653 matches
-
vedea: un potir similar cu cele din Birthalm și Cincu, datat în secolul al XV-lea și un clopot mic din anul 1499. Fortificațiile din jurul edificiului de cult au fost ridicate pe la mijlocul secolului al XV-lea, ele având o formă poligonală, zidurile de apărare fiind dublate. Ele se aseamnă cu fortificațiile din Ațel și Felmer.
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
biserici. Biserică a fost ridicată de aceași echipa de constructori, care a lucrat și la Biserică Romano-Catolică din Turda Veche. Edificiul se prezintă că o biserică de tip sală (lungime 28 m, lățime 8 m, înălțime 11 m), cu altar poligonal, sacristie (pe latura de nord), un pridvor în fațadă de sud și un turn-clopotniță în cea de vest. Fațadele de nord și de sud, precum și corul, sunt sprijinite de contraforturi masive. Fațadele navei și ale corului sunt lipsite de elemente
Biserica Reformată-Calvină din Turda-Nouă () [Corola-website/Science/306963_a_308292]
-
La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, biserica, care purta hramul Sfintei Maria, a fost transformată în stil gotic și a fost fortificată. În anul 1506, absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal și sprijinit cu contraforți și boltit în rețea. Cu același prilej a fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată și a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru
Biserica fortificată din Șura Mică () [Corola-website/Science/320790_a_322119]
-
din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniță). La conturul poligonal, cosoroaba este susținută de console dublu articulate. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul situat pe partea de sud-vest datează din aceeași perioadă cu biserica. El are o formă pătrată și este deschis
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
și este deschis. Pe două laturi este înconjurat de o prispă și o scară ce duce până la turnul-clopotniță. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră dreptunghiulară (0.45x1.05 metri). El are un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale și transversale, formând un trunchi de piramidă în trepte. Este de
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
doua jumătate a secolului al XIV-lea și începutul secolului al XV-lea. După arderea celor două edificii din lemn, la începutul secolului al XV-lea a fost construită o biserică din piatră, de formă dreptunghiulară și cu o absidă poligonală decroșată. Pe traseul exterior al acesteia a fost construită biserica actuală. a fost construită în anul 1551, fiind ctitorită de către Doamna Elena Rareș, soția voievodului Petru Rareș. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
porți mari, monumentale. Biserica, având hramul Sf. Nicolae, este construită din bârne de stejar în 1690 (după unii autori, ea ar fi fost ridicată mai târziu, în prima jumătate a secolului XVIII). Are nava dreptunghiulară, absida decroșată și de formă poligonală, acoperișul cu dublă poală. Pictura a fost restaurată în prima jumătate a sec.XIX de un meșter necunoscut. Este în culori vii: roșu aprins, albastru, plus destul de mult alb, deosebit de armonios combinate potrivindu-se cu lumina slabă a interiorului, pentru
Biserica de lemn din Ferești () [Corola-website/Science/316485_a_317814]
-
