1,615 matches
-
la Paris, de câtva timp (câteva luni, de nu câțiva ani), mă înroșeam la față când, în autobuz, fete tinere îmi ofereau locul lor pe banchetă sau mă întrebau dacă doream să ocup vreunul ce devenise liber. Refuzam cu o politicoasă îndârjire, rămânând în picioare (cale de vreo zece stații, între Place Balard și Porte Didot)... Dar, chiar așa: tataie?! Ajung la incidentul de adineauri, în a doua săptămână a lunii ianuarie 2004. Sunt bucureștean aproape re-aclimatizat, după un an și
Paragrafe by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/10660_a_11985]
-
să nu se mai închine: - Scuzați vă rog doamnă... nu știu cum vă cheamă, deși din vedere vă cunosc! N-ați vrea, să-mi povestiți despre doamna Maria dacă tot îi semăn atâta? Cred că ați cunoscut-o personal! mă adresez eu politicoasă. Ea mă privește și se dă mai aproape de mine. - Da măicuță! Scuză-mă, că te privesc astfel! Să nu-ți fie de deochi! Dar parcă o văd pe ea, când mă uit la tine! Doamna Maria, mi-a fost învățătoare
INGRID(6)- FRAGMENT (DEDICAT SĂRBĂTORII RUSALIILOR) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373608_a_374937]
-
nu mai apucă Jana să termine calificarea omului legii, că Fila cită spusele: -Sănătate mamaie! i se adresă polițistul autodivulgatei. Apoi, privindu-i pe călătorii speriați, mai adugă c-un aer de copil tâmp: Ni s-a ordonat să fim politicoși în timpul serviciului și-n afara lui. -Și lumea ce-a făcut? se-ndârji sora. Nu l-au încolțit?! -N-au avut vreme! A scăpat! Ușile s-au închis. Doar șoferul se grăbea... -Așa! Ai văzut-o și pe-asta! Mai credeai
AM TRĂIT SĂ VĂD ŞI ASTA! de ANGELA DINA în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384784_a_386113]
-
a dansa Ce am înțeles eu din dans este că, în funcție de muzică, dansul e bucurie, e explozie, e soare (salsa). Uneori e introspecție (electro) sau explorarea propriilor tenebre (doom metall), alteori e doar un mers mai fancy, zâmbet și gest politicos (tango). Cand dansează în pereche, un bărbat își pune în valoare partenera și o ferește de ciocniri, asta e misiunea lui. Mai mult, măsura unui bărbat care știe să danseze este felul în care poate conduce și aduce la nivelul
De ce bărbații români se tem să danseze () [Corola-blog/BlogPost/338207_a_339536]
-
Rareori am întâlnit, în lecturile mele, harnice și îndelungate, scene de dragoste mai răvășitoare, mai sfâșietoare, mai concrete, mai pure decât în prozele acestui volum. Citez, la întâmplare, Visul, Liftul, Revenirea, Apartenența. Iată un scurt fragment: „Azi ne-am despărțit politicoși, sărutându-ne pe obraji. Am rămas în umbra Bakata Tisei, cu ochii pironiți într-ai tăi. Parcă niciodată n-a fost atât de puternică lumina lor verde, fosforescentă, ca în soarele acestei după-amiezi de august. Îmi spuneai ceva ce încercam
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
iar atunci când aceste condiții nu erau îndeplinite, se întâmpla ca tânărului să i se spună că acel carnețel de bal era complet. Erau și cazuri în care nu era agreat capul familiei și atunci exista din nou un asemenea refuz politicos. De obicei, pentru dansuri se făceau și aranjamente anterioare, în sensul că familia băiatului o întreba pe mama fetei dacă este de acord cu un anumit număr de dansuri ale celor doi tineri. Tot în cadrul balurilor existau plimbările, care erau
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
strategia, și deși este un personaj tare pe care emoțiile îl ocolesc, el se așează cu oarecare sfială pe scaunul liber din fața domnișoarei speciale și se interesează de condițiile unei eventuale conversii a creditului său. Acum îi aude glasul, unul politicos, cald și mătăsos care îi pipăie inima. Dogoarea sunetelor îl învăluiesc cu o dulceață îmbietoare. Sclipirile șăgalnice ale ochilor căprui îl amețesc ca un vin bun,iar dorința de a fi aproape de această ființă încântătoare îl înlănțuiește ca o ispită
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
în fața mea acea femeie care muncise în Europa, foarte arțăgoasă, aproape țipând aceste cuvinte. - Huuuuoooo! Mergi să te f... Europa! a fost răspunsul mulțimii, care a început s-o împingă și să-i strige tot felul de cuvinte nu tocmai politicoase. Am ajutat-o pe femeie să scape de furia acelor oameni, care păreau hotărâți să-i de o anumită lecție. Am împins destul de greu vreo 4-5 persoane, am țipat destul de tare, dar am reușit să-i liniștesc. Am dat mâna
