480 matches
-
The New Republic", din Washington. În 1992, împreună cu Stelian Tănase, fondează prima revistă de științe politice din România, lunarul "Sfera politicii", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1993, împreună cu sociologul Călin Anastasiu, fondează trimestrialul de științe politice "Polis", unde este redactor-șef adjunct pînă în 1995. În 1994, ocupă prin concurs poziția de lector universitar la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, secția științe politice. Împreună cu Emil Boc, Vasile Pușcaș și Vasile Boari alcătuiește un grup
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
Termenul cosmopolitism (din limba greacă "kosmos": univers și "polis": oraș) a fost, la origine, o concepție din epoca de criză a sclavagismului grec și roman, care promova ideea "„cetățeniei universale”". Prin extensie, termenul desemnează ideea care neagă concepte precum suveranitatea națională, națiunea, patriotismul sau etnicitatea și pledează pentru creearea
Cosmopolitism () [Corola-website/Science/309260_a_310589]
-
mesopotaminaă ș.a.) deoarece prin fenomenul de colorizare se realizează schimburi comerciale și cultural artistice. Prin colonizare, civilizația greacă suferă influențe din alte zone geografice, dar la rândul ei este cunoscută în lume. Grecia este un stat organizat în orașe-state, sau polis-uri. Între aceste orașe existau conflicte majore pentru realizarea celor mai frumoase construcții sau sculpturi. Între secolele V-IV î.Hr. polis-urile cunosc o formă superioară de conducere, democrația sau conducerea conlectivă, prin care cetățenii liberi ai cetății erau consultați
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
alte zone geografice, dar la rândul ei este cunoscută în lume. Grecia este un stat organizat în orașe-state, sau polis-uri. Între aceste orașe existau conflicte majore pentru realizarea celor mai frumoase construcții sau sculpturi. Între secolele V-IV î.Hr. polis-urile cunosc o formă superioară de conducere, democrația sau conducerea conlectivă, prin care cetățenii liberi ai cetății erau consultați în probleme importante ale acesteia. Arta greacă precum și artistul grec devine astfel un artist-cetățean care este legat de viața cetății și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
infanterie și cavalerie și i-a gonit pe turci din câteva locuri din vestul Focidei. Cel mai mare trofeu al său a fost orașul Loidoriki, ai cărui locuitori au fost atât de impresionați, încât i-au schimbat numele în Cantacuzino polis. Când papa Eugeniu a auzit de faptele de vitejie ale lui Cantacuzino, le-a socotit drept o manifestare de zel față de unirea Bisericilor și l-a făcut conte palatin de Lateran. Dar creștinii Bisericii reunite erau departe de a fi
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
I-a condus prin Grecia Centrală către Morea. Cu el mergea și nedreptățitul duce al Atenei și Tebei, Nerio Acciaiuoli. Unul dintre comandanții sultanului s-a îndreptat, cu un detașament, spre Loidoriki și Galaxidi și a nimicit gloria efemeră a Cantacuzino polisului, reducând Focida la o provincie vasală turcilor. Constantin s-a întors degrabă în despotatul său. El și fratele lui Toma au luat poziție la zidul Hexamilion, pe care îl reconstruiseră cu atâta optimism. Oastea turcească a ajuns în fața zidului la
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
West Midlands. Manchester este unul dintre primele orașe industrializate ale lumii, fiind cunoscut rolul important pe care l-a avut în timpul Revoluției Industriale. A fost centrul dominant internațional al manufacturii materialelor textile, în secolul XIX fiind numit și "Cottonopolis" (cotton = bumbac; polis = cetate, oraș). Cuvântul "Manchester" vine din termenul latin "Mamucium", care se crede a fi o latinizare a unui cuvânt cu origini celtice (probabil însemnând "sân" ("mamm" în celtică) plus anglo-saxonul "chester" care înseamnă oraș. Orașul Manchester este poziționat pe o
Manchester () [Corola-website/Science/305034_a_306363]
-
și în reviste de științe politice din țară și din străinătate. În paralel, a lucrat ca traducător și colaborator al editurilor Humanitas, Babel, Anastasia, Meridiane și Nemira. Este coordonator al colecțiilor de științe politice: Societatea politică (la Editura Nemira, 1998-2002), Polis (la Editura Humanitas, 2003-2004) și Biblioteca de politică (la Editura Nemira, din 2004). A fost redactor la revistele Sfera Politicii] (1992-1996) și Polis (1995-1997). Din anul 2001, Preda este editor al revistei „Studia politica”. De asemenea, el a colaborat la
Cristian Preda () [Corola-website/Science/305035_a_306364]
-
Anastasia, Meridiane și Nemira. Este coordonator al colecțiilor de științe politice: Societatea politică (la Editura Nemira, 1998-2002), Polis (la Editura Humanitas, 2003-2004) și Biblioteca de politică (la Editura Nemira, din 2004). A fost redactor la revistele Sfera Politicii] (1992-1996) și Polis (1995-1997). Din anul 2001, Preda este editor al revistei „Studia politica”. De asemenea, el a colaborat la revistele „22” (din 1996), Dilema (din 1994), Cartea (1995-1996), Litere, Arte & Idei (1992-1996) și Observatorul Cultural. Cristian Preda, ca șef de promoție, a
Cristian Preda () [Corola-website/Science/305035_a_306364]
-
îmbrățișa figura, ceea ce-l determină pe tatăl ei, Acastus, să o arunce în foc. Încercând să salveze statuia, tânăra văduvă a căzut ea însăși victimă flăcărilor. Ca erou, Protesilaus a fost venerat într-un cult oracular în Eleont/Elaius, un polis întemeiat de atenieni pe peninsula tracică Chersonesos (azi Gallipoli, respectiv Gelibolu în Turcia), pentru a controla Hellespontul (Dardanelele de azi). Se pare că acest cult a servit, asemenea celui dedicat lui Rhesus, impunerii civilizației elene în regiunile cucerite.
