448 matches
-
remodelată în diacronie în funcție de variabila receptării, care face ca o anume dimensiune să iasă în prim plan sau ca un ungher umbrit să fie luminat dintr-o dată. Comicul, "realismul ironic", "momentul", tema cu variațiuni, moftul, "marea trăncăneală", mahalaua, carnavalescul, miticismul, politicianismul, semidoctismul, figurile triunghiului conjugal burghez, euforia gastronomică etc. sunt astfel de embleme. Miracolul caragialismului poate fi explicat și prin faptul că s-a disipat în astfel de microunități indivizibile și s-a putut infuza mai ușor pe o suprafață literară
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ideea unui univers de modele reale pentru personajele din O noapte furtunoasă și O scrisoare pierdută și prelucrând rezultatele investigațiilor de "autentic detectiv"12 ale lui G. Panu, criticul concluziona generalizând însă astfel: "adevăratul model al capodoperei caragialiene este vechiul politicianism liberal"13. Desăvârșit cunoscător al operei și al omului Caragiale, al preferințelor sale artistice explicabile și prin descendența dintr-o "dinastie de oameni cu geniul râsului"14 și prin excepționalul său "simț al comicului ca instinct fundamental"15, Zarifopol aduce
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
-te doar ce a putut însemna trecerea de la votul cenzitar la cel universal, în conformitate cu Constituția din 1923, aplicat unei populații majoritar rurale și analfebete pe deasupra? Ce să însemne altceva decât explozia fără precedent a demagogiei în viața publică?!!! Rădulescu-Motru denunțase politicianismul în 1905, dar acela era încă benign comparativ cu cel de după 1923, care a și condus la eșecul parlamentarismului interbelic, la succesul Legiunii, apoi la lanțul dictaturilor. De altfel, Motru, deși instrumentele, majoritar etnopsihologice, erau inadecvate, avea dreptate să mute
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
a lui Ion Pas. Programul acestei publicații antitradiționaliste de coloratură social-democrată va fi continuat de Ion Pas în paginile revistei „Șantier” (1933- 1937). În articolul În ce situație ne găsim, Georgescu-Delafras precizează principala atitudine ce va anima preocupările redacției: veștejirea politicianismului. Într-un articol cu caracter de bilanț, În marginea anului literar, Ion Pas dezaprobă tendința preponderent tradiționalistă din literatura română, considerând-o vetustă și prăfuită. Autorul pledează pentru racordarea literaturii la „fizionomia vieții sociale”, care „e cu totul alta decât
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
popoarele Europei răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
răsăritene nu a avut șansa unei evoluții autonome (sau "organice", cum i-ar spune Iorga) care, prin natura ei, să ferească de ruptură culturile autohtone. După părerea junimiștilor, sistemul acesta de "formă fără conținut" a fost menținut cu ajutorul politicianismului 57. Politicianismul era în opinia junimiștilor doar un instrument menit să dovedească faptul că politicienii și avocații angajați în politică erau indispensabili existenței statului român. Junimiștii au înțeles că nu există cale de întoarcere în zilele Regulamentului Organic, dar Titu Maiorescu și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ca literatura să fie separată de politică; să rămînă artă pentru artă, de preferat fără nici un conținut social. Accentuînd asupra diferenței dintre civilizație și cultură, România rămînea, după părerea lui Rădulescu-Motru, o caricatură gigantică a Occidentului, o situație în care Politicianismul a perpetuat din interese egoiste o "pseudocultură"60. Iorga (ca și Eminescu) a fost puternic influențat de critica junimistă, cum au fost și Rădulescu-Motru și Simion Mehedinți. Dar Iorga avea unele rezerve serioase: în primul rînd insistența junimiștilor asupra separării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai ales din cauza încordării marilor eforturi depuse. A murit la vîrsta de treizeci și nouă de ani. Printre scrierile lui se numără peste trei sute de articole politice publicate în "Timpul", în care ataca regimul politic și realitățile pseudooccidentalizării. A atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacat politicianismul, care, după părerea lui, "printr-o mașină politică nemiloasă a plătit salarii mizerabile pentru slujbe birocratice, creînd un proletariat al condeiului!". El numea o astfel de democrație democrație bugetară, punînd-o în contrast cu una reală: o democrație a muncii. Patriotismul politicianismului este grija