apelează la volume deformabile. Reconstrucțiile uzuale preiau modelele numerice obținute prin scanare cu ajutorul laserului, prin scanare cu ajutorul computerului tomografic, prin scanare cu ajutorul rezonantei magnetice sau prin alte metode. În primă fază de prelucrare, reconstrucția 3D constă în obținerea unui model poligonal de bază asupra căruia se vor aplica diverse modificări. O fază importantă în procesul de reconstrucție este reprezentarea țesutului facial.Modelul craniofacial poate fi exportat într-un program de redare și animație în care se pot aplica diverse culori și
MODELAREA CRANIOFACIALA by ADINA ISTRATE () [Corola-journal/Science/84114_a_85439]
-
este sprijinită pe console și căpriori. Acoperișul a fost realizat din șindrilă, dar în 1911 a fost înlocuit cu o învelitoare din tablă zincată. Biserica are formă de navă, fără cupole sau turle, cu absida altarului decroșată și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele vestic al pronaosului) și cu cinci ferestre cu gratii (una în axa altarului, una în proscomidiar, una în diaconicon și câte una în pereții laterali ai naosului). Dimensiunile ei sunt
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
metri și înălțimea pereților de 3 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă (0.8x1.5 metri) situată în peretele vestic al pronaosului. Pronaosul are formă poligonală în partea de vest, cu trei laturi. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne care coboară de la cheia bolții până la 1.85 metri și se sprijină pe doi
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
EROILOR 1914-1919“. Pe cruce sunt fixate drapelele României și Uniunii Europene. "Monumentul Eroilor din Fărău căzuți în Al Doilea Război Mondial" este construit din piatră, având formă de obelisc ce are în vârf o cruce, fundația fiind din piatră ornamentală poligonală. Întregul ansamblu are înălțimea de 4 metri, fiind amplasat în centrul satului, în apropiere de Școala Gimnazială și de Căminul Cultural. La baza obeliscului este fixată o placă comemorativă din marmură neagră, cu înscrisul: GLORIE EROILOR CĂZUȚI LA DATORIE PENTRU
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
vechimea. Aspectele constructive ale edificiului vin să întărească această ipoteză. Lemnul, care apare de sub zidărie în dreptul ferestrelor ar putea fi rezultatul unei astfel de situații. Absida altarului, aproape semicilindrică, păstrează în partea inferioară mult mai bine conturat, urmele unui plan poligonal cu cinci laturi. Referitor la edificarea acestei biserici și legarea acestui moment de Popa Ursu din Cotiglet, copist ce a trăit până în jurul anului 1700, trebuie spus că doar dacă vechea biserică de lemn a fost învelită în zidăria de
Biserica de lemn din Cotiglet () [Corola-website/Science/319218_a_320547]
-
și a văii unde se zăresc abia unele gospodării, și, din când în când, unda argintie a apei. Datată în secolul al XVIII-lea, construită în satul Belioara, contopit ulterior în Poșaga de Sus, are planul dreptunghiular cu absida decroșată, poligonală cu cinci laturi, fără prispă, cu turn-clopotniță peste pronaos, proporțional construită. În naos și absidă bolta este semicilindrică, cu excepția absidei lăcașul este tencuit în interior și exterior. Dacă la exterior tencuiala pereților a răpit imaginea plastică a bârnelor și poate
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
siluetă elegantă. În secolul al XVI-lea, pornind de pe turnul de sud și până pe turnul de nord, ocolind pe la vest vechea curtină, se mai construiește un zid ce închide o a doua incintă. Biserica a fost înconjurată de o incintă poligonală, bine adaptată terenului și sprijinită în unele segmente de contraforți. Turnul de poartă amplasat în partea de miazănoapte încă mai păstrează ghidajele de piatră prin care se cobora hersa.
