527 matches
-
este decât un nesfârșit dezmăț. De prea mult timp ne batjocorim planeta, ecosistemul și ne epuizăm economiile! Acest lucru este din ce în ce mai evident la ora actuală! Ce fel de legătură ar trebui să existe în opinia dum-nea-voastră între intelectuali și politicieni? Polis-ul, cetatea omului, conceptul societății bune sunt prea importante pentru a le lăsa doar în grija politicienilor. Din nou, idolul meu, Thomas Mann, a învățat în cel mai dificil mod că el, în calitate de intelectual, are și datoria de a se
Rob Riemen „Educația este noblețea spiritului“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7582_a_8907]
-
the Former East Germany and the Former West Germany”, European Sociological Review, vol. 14, nr. 4, decembrie, pp. 343-368. Analiza conceptuală a excluziunii sociale 1tc "Analiza conceptuală a excluziunii sociale1" Alice Iancu Introduceretc "Introducere" Doar pierderea unei apartenențe la un polis îl exclude (pe om) din umanitate. Hannah Arendt Ce este excluziunea socială? Care sunt persoanele și grupurile excluse din societate? Sunt exclușii marginalizați pentru că sunt săraci sau sunt săracii săraci pentru că sunt excluși? Putem fi excluse fără să fim sărace
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]
-
ancestral de "piață", agora străvechii Atene din secolul al V-lea î.Hr. (Detienne, 2001). Agora era locul în care nu numai că toți cetățenii puteau să pătrundă, să vorbească, să acționeze împreună, dar și locul în care trebuiau discutate chestiunile polis-ului. În clasicism, relația dintre spațiul public și legitimitatea hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea puterii ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să fie
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea puterii ajunge să fie legitimată, trebuie ca aceasta să fie făcută publică înaintea cetățenilor sau înaintea acelor indivizi ai polis-ului cărora le este permis accesul în agora 3. Legătura conceptuală instaurată din Antichitate între democrație și spațiul public a fost pusă în discuție din momentul în care au început să se dezvolte structurile instituționale prin care democrația reprezentativă își
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Administrative/931_a_2439]
-
se conduc ei înșiși și nu se supun decât legii, în timp ce popoarele asiatice sunt supuse arbitrariului unui singur om” (Wernwr, 1992b, 24-25). Mai târziu, în secolul IV î.Hr., Socrate reia ideea unei Europe opuse Asiei, programul său fiind simplu - unirea polisurilor și triumful Greciei împotriva barbarilor, ca rezultat al acestei uniuni. Marea invenție a grecilor în istorie reprezintă punctul esențial de plecare pentru cultura europeană, adică legarea strânsă a acesteia de politic. Astfel, superioritatea culturii europene este dată de logos, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
care se referă la politică. Și tot mai rămâne câte ceva prin capul acesta al meu, de țăran modest, altoit la oraș. Politica, prima dintre științe în concepția lui Aristotel, studiază omul ca zoon politikon (animal social - politikon provine de la cuvântul polis, "cetate" în limba greacă). Omul este destinat prin natura sa, nu numai pentru a trăi o existență biologică, ci și pentru bine și pentru fericire. Fericirea, presupune o independență maximă față de constrângerile materiale pe care individul este incapabil să o
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
eșuării Într-o altă varietate de tiranie, aceea a arbitrariului mulțimii. Le mai vorbise, lui și prietenilor lui care alcătuiau grupul aristocrat de discipoli de la Mieza, despre cei dintâi greci care primiseră Însărcinarea de a elabora reguli de conviețuire În interiorul polis-ului, al cetății, despre primii legiuitori, așadar: fostul cioban și sclav Zaleucos la Locri și Charondas În Catania, Licurg și eforul Chilon (poate adevăratul autor al constituției spartane), vestiții Solon și Clisthene, ultimul fiind considerat de Aristotel drept omul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
De ce nu stai la coadă, băi, boule? Bou ești tu, cu tot neamul tău! Radu, o așchie de om, sare cu pușca la bătaie și în vînzoleala creată se lovește la arcadă, din care a început să curgă sînge. Mister Polis, cum îl porecleam pe un căpitan, care era și politrucul Unității Militare complexat de lipsa unor studii mai acătării, se repede la Săvescu și ordonă o anchetă. Să fie exclus din UTC! Mare foială în Unitate. Comandanții de plutoane sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