iubitoare mai curînd față de bugetul țării și nu față de țară, exploatînd la maximum resursele tot mai mici ale acesteia 66. Ca și Carp, Eminescu îi critica pe liberali pentru că împiedicau ajungerea la o democrație adevărată. El cerea respectarea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și unsprezece 95. Lucrarea lui asupra istoriei medievale a gurilor Dunării a apărut tot în această perioadă 96. Scrierea lui Iorga fusese acceptată spre publicare de către Academia Română de Științe, deși nu a primit nici un ban. Au intervenit însă liberalii și Politicianismul, susținînd că " Nu trebuie să publicăm asemenea fleacuri junimiste". Alianța Iorga-Bogdan-Onciul continua deci să provoace gelozia profesională a celorlalți. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
publicare de către Academia Română de Științe, deși nu a primit nici un ban. Au intervenit însă liberalii și Politicianismul, susținînd că " Nu trebuie să publicăm asemenea fleacuri junimiste". Alianța Iorga-Bogdan-Onciul continua deci să provoace gelozia profesională a celorlalți. Intrigile se interferau cu Politicianismul, Iorga fiind acuzat că l-ar fi defăimat pe Mihai Viteazul și i-ar fi preamărit pe fanarioți. Iorga își dădu curînd seama că poziția lui în cadrul Universității era periclitată. A cerut să fie primit în audiență de Take Ionescu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
timp, Hasdeu, zdruncinat de moartea fiicei sale, s-a întors și el împotriva lui Iorga. Take Ionescu nu mai era ministru al Învățămîntului, așa că Iorga a primit titlul. Iorga nu avea o fire intrigantă, preferînd confruntarea directă, compromisurilor. În timp ce mașinațiile Politicianismului și intrigile duceau la tergiversarea publicării lucrărilor sale, Iorga își amintea cum strînsese documentele, drămuindu-și mijloacele financiare pînă cînd (la Veneția) fusese nevoit să cumpere mămăligă și să o mănînce pe stradă ca să aibă putere de muncă 98. În
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
francezii față de literatura algeriană sau ca englezii față de cea indiană. Mulți intelectuali români întrebau, pe drept cuvînt, cu ce se alegea conducerea României din toate acestea? Despoți orientali denaturați posedînd instinctul politic sănătos caracteristic românilor, dar care era programul politic? Politicianismul. Partidele Conservator și Liberal veneau pe rînd la putere, dar etichetele politice erau doar o acoperire pentru voința elitei de a monopoliza puterea. Pentru Iorga și pentru naționaliști, acest sistem bipartit conservator și liberal aducea aminte de așezarea geamănă Sodoma
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc". Ziarul era parțial finanțat de aristocrație: Nicolae Filipescu, Gheorghe și Barbu Știrbei și alți descendenți ai familiilor istorice făceau donații. Iorga vorbea despre familia Știrbei ca despre "prieteni statornici ai țăranilor"173. Este mai probabil că intrase în acțiune politicianismul: regimul intenționa să-l manipuleze pe Iorga a cărui naivitate, al cărui naționalism cultural antirevoluționar și a cărui popularitate în rîndul studenților îi puteau servi interesele. Ulterior, Iorga va fi de multe ori victima unor astfel de cooptări. "Neamul românesc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
care a fost dezvelită la Iași în 1912. După ruptura de conservatori, Iorga voia să fondeze o Organizație Democratică Naționalistă pentru a transpune filosofia sămănătoristă în practica politică. Ales candidat independent, naționalismul său excludea toate celelalte ideologii și partide, cu politicianismul lor cu tot. Nu era capabil să aprecieze importanța aliaților în atingerea țelurilor sale; alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său partid și a programului acestuia începeau să se contureze. În sfîrșit, în aprilie 1910, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
primită de istoricii occidentali. Era bine organizată și documentată, Iorga adăugîndu-i un caracteristic capitol final despre politica României contemporane scris mai mult ca ziarist decît ca istoric. În el îi critica cu o ironie mușcătoare pe adversarii lui politici și politicianismul. A trimis prompt cele două volume la Palatul regal. Bătrînul rege a fost atît de furios încît nici măcar nu i-a mulțumit 232. A urmat Inscripții din bisericile României, București, vol.1 (1905), vol. 2 (1908) și Istoria românilor în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Austro-Ungaria!18 (în perioadele de criză, Iorga scria întotdeauna cîteva editoriale pe zi, retipărite în cotidianul de largă circulație "Universul"). Instrumentul prin intermediul căruia Iorga avea acces la o audiență mai mare era Liga culturală. O părăsise în 1912-1913 din cauza intrigilor politicianismului, dar acum s-a întors 19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
