3,259 matches
-
relativism formal, critica lui E. Lovinescu evoluează spre articularea unei concepții și adoptarea unei ideologii. Tonul însuși, lipsit de fermitate și de autoritate, suferă o modificare radicală: angajându-se într-o atitudine ferm antisămănătoristă, critica lui E. Lovinescu devine necesarmente polemică și câștigă în autoritate. Memoriile arată convingător rolul pe care l-a avut Nicolae Iorga în ieșirea criticii lovinesciene dintr-o stare de espectativă și reverie, mobilizându-și fondul bovaric, energia luptătoare: "Ceea ce admiram atunci mai mult în d. Iorga
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
autoritate. Memoriile arată convingător rolul pe care l-a avut Nicolae Iorga în ieșirea criticii lovinesciene dintr-o stare de espectativă și reverie, mobilizându-și fondul bovaric, energia luptătoare: "Ceea ce admiram atunci mai mult în d. Iorga era tocmai atitudinea polemică streină temperamentului meu relativist. Ca și în cazul lui Faguet, printr-un fenomen bovaric, îmi exaltam, astfel, lipsurile combative în biciul de foc căzut asupra generației ce ne preceda". Un proces formator se precipită, o evoluție se configurează deci dintr-
E. Lovinescu - 125 - Bovarismul ideologic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10598_a_11923]
-
ne-a oferit spectacolul Și mai potoliți-l pe Eminescu, versiunea scenică Grigore Gonța și Cristian Teodor Popescu, primul semnând și regia. Înainte de a vedea spectacolul, într-un foarte scurt dialog cu regizorul, l-am întrebat dacă există și valențe polemice în ceea ce urma să ne ofere. M-a privit puțin surprins de întrebare, ca în final să-mi răspundă afirmativ. Spectacolul este inspirat din perioada când poetul a lucrat la ziarul Timpul și, în afară de Eminescu, cu multă energie și talent
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
atitudine mai energică față de poet, nu se putea împăca ușor cu opiniile, uneori de-a dreptul "scandaloase", în viziunea sa, ale autorului Glossei. La vremea respectivă și Caragiale "s-a bucurat" de un tratament asemănător. Ar fi aici un suport polemic, de sorginte mai veche, de tipul: iată cum erau tratați marii creatori în timpul.... Dar oare numai atunci? E de natura evidenței că în toate timpurile au fost "nepotoliți" și "potolitori". Mai mult, la noi s-a practicat și stilul, deloc
"Și mai potoliți-l pe Eminescu" by Valentin Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/15146_a_16471]
-
-și camufla nu tocmai științificul și nu tocmai moralul procedeu menționează, însă numai în treacăt și oarecum tangențial, și autorul de unde și-a luat în realitate cam totul" (p. 59). Asemenea afirmații nu sînt tocmai rare în textele cu finalitate polemică. Pentru Mircea Iorgulescu ele nu fac parte însă dintr-un arsenal pur retoric. Urmează exemplele din textul supus analizei. Se dovedește astfel, aproape cu argumente juridice că nici una dintre afirmațiile criticului nu este gratuită. Mircea Iorgulescu nu se refugiază într-
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
în locul în care Băsescu se află de 8 ani. Sunt lucruri care vor costa România după ce conflictul va fi tranșat într-un fel sau altul, poate chiar pentru mai multă vreme. - Eu nu am făcut niște declarații cu un aer polemic la adresa existenței sau persistentei mecanismului MCV, e foarte bine că există. Am remarcat că ce s-a adăugat acum la acest raport excede - nu vorbim doar de combaterea corupției, ci de luptă politică de pe scena românească, s-a trecut dincolo de
Crin Antonescu: Traian Băsescu este un exemplar politic degradat () [Corola-journal/Journalistic/43565_a_44890]
-
care mitul valorilor naționale, cu explicita sa coloratură ideologică, nu mai reprezintă un subiect de fascinație, iar spațiul european încetează a mai fi unul exterior, au îmbogățit peisajul artistic românesc adăugîndu-i o altă dimensiune: aceea a imaginii suficientă sieși. Situată polemic față de ambele atitudini mai sus amintite, această nouă tendință repune în discuție sensul și finalitatea actului de creație. Față de mișcarea autohtonistă ea este complet dezinhibată doctrinar și exclude transcendența ca factor necesar în susținerea expresiei, iar în raport cu experiențele neconvenționale, protestatare
Radiografii la minut by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13535_a_14860]
-
țară modernă. Din ce motiv progresistul Witte se servea de reacționarul Racikovski, numai Dumnezeu știa, dar noi eram de-acum pregătiți pentru orice. Witte avea un adversar politic, un anume Elie de Cyon, care deja Îl atacase public cu ascuțișuri polemice ce amintesc de unele pasaje din Protocoale. Dar În cele scrise de Cyon nu erau aluzii la evrei, pentru că el Însuși era de origine evreiască. În 1897, din ordinul lui Witte, Racikovski pune să se percheziționeze vila lui Cyon de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
