la starea compactă la starea dispersată, polarizarea presei, a radioului etc. trebuie analizate împreună atît datorită naturii lor, dar mai ales datorită cauzelor și efectelor lor. Ele concură laolaltă, deși în mod inegal, la furnizarea unor mesaje frumos împodobite, un fel de medicamente care adesea pot calma
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
sau mai puțin vizibilă, dar omniprezentă. În definitiv, individul este un reziduu. El aparține unui public doar în măsura în care se regăsește într-o mulțime, și invers. Sau nu iese dintr-un public decît pentru a intra în altul. Capitolul III Legea polarizării prestigiului I În epoca modernă, prestigiul este pentru violență ceea ce sufletul era odinioară pentru corp. Puterea este tocmai uniunea celor două elemente. Nu poate fi concepută nici fără unul, nici fără celălalt. Susținătorii mijloacelor de comunicare în masă povestesc celor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
mass-media de o minoritate aflată la putere. Prin vocea lui Tarde, psihologia mulțimilor se declară total neîncrezătoare în tot ceea ce pot și ar putea debita zeloșii apărători ai progresului. O observație anume îi hrănește în mod special neîncrederea: existența unei polarizări gradate a mijloacelor de comunicare, care se concentrează tot mai mult, desfășurîndu-se tot mai evident într-un sens unic. Poate spune cineva că oamenii se nasc liberi și egali în fața media? Cu siguranță nu! În absența unei răsturnări radicale de
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de altfel extrem de improbabile mijloacele de comunicare, prin chiar progresul lor, riscă să fie confiscate de un număr din ce în ce mai mic de conducători. Pentru că progresul însuși accentuează tot mai mult distanța între conducători și conduși, inegalitatea în materie de prestigiu. Legea polarizării ne arată că numărul de persoane între care se distribuie mass-media este din ce în ce mai restrîns. În schimb, numărul de persoane care pot fi influențate prin media crește dincolo de orice limită. Să fim bine înțeleși. Sursa inegalității nu rezidă în imposibilitatea unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
psihologiei maselor / 155 Capitolul II: Mulțimi naturale și mulțimi artificiale / 159 Capitolul III: Principiul de conducător / 168 Partea a cincea MULȚIMEA ȘI OPINIA Capitolul I: Comunicarea este drogul poporului / 183 Capitolul II: Opinia, publicul și mulțimea / 193 Capitolul III: Legea polarizării prestigiului / 201 Capitolul IV: Republica în Franța: de la democrația maselor la democrația publicului / 207 Partea a șasea SIGMUND FREUD CEL MAI BUN DINTRE DISCIPOLII LUI LE BON ȘI TARDE Capitolul I: Opera subterană a lui Sigmund Freud / 221 Capitolul II
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pol de creștere, o atenție deosebită se acordă aspectului de dominare. Motivul este reprezentat de faptul că atunci când o firmă sau o industrie domină o alta corespondentă, între ele se creează o anumită relație care generează apariția unui proces de polarizare. Totodată, abandonând ipoteza concurenței pure și perfecte și luând în considerare elemente reale, legate de natura activităților și a interdependențelor dintre ele, François Perroux dezvoltă teoria efectului de antrenare în optica sectoarelor și agenților cu poziție dominantă în economie și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
de controverse. Analiștii acestui model (mai ales germanii) pornesc de la rădăcinile sociale. Simon de Sismondi arăta că bogăția se referă la întreaga societate, iar poziția ei față de bogăția produsă este deosebit de importantă (bogăția nu trebuie produsă în sine). Este criticată polarizarea accentuată între bogați și săraci (paradoxul unei țări bogate cu oameni săraci). Se discută despre echitate și justiție socială, redistribuirea venitului și inegalitățile asociate acesteia. Există o pleiadă de economiști clasici (printre care Vilfredo Pareto) care se referă la găsirea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
săraci (paradoxul unei țări bogate cu oameni săraci). Se discută despre echitate și justiție socială, redistribuirea venitului și inegalitățile asociate acesteia. Există o pleiadă de economiști clasici (printre care Vilfredo Pareto) care se referă la găsirea unor curbe generale privind polarizarea veniturilor în societate și discrepanțele dintre venituri. Despre miracolul german s-a scris mult, iar măsurile de politică economică s-au axat pe coordonatele politicii lui Erhardt. Pentru România însă, problema rămâne deschisă. S-a propus o reformă de tip
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