fi împlinite fără rege, ori vor fi înfăptuite împotriva voinței regelui". A adăugat că, spunîndu-i acest lucru regelui, și-a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un fel de "supapă de siguranță" pentru clasa conducătoare. Care a funcționat eficient, într-adevăr. Nu numai că soldatul țăran
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
jucase un rol atît de important în realizarea și în punerea temeliilor intelectuale ale României Mari. Alexandru VaidaVoievod și politicienii ardeleni care uniseră recent Transilvania cu România erau șocați; nu erau încă obișnuiți cu interesele meschine de partid și cu politicianismul de la București, dar aveau să se învețe. De partea ungară, toți intelectualii au fost mobilizați ca să facă parte din delegația la Conferința de Pace. Printre aceștia se numărau contele Pál Teleki, marele geograf, contele Albert Apponyi, un excelent diplomat, vorbitor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care ei o aduseseră din vîltoarea sîngeroasă a războiului avea să aibă o viață atît de scurtă! Cea mai mare parte din acești oameni nu voiau să se întoarcă la inechitățile sociale și la corupția României de pe vremuri, la politicianismul fraudulos, la o realitate românească în care 1% erau privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
privilegiați, iar 99% terorizați. Dar tocmai acest lucru voia Brătianu să-l reinstaureze și pentru acest lucru depunea el toate strădaniile: ca să restabilească în cadrul circumstanțelor schimbate vechiul sistem politic (și puterea lui), care să semene cît mai mult posibil cu politicianismul de dinainte de război. Drept consecință, în această perioadă, toți cei din generația tranșeelor erau "Iorghiști". În Adunarea aleasă liber în urma alegerilor electorale din noiembrie 1919 erau cel puțin 300 de deputați foști studenți ai lui Iorga. Șeicaru estima (încă din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deschis ideile chiar și față de familia regală. Averescu era "total lipsit de experiență" în ceea ce privea guvernarea și politica 43. Generalul nu avea nevoie de prea multă experiență; regimul politic și Palatul dețineau toată dibăcia și experiența politică, organizarea și politicianismul ca să le pună la dispoziția lui Averescu și a partidului său. Și să nu uităm de răpitorii eficienți și cu circulație în masă ai presei liberale. La 13 martie 1920, sîntem deci martorii dizolvării Adunării prin decret regal, sub pretextul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pămînturilor românești, Mihai Viteazul. Lui Iorga îi plăcea de fostul lui student; afecțiunea lui pentru Carol a fost o greșeală și s-a dovedit fatidică în ultimă instanță. Iorga era loial față de Palat întrucît considera Coroana drept un bastion în fața politicianismului egoist al partidelor politice. Se punea problema: era oare Iorga un monarhist sau pur și simplu era palatist? Răspunsul lui a fost că nu era nici una, nici alta, ci "regalist"! A explicat că a încercat să fie un slujitor dezinteresat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pare să fie antisemită", comenta Iorga 121. Nota dezgustat că un club antisemit era instalat chiar în fața Palatului Regal de la București. Era la curent și cu faptul că miniștrii liberali încurajau mișcarea studențească antisemită prin donarea de fonduri bănești 122. Politicianismul funcționa deci din plin. Treptat, tot mai mulți studenți intrau în dezacord cu Iorga. Vremea Apostolului apusese. Mult prea multe scrisori care îi erau adresate purtau trista menționare Fostul Apostol ("celui care era cîndva un Apostol")123. La începutul anului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sperînd într-o revenire politică. În mai 1924, partidul său a fuzionat cu Partidul Poporului al lui Argetoianu, considerînd în naivitatea sa că aceasta constituie un aranjament de durată. Pentru Argetoianu, fuziunea aceasta reprezenta un pas vremelnic înainte pe eșichierul politicianismului. Numele noului partid era Partidul Naționalist al Poporului, cu Iorga ca președinte, dar Argetoianu deținea practic puterea 199. Mult mai promițătoare ar fi putut fi negocierile pe care le-a purtat Iorga în primăvara lui 1923 cu Naționaliștii transilvăneni ai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]