Protesilaus () [Corola-website/Science/305574_a_306903]
-
spartanilor. Într-o campanie purtată între anii 365 și 363 î.Hr. strategul atenian Timoteos a încercat din nou să cucerească cetatea, dar nu a reușit, în pofida ajutorului macedonean. Ulterior regele macedonean Perdiccas al III-lea a susținut orașul împotriva Atenei. Polisul elen l-a însărcinat din nou pe Timoteos, în anul 360/359 î.Hr., cu o campanie îndreptată împotriva Amfipolisului. Între timp orașul era apărat de o garnizoană macedoneană. Aceasta a fost însă retrasă un an mai târziu de fratele mai
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
din Pangaion. Sub Filip al II-lea se băteau monede în Amfipolis, așa-numiții philippeoi. Pentru perioada stăpânirii macedoneene este consemnată o donație pentru templul lui Artemis Tauropolos din Amfipolis, ceea ce dovedește venerația zeiței în oraș. Cetatea este menționată ca polis macedonean și în timpul stăpânirii diadohilor. Orașul este pomenit în cadrul rutei parcurse de apostolul Pavel și Sila în drum spre Salonic în Noul Testament, "Faptele apostolilor", 17,1.
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
Bahia. Fondat în 1549, a servit drept capitată până în anul 1763, când a fost mutată la Rio de Janeiro. Locuitorii orașului sunt numiți "soteropolitani", termen dezvoltat din denumirea greacă a orașului "Soteropolis", ce însemnă, "Orașul Mântuitorului", Σωτήρ ("Soter") și πόλις ("polis"). Baía de Todos os Santos, a fost descoperită de către portughezi și denumită în 1500. În 1501, la un an după sosirea flotei lui Pedro Alvares Cabral în Porto Seguro, Gaspar de Lemos a ajuns în Golful Todos os Santos și
Salvador, Bahia () [Corola-website/Science/305740_a_307069]
-
Pentru prima dată republica a apărut în polisurile grecești. În secolul al VIII-lea monarhia este substituită de republica aristocratică, mai întâi în Ionia, apoi în majoritatea orașelor-state. Regalitatea în sens strict se mai găsește doar în: Macedonia, Epir, Sparta, Cirene și Taranto (Drimba Ovidiu, Istoria culturii și
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
la Teba, Pelopidas și Epaminondas izgonesc în 379 garnizoana spartană instalată în 382 și instaurează republica democratică trecând și la reorganizarea Ligii Beoțiene; în 371 ca urmare a înfrângerii Spartei de către Teba au loc un val de răsturnări democratice în polisurile care au fost sub hegemonia Spartei: Messina, Arcadia, Leuctra (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 224-225). În sec. X- IX i. e. n. (potrivit tradiției în vremea legendarului Tezeu) se realizează în numele sinoikismului unirea întregii Attici sub
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
683/682 i.e.n.) (Matei Horia C., „O istorie a lumii antice”, Albatros, București,1984, 200). Guvernarea era exercitată de același consiliu care existase și în perioada monarhică - Gerusia (Sfatul regelui - acum Sfatul Bătrânilor) compus după criterii care variau de la un polis la altul (în epoca monarhică era alcătuit din capii marilor familii aristocratice). Acest consiliu administra justiția, controla administrația și numea înalții funcționari pe o perioadă de un an - magistrați care la Atena se numeau arhonți (Drîmba Ovidiu, „Istoria culturii și
Republica ateniană antică () [Corola-website/Science/313220_a_314549]
-
Victoria din Samothrace", aparțin tocmai acestei epoci. Noi metode istoriografice precum și descoperiri arheologice recente au permis o apreciere mai corectă a bogăției artistice din era elenistică. Evenimentul crucial care a determinat apariția culturii elenistice a fost criza politică a orașelor-state ("polis") gecești. În urma campaniilor militare ale lui Alexandru cel Mare, aceste orașe au fost integrate în regatul macedonean; în același timp, prin victoria Greciei unite împotriva Persiei și supunerea unui imens teritoriu, s-a extins și s-a impus cultura și
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
și tradițiile popoarelor din Asia Mică, Siria, Fenicia, Mesopotamia, Persia și Egipt, datorită schimburilor permanente dintre dominatori și localnici. Suveranii elenistici, urmând exemplul lui Alexandru, au favorizat propria lor divinizare, în interesul dominării unor teritorii atât de întinse. Dispariția orașelor-state ("polis") a schimbat în mod esențial obiectivele literaților, artiștilor și filosofilor. Comenzile operelor de artă nu au mai fost efectuate de orașele grecești, ele au fost preluate de marile centre culurale orientale și de curțile suveranilor, în dorința de a înfrumuseța