Biserica fortificată din Movile () [Corola-website/Science/326590_a_327919]
-
au contribuit financiar la ridicarea acestui așezământ. Căminul poate adăposti un număr de 50 de bătrâni. Biserica „Sfântul Gheorghe” din Fălticeni este construită din bârne de lemn, pe fundație de beton. Ea are formă dreptunghiulară, cu absida altarului de formă poligonală și cu o turlă de formă pătrată, deasupra pridvorului. Pereții exteriori sunt căptușiți cu scânduri vopsite în culoarea albastru deschis. Acoperișul bisericii și cel al turlei sunt din draniță. Interiorul lăcașului de cult este luminat prin 7 ferestre: una în
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
și altar. Edificiul nu are pronaos. Ușile de intrare în pridvor și în naos sunt simple, cu un singur canat. Pardoseala este realizată din scândură. Naosul este separat de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Râmnicu Vâlcea. În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 167482.21. Biserica de plan trilobat are abside poligonale, pronaosul supralărgit și absida altarului decroșată. Pridvorul deschis este sprijinit pe arcade trilobate și pe opt coloane la care se adaugă două semicoloane octogonale de piatră monolit. Naosul este acoperit cu o turlă octogonală, iar în partea dinspre apus cu
Biserica „Buna Vestire” din Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/334924_a_336253]
-
ar fi fost construită de domnitor între anii 1417-1420, după înființarea Episcopiei de Baia. Biserica era construită integral din piatră fățuită și brută, fiind asemănătoare edificiilor gotice din Transilvania. Catedrala era de tip sală, terminată spre est cu o absidă poligonală. La vest, înspre intrare, era prevăzută cu un turn clopotniță. Nava, de dimensiuni mari (8,60x26,30 m - la interior), acoperită probabil cu bolți ogivale, se lărgea cu două încăperi ieșite în chip de transept. Arhitectul Virgil Polizu consideră că
Catedrala Catolică din Baia () [Corola-website/Science/313078_a_314407]
-
sus orașul, a fost construită și extinsă în secolele al XIV-lea- al XVII-lea, ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruină. Curtinele formează 4 incinte, fiind întărite din loc în loc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlată de mai multe porți interioare care compartimentează ansamblul fortificat. Incinta centrală este prevăzută cu un reduit și cu o capelă. Cercetările arheologice au scos la iveală diverse obiecte din aceasta epocă, mărturie a așezărilor în regiune: unelte
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
istorice din județul Brașov cu codul . Cetatea Rupea este situată la 50 km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, în zona rezervației geologice Dealul Cohalm - "Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată în timp, prin adăugarea a două curți interioare și trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: Prima incintă a sistemului de fortificare este "cetatea de sus", care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde
Cetatea Rupea () [Corola-website/Science/317327_a_318656]
-
fost construită în secolul XVII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din satul Brădățel, aparține, planimetric, secolului al XVII-lea. Pereții săi de stejar înscriu un dreptunghi cu capetele nedecroșate, poligonale cu trei laturi. În partea apuseană, deasupra pronaosului spațios, se înalță o clopotniță zveltă, cu un foișor deschis și coif de factură barocă, învelit în tablă. Corpul turnului, dimpreună cu pantele line ale acoperișului, au fost îmbrăcate în șiță; cu
Biserica de lemn din Brădățel () [Corola-website/Science/316916_a_318245]
-
o cabană cu cinci etaje în care se găsesc chiliile, trapeza, biblioteca și atelierele. Cu excepția scărilor și fundațiilor, clădirile și clopotnița sunt ridicate în întregime din lemn de esență tare. Este din lemn de stejar, include altarul cu o absidă poligonală, naosul fără abside și pronaosul - ultimele două fiind despărțite printr-un perete de lemn, iar pe latura sudică pridvorul, ale cărui coloane de lemn sculptate susținut o mică turlă. Acoperită cu șindrilă, construcția este împodobită la exterior cu brâie de
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
Domnului. Biserica Talpalari a fost inclusă pe vechea Listă a monumentelor istorice cu codul 24 B 406. Biserica Talpalari are formă de cruce, cu un turn-clopotniță deasupra exonartexului. Absida altarului și cele două abside laterale sunt semicirculare în interior și poligonale în exterior, fiind mai joase decât acoperișul bisericii. Zidurile exterioare ale edificiului sunt împodobite de jur-împrejur cu nișe trilobate (pe două registre: sub streașină și deasupra ferestrelor) și nișe rombice (la nivelul ferestrelor). Nișe trilobate sunt prezente și pe turnul-clopotniță
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
ploturilor deversante 19, 20 și 21 este amenajat disipatorul de energie, un bazin de 43 m lățime, 70 lungime și 11 m înălțime, dimensiuni stabilite pe baza încercărilor de laborator. Plotul tip, din beton simplu, este alcătuit dintr-o ciupercă poligonală de 15 m lățime, înclinată în elevație cu o pantă de 1/0,5 și rezemată pe toată înălțimea pe un contrafort lat de 5 m. Acesta reazemă, la rândul său, pe un soclu de fundație de 15 m lățime
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]