un căpitan, care era și politrucul Unității Militare complexat de lipsa unor studii mai acătării, se repede la Săvescu și ordonă o anchetă. Să fie exclus din UTC! Mare foială în Unitate. Comandanții de plutoane sînt surprinși de atitudinea lui Polis, cunoscut și ca "prostul Unității" În ședința convocată în grabă se înfierează atitudinea agresorului și mister Polis apasă pe pedală. A folosit armamentul din dotare pentru mutilarea unui coleg. Eu l-am folosit, strigă mutilatul. Eu am folosit arma la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la Săvescu și ordonă o anchetă. Să fie exclus din UTC! Mare foială în Unitate. Comandanții de plutoane sînt surprinși de atitudinea lui Polis, cunoscut și ca "prostul Unității" În ședința convocată în grabă se înfierează atitudinea agresorului și mister Polis apasă pe pedală. A folosit armamentul din dotare pentru mutilarea unui coleg. Eu l-am folosit, strigă mutilatul. Eu am folosit arma la bătaie. S-a folosit arma unității, țipă Polis. Costel se uită la sală și remarcă faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
convocată în grabă se înfierează atitudinea agresorului și mister Polis apasă pe pedală. A folosit armamentul din dotare pentru mutilarea unui coleg. Eu l-am folosit, strigă mutilatul. Eu am folosit arma la bătaie. S-a folosit arma unității, țipă Polis. Costel se uită la sală și remarcă faptul că mulți colegi stau pasivi de teamă. Supunem la vot, strigă Polis. Se numără: unu, doi, trei,..., zece. Din 180 de prezenți. Nu se poate, tovarăși, trebuie să înfierăm asemenea acte... Corneluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
unui coleg. Eu l-am folosit, strigă mutilatul. Eu am folosit arma la bătaie. S-a folosit arma unității, țipă Polis. Costel se uită la sală și remarcă faptul că mulți colegi stau pasivi de teamă. Supunem la vot, strigă Polis. Se numără: unu, doi, trei,..., zece. Din 180 de prezenți. Nu se poate, tovarăși, trebuie să înfierăm asemenea acte... Corneluș, un coleg de cameră al lui Costel timp de cinci ani și cel mai bun prieten al acestuia, ridică mîna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de dinți și îl ocrotea ca un frate mai mare. Nu mai poate auzi "înfierarea" și se protejează prin fixarea atenției la altceva. Se supune din nou la vot și se numără: unu, doi, ..., zece, unsprezece (votul lui Cornel!). Nervos, Polis iese din ședință și colegii lui Costel îl înjură, ba chiar îi și pocnesc pe unii din cei unsprezece. Timpul a trecut și Costel a reușit să uite complet episodul. Era un absolvent cu media maximă și devenise un profesor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
umilul și nimeni nu se miră de aceștia [...] pentru faptul că fără să fi învățat de undeva și fără să fi avut vreun dascăl încearcă să dea sfaturi”. Prin aceasta, se ilustrează caracterul universal al participării cetățeanului la problemele din cadrul polisului. Astfel, indiferent dacă este sau nu filosof, prin faptul că este cetățean, are dreptul de a se ridica și a-și da cu părerea “în chestiuni care privesc pe toată lumea”. Însă această poziție enunță faptul că toți cetățenii sunt egali
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
exercitarea colectivă, însă directă, a mai multor părți din întreaga suveranitate”, iar “independența individului nu i se acordă nimic, nici sub raportul opiniilor, nici sub al activității practice, nici mai ales, sub raportul religiei”. De aceea, filosoful este recunoscut în interiorul polis-ului, rolul său fiind acela de a determina și uniformiza valorile societății. În schimb, pentru moderni, esența libertății constă în “dreptul de a nu se supune decăt în fața legii, de a nu putea fi arestat, nici închis, nici omorăt, nici
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
preferința pentru legiferarea în exces, fetișizarea reperelor de ci vilizație sunt reflexele unei omnipotențe a statului, care își construiește o societate fără ca cetățenii săi săși poată activa instinctul civic.<ref id=”1”>Vezi Alexandru Duțu, „Conservatorism, modernizare și tradiție“, în Polis. Revistă de științe politice, 2/1998, pp. 7-23.</ref> Formele fără fond sunt, în consecință, efectul pervers al unei modernizări din care este eliminată luciditatea privirii istorice. Ceea ce elitele în căutarea unui panaceu nu pot întrevedea este temelia pe care
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
