4,582 matches
-
caracterizează densitatea de reticulare a polimerului. Dacă f â 4, masa moleculară medie între două reticulări, Mc, se calculează utilizând formula: (34) unde: Vs este volumul molar al solventului; dp este densitatea specifică a polimerului; φp este fracția molară a polimerului în gelul umflat; χ1 este parametrul de interacțiune solvent-polimer( FloryHuggins). Mc este un parametru de bază ce descrie structura rețelelor reticulate și reprezintă masa moleculară medie a lanțurilor polimerice între două joncțiuni consecutive. Plecând de la studiul teoretic al umflării a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
χ1 și δ. Aceste mărimi au fost calculate de cercetătorii din domeniu în diverse moduri. Vlad și colaboratorii /54,55/ au calculat masa moleculară medie între două reticulări, Mc și densitatea de reticulare, q din datele de umflare pentru (co)polimerii poroși pe bază de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de esteri dimetacrilici obținuți prin polimerizarea în suspensie în prezența toluenului și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care reprezintă fracția locurilor ocupate de polimer, a fost calculat cu ajutorul relației: (35) unde: Ws, Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu relația:(36
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
și acetatului de n-butil. Autorii au folosit relația (34) pentru calcularea lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care reprezintă fracția locurilor ocupate de polimer, a fost calculat cu ajutorul relației: (35) unde: Ws, Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu relația:(36) unde: R este constanta gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
lui Mc, iar mărimile Φp, χ1 și δ au fost calculate după cum urmează: Volumul fracției molare a polimerului în gelul umflat, φp, care reprezintă fracția locurilor ocupate de polimer, a fost calculat cu ajutorul relației: (35) unde: Ws, Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu relația:(36) unde: R este constanta gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
Wp sunt greutățile polimerului uscat și respectiv umflat în solvent. Parametrul de interacțiune polimersolvent ,χ1 , a fost calculat cu relația:(36) unde: R este constanta gazelor; T este temperatura ; δ1 și δ2 sunt parametrii de solubilitate al solventului respectiv al polimerului Parametrul de solubilitate, δ, se poate calcula utilizând contribuțiile atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
atomice și de grup ale energiilor molare de coeziune /65/: (37) unde Fi constanta atracției molare; d densitatea compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare este cea experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
compusului (g/ml); Mmasa moleculară a compusului. Calcularea parametrului de solubilitate din contribuțiile de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare este cea experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de grup sau atomice capătă importanță deosebită în cazul polimerilor, pentru care metodele experimentale de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare este cea experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de determinare sunt mai limitate. În cazul în care nu se cunoaște formula polimerului, singura posibilitate de determinare este cea experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date de umflare pentru cei reticulați. Parametrul de solubilitate al polimerului se consideră egal cu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
experimentală. Parametrul de solubilitate a unui polimer nu poate fi determinat din entalpia de vaporizare, ca în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date de umflare pentru cei reticulați. Parametrul de solubilitate al polimerului se consideră egal cu parametrul de solubilitate al solventului cu care acesta se amestecă în orice proporție fără efect termic și fără modificare de
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
în cazul solvenților, deoarece polimerii nu pot fi aduși în stare de vapori fără descompunere. Determinarea se face indirect, din date de solubiltate pentru polimeri liniari și ramificați și din date de umflare pentru cei reticulați. Parametrul de solubilitate al polimerului se consideră egal cu parametrul de solubilitate al solventului cu care acesta se amestecă în orice proporție fără efect termic și fără modificare de volum, sau pentru care umflarea este maximă. Astfel, în cazul polimerilor reticulați parametrul de solubilitate se
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
reticulați. Parametrul de solubilitate al polimerului se consideră egal cu parametrul de solubilitate al solventului cu care acesta se amestecă în orice proporție fără efect termic și fără modificare de volum, sau pentru care umflarea este maximă. Astfel, în cazul polimerilor reticulați parametrul de solubilitate se determină experimental prin metoda umflării prin imersarea acestora în solvenți cu parametri de solubilitate crescători și se determină umflarea la echilibru. Umflarea este maximă în lichidul cu același parametru de solubilitate. Evaluarea rezultatelor se face
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
de solubilitate crescători și se determină umflarea la echilibru. Umflarea este maximă în lichidul cu același parametru de solubilitate. Evaluarea rezultatelor se face din graficul de umflare la echilibru funcție de parametrul de solubilitate; maximul curbei corespunde parametrului de solubilitate al polimerului /65/. Utilizând metoda umflării pentru evaluarea parametrilor de solubilitate a polimerilor pe bază de esteri dimetacrilici, Vlad și colab. /54,55/ au folosit drept agenți de umflare toluenul și ciclohexanul. Pentru calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
maximă în lichidul cu același parametru de solubilitate. Evaluarea rezultatelor se face din graficul de umflare la echilibru funcție de parametrul de solubilitate; maximul curbei corespunde parametrului de solubilitate al polimerului /65/. Utilizând metoda umflării pentru evaluarea parametrilor de solubilitate a polimerilor pe bază de esteri dimetacrilici, Vlad și colab. /54,55/ au folosit drept agenți de umflare toluenul și ciclohexanul. Pentru calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