deosebire de vederi, precum s-au accentuat poate cândva într-un cabinet prezidat de răposatul Epureanu. Va să zică e un termen analog, nu adecuat, acela de "jună dreaptă". Astfel o eroare de traducere îi servește "Romînului" drept bază a articolelor lui polemice. E natural asemenea ca noi cei întîi să fi reprodus articolul din "Deutsche Revue" pentru că, dacă "Romînul" sau altă foaie ne apuca înainte, atunci n-am fi fost în stare de-a ne impune de mai nainte rezervele noastre față
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cari disting măreția înscenării de însuși fondul piesei ce se joacă, [î ]i atrag atenția asupra acestui din urmă, pe când simțurile lui sunt uimite de partea decorativă a vieții publice. Daca dar, în ajunul frumoasei serbări de încoronare, lăsăm tonul polemic de o parte, totuși lucrurile ce ne vin în minte nu este partea decorativă cu care se încheie era de la 1859 și până astăzi, ci fondul acestei ere. Nu trebuie să ne scape din vedere, zice d. Aurelian în scrierea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să lăsăm astea. Marotele și predilecțiunile "Nouăi prese libere" nu ne preocupă în fond decât foarte puțin și lucrul e prea serios pentru a fi tratat din punctul de vedere al unei polemice de ziar. Cine înțelege și simte demnitatea și interesele monarhiei știe că aci e vorba de unul din punctele cele mai dureroase ale politicei noastre orientale, care trebuie vindecat în orice caz, căci altmintrelea ar deveni o boală organică, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de România pentr-o neînsemnată împresurare de graniță de care s-a făcut atâta zgomot în Pesta decât de-a insista ca această afacere meschină să fie dată în seama unei comisii formale româno - ungare. În unul din articolele sale polemice "Pesther-Lloyd" întreba ce-ar zice Anglia în cazul unei împresurări de graniță? Iată ce zice Anglia: Că ungurii și presa neroadă redijată de jidani fac zgomot pentru niște gogorițe inventate de ei înșii. [21 august 1881] ["RĂUL DE CĂPETENIE... "] Răul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
neutralizarea promisiunilor Boerescu. Cine-o afirmă încă sunt foile din Viena. Reproducem mai la vale un articol din "Presse" (numită "Presa veche"), apărut cu ocazia rostirii discursului de tron, articol substanțial în adevăr, cu totul deosibit de strigătele {EminescuOpXII 415} polemice ale celorlalte ziare austriace și, după toată atitudinea, oficios. Se cunoaște că e inspirat de mai sus din încheierea lui, care e aceeași în oficiosul "Pesther Lloyd" și în "Fremdenblatt ". Dar spune mult mai mult decât celelalte două foi și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
zile eroul național al românilor, Ștefan cel Mare, cu conștiința de biruință a unei bătălii câștigate, ar trimite mesajul său vrunui mic stat învecinat; dincolo mesajul e lipsit de obicinuita demnitate regală și se servă, în ton certăreț, de întorsături polemice pe cari le evită chiar o putere mare în notele ei, când ar face remon strări unui mic stat învecinat pentru înfrîngerea unui tratat sau pentru cutezanță. Deși ispita e foarte ademenitoare de-a da ministeriului Brătianu o lecție concentrată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
să facă sluj și să se închine până la pămînt! Acum toate sunt bune și frumoase. Istoria asta e atât de neplăcută și atât de greu de înghițit din partea onorabililor patrioți de profesie încît "Romînul" caută să distragă publicului prin articole polemice contra "Timpului". S-a îngroșat treaba de tot. Hai și ne-om lega iar de " Timpul ", doar nu s-o băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
contra "Timpului". S-a îngroșat treaba de tot. Hai și ne-om lega iar de " Timpul ", doar nu s-o băga de seamă ce rușine am pățit", [î]și zic onorabilii și atunci ne pomenim cu câte patru cinci coloane polemice, în care ni se zice ba că-l amenințăm pe rege cu soarta lui Ludovic XVI, ba că d. Carp a declarat că, în cestiunea Dunării, dă tot Austriei, nu numai ceea ce ea cere, și că, noi l-am susținut
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