strategii adaptate la specificitățile sale"59. Ronald Fisher și Loraleigh Keashly vorbesc despre ipoteza potrivit căreia un conflict se explică prin mai mulți factori (subiectivi și obiectivi) care pot varia în timp60. Astfel, conflictul are patru faze ale escaladării: discuția, polarizarea, segregarea și distrugerea. În scopul de a identifica aceste faze, ei propun mai multe criterii de identificare, cum ar fi comunicarea și modurile de interacțiune între protagoniști, percepțiile și imaginile care sunt vehiculate în discursuri, natura relațiilor între actori, rezultatele
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
de interacțiune între protagoniști, percepțiile și imaginile care sunt vehiculate în discursuri, natura relațiilor între actori, rezultatele așteptate în urma negocierii și metodele folosite în managementul acestor conflicte, conform tabelului mai jos. Criterii de identificare ale fazelor escaladării Fazele escaladării Discuția Polarizarea Segregarea Distrugerea Comunicare și moduri de interacțiune Discuție și dezbatere Indirect și interpretări greșite Amenințări Liniște și violență Percepții și imagini Calme și la obiect Rigide și stereotipe Bine contra rău Acțiuni inumane Starea relațiilor Adevăr și respect Dreptate Neîncredere
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Sprijin pentru rezolvarea problemelor interne * Instruire în managementul crizelor * Identificarea misiunilor și comisiilor de pace Contradicție Construcția structurală a păcii * Dezvoltarea asistenței * Dezvoltarea societății civile * Instruire pentru guvernare și construirea instituțiilor * Pregătire pentru drepturile omului * Mediere informală și rezolvarea problemelor Polarizare Construcția păcii cu elite * Observatori speciali și mediere oficială * Negociere * Diplomație coercitivă * Menținere preventivă a păcii Violență Menținerea păcii * Interpoziție * Managementul crizelor Război Limitarea războiului * Forțarea restabilirii păcii * Operații de sprijin al păcii și stabilizare Încetarea focului Menținerea păcii * Menținerea
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
izola sau rămâne neutru, nu poate fi protejat fără cooperare internațională și nu poate se situeze în afara proceselor globale. Securitatea internațională își manifestă caracterul indivizibil, iar comunitatea internațională conștientizează în mod real responsabilitățile care îi revin. În contextul globalizării, regulile polarizării funcționează permanent: pe de o parte, procesele de dezvoltare au un caracter ascendent, trăsătură de care beneficiază o mică parte a lumii contemporane; pe de altă parte, regiuni întregi sunt afectate de stări de tensiune, instabilitate, conflict, sărăcie, elemente care
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
cu ecosistemele naturale. Modelele de producție și consum tradiționale au permis populațiilor indigene viețuirea timp de multe zeci sau sute de generații umane pe același teritoriu. Progresul tehnic, înmulțirea populației, extinderea arealului așezărilor urbane, modelele noi de producție și consum, polarizarea societății după mărimea venitului, intervenția modei, apariția societății de consum, toate acestea au amplificat acumulările entropice ale proceselor economice, schimbând raportul om-mediueconomie în defavoarea mediului, dar, prin reacția inversă, și în defavoarea omului și a economiei, ultima devenind din ce în ce mai vorace față de resurse
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
sistemelor socioeconomice nu este caracterizată numai de structura, diversitatea subsistemelor componente, dar și de mulțimea problemelor care apar odată cu continua extindere a dimensiunilor așezărilor urbane (tabelul 3, figura 4), ceea ce înseamnă determinarea necesarului de resurse naturale, gestiunea deșeurilor, dezvoltarea economică, polarizarea socială după venituri, locuri de muncă necesare etc. Caseta 14. Alternative posibile la epuizarea resurselor naturale Resurse existente: - creșterea randamentelor de extracție; - reciclarea produselor uzate; - utilizarea eficientă a produselor finite; - economisire; - schimbarea modelelor (transport motorizat și transport nemo torizat, biocombustibili
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
2003, pp. 196-201, și Miroiu, 2003 b). 3.3.3. Patriarhatul capitalisttc " 3.3.3. Patriarhatul capitalist" Țările central și est-europene au plecat în 1990 de la egalitarismul comunist. După peste un deceniu, ele se află într-un proces evident de polarizare socială, de puternice ierarhizări sociale după status și venituri. S-au creat elite care, în genere, cuprind 10% din populație (de exemplu, în România). Elitele monopolizează putereaxe "„putere", dețin capital economic, social sau simbolic. Aceste elite domină întreaga viață publică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]