calcularea Densitățatea de reticulare, q, definită ca fiind fracția molară a unităților reticulate, a fost calculată utilizând relația: (38) unde: M0 este masa moleculară a unității polimere. Astfel de calcule au fost aplicate și altor sisteme reticulate: viniltoluen-divinilbenzen (VT-DVB) /56/, polimerilor pe bază de esteri dialilmaleici /57/, copolimerilor reticulați ai acrilamidei și schimbătorilor de ioni corespunzători /49/. În aceasta din urmă, Masa moleculară medie între două reticulări, Mc cât și o masa moleculară medie teoretică între două reticulări, Mct a fost
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
pentru calcularea Mc ecuația (34), cu precizarea că pentru evaluarea parametrului de interacțiune χ1 folosesc relația: (40) unde φp este fracția de volum și este dată de relația: (41) unde Vs și Vp reprezintă volumul molar al solventului respectiv al polimerului. Dušek și colaboratorii /27-30,32,53/, în continuarea preocupărilor de studiere a condițiilor de apariție a macroporozității în cazul copolimerizării reticulante, au urmărit o caracterizare mai detaliată a fazei gel din copolimerii macroporoși. Autorii au efectuat un studiu de umflare
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
la echilibru și găsește χ = 0.46. Folosind relația (42) pentru <α2> * 1 și χ= 0.46 se poate determina ν*, pentru diverse reticulări, din umflarea la echilibru în toluen. Pentru aceasta este necesar să se determine fracția volumică a polimerului în copolimerul umflat, cu ajutorul relației: (43) unde: W umflarea în greutate a copolimerului, care se determină prin metoda centrifugării; ρ2 densitatea polimerului în proba umflată; ρ1 densitatea solventului. În continuare ecuația (42) poate servi pentru determinarea parametrilor de interacțiune a
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
diverse reticulări, din umflarea la echilibru în toluen. Pentru aceasta este necesar să se determine fracția volumică a polimerului în copolimerul umflat, cu ajutorul relației: (43) unde: W umflarea în greutate a copolimerului, care se determină prin metoda centrifugării; ρ2 densitatea polimerului în proba umflată; ρ1 densitatea solventului. În continuare ecuația (42) poate servi pentru determinarea parametrilor de interacțiune a copolimerului cu alți solvenți. Autorii /32/ studiază și dependența lui χ de ϕ2 și găsesc că pentru toți solvenții utilizați în studiu
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
sau reflectați, precum și o imagine de raze X. Acest tip de microscop este singurul care permite vizualizarea atomilor și distribuția acestora în anumite materiale, mai ales în metale. Microscopia electronică de baleiaj (SEM) este des utilizată în evaluarea morfologiei suprafeței polimerilor /20,61,62,115-121/. Microscopia electronică permite evaluare a porozității. Prin această metodă se poate obține o imagine concludentă asupra formei și aranjării porilor și a agregatelor de microsfere ale fazei gel. Se pot calcula astfel porozitatea și dimensiunea medie
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
structurilor și transformărilor sistemelor moleculare, macromoleculare și supramoleculare. RMN oferă informații asupra fenomenelor (proceselor) moleculare și de grup (colective) pe o scară mare și este o metodă adecvată în special studierii materialelor necristaline. Noile tehnici RMN care se aplică la polimeri amorfi și sistemele supramoleculare au fost luate în considerare în paralel cu proprietățile mecanice ale acestora precum și cu alte proprietăți specifice cum ar fi: fotoconductivitatea și conductivitatea protonică /125/. Caracterizarea prin analiza spectroscopică în infraroșu (IR) Spectroscopia în infraroșu este
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
probei cercetate. Practic, un material poate fi analizat în infraroșu, în orice stare fizică. Spectrul infraroșu al unei substanțe este determinat de natura, numărul și pozițiile relative ale atomilor componenți, adică de structura moleculei.. Prepararea probelor se face prin pastilarea polimerului reticulat — care este în prealabil uscat și mojarat cu KBr. În toate lucrările de specialitate sunt prezentate pe lângă alte metode de caracterizare a sistemelor reticulate macromoleculare și analizele prin spectroscopia infraroșu /20,49,61,62,115-121/. Având în vedere faptul
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
apa), fiind solubil în acesta. Reacția de formare a compusului poate fi redată simplist în modul următor, considerând că produsul de reacție este bis(benzoinoximato)cupru (II): </formula> verde În realitate, reacția este mult mai complexă, compusul coordinativ format fiind polimer. Raportul molar dintre ionul metalic și ligand în combinație este 1:1, și nu 1:2. Reacția poate fi scrisă astfel: </formula> verde 20. Adăugând glioxal-bis(2-hidroxianil) într-o eprubetă în care se găsește o soluție de clorură de calciu
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
constituită în principal din caloză (b 1,3 glucan) și din celuloză (b 1,4 glucan) și încapsulează hifa penetrantă, ceea ce nu-i mai permite avansarea în țesuturi. Lignina, una dintre cele mai importante substanțe ale peretelui celular, este un polimer al diferiților derivați al fenilpropanului. Țesutul fungistatic, ca barieră lignificată, este de găsit mai ales la speciile de cereale, care rezistă mai bine la atacul de Blumeria graminis. Pe frunze tinere, active ale sâmburoaselor, pot să se producă straturi de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
îndepărtarea apei în care s-au fiert legumele, care conține săruri și vitamine, în loc de a o utiliza la alte preparate; fierberea în vase descoperite; folosirea vaselor cu smalțul deteriorat; supraîncălzirea grăsimilor sau folosirea acesteia pentru prăjiri repetate, ceea ce favorizează formarea polimerilor cu acțiune nocivă asupra tubului digestiv. Formarea deprinderii de a mânca sănătos Greșelile de alimentație pot fi evitate dacă școlarul ia masa cu familia sau în alt colectiv. În aceste condiții, adulții trebuie să se controleze în gesturi, să dea
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]