conservatoare, d-sa a zis o vorbă foarte mult gustată, cum s-ar zice franțuzește, de d-nii Pătărlăgeanu și colonel Călinescu: "Partidul d-v. conservator n-are șef, n-are domiciliu". Asupra acestei glume enorme s-a țesut multă vreme polemică între noi și "Presa". Există sau nu un partid conservator? aceasta era întrebarea pe care o puneam noi confraților noștri și la care s-a sfiit de a răspunde d-a dreptul. "O fi existând, ziceau confrații noștri, făcîndu-se naivi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sânt întrunite. Singura deosebire e că crizele guvernamentale, în loc de-a veni de la Parlament, cum ar și trebui să fie, se produc pe tăcute, fără ca să fie mai puțin primejdioase. Paternitatea ideilor de mai sus o reclamăm pentru noi. În polemicele dese asupra titlului de "reacționari și retrograzi" cu cari am fost gratificați am arătat de atâtea ori că acele epitete erau pur și simplu copiate din țări străine și nu se potriveau deloc nici cu formarea partidelor în țară, nici
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din cauza spiritului de minciună care plutește asupra tuturor raporturilor, nu însă din cauza că latineasca sau greceasca i-ar fi punând piedici!... [ 28 iunie 1880] [""ROMÎNUL", ÎN NUMĂRUL SĂU DE ASTĂZI... "] "Romînul", în numărul său de astăzi, cuprinde un lung articol polemic, adresat nouă ca răspuns la acel sfat cu totul binevoitor pe care-l dădusem guvernului: de-a nu arăta înclinațiuni pronunțate pentru nici una din puterile mari, ci de-a menaja în mod egal susceptibilitățile lor, pentru că în mod egal avem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
EminescuOpXI 247} Bravo! Nu e rău, pentru început. Școala "Romînului" n-a fost fără folos pentru onorabilii confrați. Noi constatăm numai ceea ce oricine poate vedea, că e cu mult mai deznădăjduit saltul mortal al onorabililor confrați decât atitudinea noastră arareori polemică, în genere calmă și din când în când ironică. Desperarea trebuie căutată cu totul într-altă parte decât într-aceea a partidului conservator. Atunci când vom fi deznădăjduiți, crează-ne confrații vom avea alte lucruri, mai bune poate de făcut decât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înghițită de către copil. România, fiind țărmureană de amândouă părțile fluviului, deci și de la Galați până la Sulina, influența austriacă s-ar întinde, prin intermiterea României, până la gura aceasta, precum și peste brațul Sf. Gheorghe. Acesta ni se pare a fi adevărul asupra polemicei ridicate de ziarele oficioase din Viena și Berlin. Adevărul e în plină contrazicere cu ele. După cele ce zic ele, Rusia și Anglia ar fi conspirat pentru a despoia pe Imperiul austro-ungar de partea sa de supravegheare a Dunării și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru noi o datorie îndoit de plăcută de-a reaminti toate acestea cititorilor în ziua când trupele taberei intră în capitală, mândre de munca lor, și inspirând tuturor o bărbătească încredere în viitorul țării. [ 12 octombrie 1880] {EminescuOpXI 368} OBSERVAȚII POLEMICE Între multele neplăceri ale ziaristicei e și aceea de-a polemiza cu organe a căror voință e dictată de mai nainte de cine știe ce interese necunoscute. Stat pro ratione voluntas. Astfel de ex. întîmpinăm în "Neue freie Presse" din Viena nălucirile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înscrie cu drept cuvânt la activul convențiunii de la 1875. Convențiunea comercială de la 1875, acest act de pretinsă trădare, este un titlu de onoare pentru partidul conservator, care astăzi cu mândrie poate constata toate rezultatele sale folositoare. Dacă am răsfoi acum polemicele înveninate din anul 1875, am găsi o ocaziune nouă și instructivă d-a pune față în față cele ce zicea opozițiunea paraponisită de atunci cu cele ce fac astăzi Catonii împodobiți cu stele și panglici cari ne guvernă. Nu sîntem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
românești autonome în Banat, prin înlăturarea ierarhiei sârbești și unirea românilor din imperiu sub un mitropolit național. În acest sens a colaborat cu George Barițiu și cu Andrei Șaguna. A lăsat o istorie a bisericii din Banat, cu pronunțat caracter polemic, militant, politic: Istorioară bisericească politico-națiunale a românilor de preste tot, mai ales a celor ortodocși-orientali din Austria (1865). Adept întârziat al Școlii Ardelene, avea o concepție puristă despre originea românilor. Semnând Un bănățean sau Tu-Velia, publică în „Foaie pentru minte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290185_a_291514]
-
LUMINA LITERARĂ, revistă apărută la București, bilunar, apoi lunar, de la 5 februarie până la 1 iunie 1913, sub direcția lui D. Tomescu. L. l. își propune, polemic, să pună ordine în „cumplita dezordine literară din zilele noastre”, după cum declară D. Tomescu în articolul Ce vrea să reprezinte această foaie, din numărul inaugural. Principiile „noii ordini literare” nu sunt însă suficient de clar definite: par să fie avute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287899_a_289228]