influențat reciproc într-o mare măsură; procedând astfel, au fost nevoiți să abandoneze multe din caracteristicile specifice. Acest proces a contribuit la exercitarea unei influențe unice, chiar și de la distanță, asupra religiei antice grecești. O dată cu stilul exterior de viață al polisului grec au pătruns în noile fundații elenistice și formele sale de cult, materializate prin creația unor monumente fastuoase de artă sacră, purtând amprenta specific elenistă, lipsite de spiritul anticei religii grecești. La rândul lor, cultele orientale s-au îndreptat în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dezvoltat apoi de stoicism, referitor la aportul sufletului față de trup, este exprimat de ideea sprijinului (sinéchein). Realitățile pământești în reciprocitatea raporturilor dintre creștini și lume erau trăite într-o optică transcendentă, unde perceperea conceptului clasic de patrie, aspect particular al polisului și al raportului personal cu pământul părinților, căpăta o valoare secundară: se considerau pàtroikoi, rezidenți într-o comunitate de cetățeni, îndreptați spre o patrie superioară. Prevederea a determinat creștinii să participe cu o anumită detașare față de activitățile civile, depășind legile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lumii moderne a generat analize critice atât ale impedimentelor, cât și ale tendințelor imanente către "organizarea rațională a activității umane" (Horkheimer 1972: 223). Într-adevăr, preocuparea aceasta extinde linia gândirii dincolo de Kant, până la convingerea Greciei clasice că natura rațională a polis-ului își află expresia în autonomia individuală și în instituirea dreptății și a democrației. Politica, înțeleasă astfel, este domeniul preocupat de înfăptuirea unei vieți drepte. Există totuși o diferență importantă între teoria critică și gândirea greacă, legată de condițiile în
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
102, 227 perspectivism, 182 piețe piața muncii, 247 piață globală, 87, 89, 238 piețe de capital, 90, 93, 94, 98 piețe financiare, 82, 88, 92, 94, 238 ploaie acidă, 176, 273 pluralism, 110, 112, 126 polaritate, 53, 54, 58, 61 polis, 156 politică politica de putere, 43, 66, 143, 188, 189, 235, 246 politica memoriei, 185 politică externă, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 183, 190, 228, 236, 239 politică globală, 24, 26, 40, 41, 87, 213, 214, 251, 271, 272
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
constituie un factor de referință pentru ceilalți. Ne aflăm, astfel, În fața unei posibile deschideri pentru Înțelegerea destinului unei persoane, favorizată de Încercarea de a descifra, de a Înțelege semnificația morală a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a existenței sale. 22 PERSOANA ȘI CETATEA De la phyisis la polis Unul dintre momentele esențiale În evoluția istorică a omului este trecerea acestuia de la condiția sa de „ființă a naturii” la cea de „persoană a cetății” sau de la phsysis la polis. Acest moment marchează Începutul civilizației, a „omului-cetățean” care, ieșind din cadrul spațiului natural, intră În spațiul uman al cetății construit de el. Este actul prin care se inaugurează o importantă etapă În evoluția psihologică a omului. Momentul În care Începe transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
omului. Momentul În care Începe transformarea și subordonarea naturii de către om, când sunt Înlocuite „legile naturale” ale cosmosului, cu „legile umane” ale cetății. Din acest moment, pe toată durata existenței sale istorice, mediul uman va fi reprezentat prin cetate, prin polis. Cetatea este spațiul și universul pe care omul l-a construit În conformitate cu nevoile și aspirațiile sale. Un spațiu care imită și prelungește propria sa persoană. Un spațiu În care ordinea umană va Înlocui ordinea cosmică. Intrarea În cetate va marca
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
de vedere psihologic și moral, În natura persoanei, realizând În felul acesta un nou tip uman: „omul În cetate”. Omul În cetate Desprins din natură, omul devine zoon politikon, cetățean, persoană socială, parte a cetății sale. Trecerea de la physis la polis va adăuga omului o nouă dimensiune naturii sale, pe lângă cea sufletească, și anume dimensiunea morală. Impunând legile sale omului, cetatea Îl va educa În spiritul său, civilizându-l. Interiorizarea de către om a acestor legi ale cetății, resimțite ca o obligație
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de atitudini, mentalitate, conduite, a relațiilor interumane etc. Acestea se vor vedea prin Însăși schimbarea umanului, marcată de trecerea de la omul natural al physis-ului, la omul cetății, al polis-ului. Transformarea va pune o nouă amprentă asupra conduitelor umane. Dimensiunii naturale, primare, a libertății se supraadaugă una nouă, cea a responsabilității. Libertatea este un dat natural al omului. Dar libertatea omului natural diferă de a omului cetății. Cetatea impune
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]