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
sulițe din fier. Atena era dedicată culturii, Confruntarea avea să decidă viitorul lumii occidentale în lupta dintre democrația ateniană și despotismul persan. Pentru că Atena a sprijinit cetățile grecești din Asia Mică în revoltele ionice, regele-zeu, Darius I, decide să pedepsească polisurile. A trimis soli în orașele grecești cerându-le supunere, precum și “pământ și apă”.Atena și Sparta au fost printre singurele care au refuzat. Flota persană a debarcat pe coasta de nord a Aticii , la golful de la Marathon pentru obiectivul final
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
curtea seleucidă din Efes, unde decide măsurile împotriva dușmanului său de moarte, Roma. Datorită influenței romane continue în Grecia, Liga Etoliană este nemulțumită. Aceasta dorea reintegrarea cetăților Pharsalus și Echinus, dar erau împiedicați de garnizoanele roamne din Chalcis și Demetrias, polisurile ce au asigurat și dominația Macedoniei în Grecia. De asemenea, refuză a sprijini campania romanilor și Ligii Aheene împotriva Spartei din 195 î.Hr. După înfrângerea Spartei în 195 î.Hr., legiunile romane părăsesc Grecia. În 192 î.Hr., Sparta slăbită cere sprijinul
Războiul Sirian () [Corola-website/Science/320442_a_321771]
-
înțelegerea omului naturii și Universului i-au determinat să încerce depășirea explicațiilor tradiționale oferite de religie; tendința către alte căi de cunoaștere a adevărului, frumosului, fericirii, justiției și ordinii s-a accentuat în perioadele de intensificare a conflictelor interne din polisuri și a luptelor pentru hegemonie în Elada, din secolele V - IV î.Hr. Dacă explicația clasică a apariției și existenței lumii se bazase timp de secole pe miturile homerice, pe acțiunea zeilor, în fruntea cărora trona familia patriarhală a lui Zeus
Filozofia greacă clasică () [Corola-website/Science/319414_a_320743]
-
ambele denumiri cuprind terminația „"bria"”, care în limba tracă semnifica „oraș”. Aceasta a rămas singura colonie dorică de-a lungul coastei Mării Negre, în timp ce restul au fost colonii tipice ionice. Mesembria a format un "pentapolis" grecesc la Marea Neagră, împreună cu alte patru polisuri grecești: Odessos (azi Varna), Tomis, Histria și Apollonia. Rămășițele din perioada elenistică includ o Acropolă, un templu al lui Apollo și o Agora. Un zid care a făcut parte din fortificațiile așezării poate fi văzut în partea de nord a
Mesembria () [Corola-website/Science/319917_a_321246]
-
a evoluat în decursul secolului al V-lea î.Hr. în unele orașe grecești (polisuri), printre care Atena și teritoriile învecinate din regiunea Attica. Atena este una dintre primele democrații cunoscute. Și alte orașe grecești au stabilit regimuri democrate, urmând modelul atenian. Era un sistem de democrație directă, în care cetățenii participanți votau direct legile
Democrația ateniană () [Corola-website/Science/333009_a_334338]
-
Țării Românești. Cea mai veche monedă atestată pe teritoriul românesc este drahma de argint în greutate de 8 grame, emisă de pólisul (orașul) grecesc Histria în anul 480 î.Hr. Ea a fost urmată și de alte emisiuni de monedă ale polisurilor grecești din Dobrogea. Geto-dacii foloseau monede macedonene, apoi au început să emită monede proprii din argint, asemănătoare cu cele ale celților, pentru ca apoi să emită celebrii kosoni de aur. De asemenea monedele romane, cum sunt denarii republicani sau imperiali, au
Leu românesc () [Corola-website/Science/297256_a_298585]
-
persane de expansiune în Grecia și Europa. În perioada clasică târzie, Sparta, Atena, Teba și Persia vor fi puterile ce se vor lupta pentru supremația asupra celorlalte. Ca rezultat a războiului peloponesiac, Sparta a devenit o putere navală, supunând multe polisuri importante, ca într-un final să înfrângă Atena și flota sa experimentată. La sfârșitul secolului al V-lea î.Hr., odată cu supunerea Ligii de la Delos și a Atenei, Sparta a devenit cea mai mare putere a Greciei și Mării Egee. În timpul războiului
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]