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
ai să vezi c-o să-ți placă! Da' păru' ăsta așa lung , i-al dumnivoastră?, zise gazda mea , când veni la mine cu o farfurie de ceva „bun„ . Avea peste șaptezeci de ani și era darnică și curioasă, dar și politicoasă, ca orice ardelean„. „Da„ , zic, aproape rușinată că am un păr așa lung. „No, bine, dragă. Și așa...roșu ?„ Tăcui, căutând în asta un refugiu. „Da', fă bine, rogu-te, și mănâncă zamă de pe la noi!„ Și ochii ei albaștri mă
ȘPRING ȘI SPRING de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383513_a_384842]
-
S-au întâlnit într-o cafenea din centru. Amândouă erau îmbrăcate elegant, iar Rebecca purta aceeași geantă Chanel cu care Carol o văzuse deja de trei ori. Bănuia că dormea noaptea cu ea. - Îți mulțumesc că ai venit, zise Rebecca, politicoasa. - I s-a întâmplat ceva lui Daniel? - Vrei să spui, în afară de faptul că hartuiește pe toată lumea și că e super nervos? Carol zâmbi. - În ultimul timp nu e prea rezonabil. Citește mai mult FRAGMENT NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
S-au întâlnit într-o cafenea din centru. Amândouă erau îmbrăcate elegant, iar Rebecca purta aceeași geantă Chanel cu care Carol o văzuse deja de trei ori. Bănuia că dormea noaptea cu ea.- Îți mulțumesc că ai venit, zise Rebecca, politicoasa.- I s-a întâmplat ceva lui Daniel?- Vrei să spui, în afară de faptul că hartuiește pe toată lumea și că e super nervos?Carol zâmbi.- În ultimul timp nu e prea rezonabil.... V. PĂCATE DE CARMEN SUISSA, de Carmen Suissa, publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383533_a_384862]
-
o faună diferită de cea din Europa, din școala franceză sau engleză cel puțin. Ei sunt aici adevărate gazde care te primesc deschise, prietenoase. Ești la ei și vor să te simți bine. Sharon îmi corectează latura umilă a tonului politicos: • - “Lo omrim caha ba aretz! Nu se vorbește așa în Tara. • - Yalla tishal ata! Cadima! Hai, dă-I înainte, comanda tu, îi spun. Sharon întinde picioarele lăbărțate se lăsă ușor pe spate și ridică o mână în direcția ospătarului: - Tavili
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93372_a_94664]
-
și Doina Nicula vizitează destul de des România. Și mama lui a ajuns de mai multe ori în Belgia. Am întrebat-o pe doamna Nicula ce părere are despre Belgia. “Este ca o grădină civilizată - răspunde fata preotului Tatu - cu oameni politicoși, prietenoși, civilizați. Mă simt foarte bine când merg acolo”. Doina Nicula a învățat engleza și franceza la nivel de conversație. Poliglotul familiei era însă soțul ei: “Emilian vorbea cursiv germana, italiana și spaniola, dar nu vorbea engleza. Fiul meu l-
Temniţă pentru spovedanie! Preotul Gheorghe Tatu din Sebeşul de Sus [Corola-blog/BlogPost/93491_a_94783]
-
întunecate” mâncând în plină zi cu soare „la farmecul lumânării”, până când a venit criza de benzină, și lumea a început să iasă din spațiile cu aer condiționat...), îmi lipsea spiritul latin. Oamenii de aici, minunați de altfel prin felul lor politicos de a-ți respecta „spațiul privat”, foarte disciplinați în lucru, foarte harnici, încercând să nu te deranjeze cu nimic, mi se păreau, și încă mi se par, prea „pătrățoși”, reci. Normal, sunt anglo-saxoni, în majoritate. Mi se părea că „nimeni
O ROMÂNCĂ ADEVĂRATĂ (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383055_a_384384]
-
această săptămână. Dacă ai nevoie de ceva, sună-mă! Uite cartea mea de vizită. Sună-mă! Se lasă tăcerea iar lui Criști, privind-o pe Carmen, îi era teamă că va asista la o criză. Tânără se liniști și rămase politicoasa în picioare. Fără a privi însă la elevă ei, a salutat și a ieșit grăbita din cameră. Nu trecură nici două zile și Carmen primi telefon de la medicul Moga, care o invită la o consultație. — Să te consult, să nu
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII ROMAN---CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383258_a_384587]
-
niște jilțulețe meșteșugite, cu spătar Înalt. Teofilo continua să Îi facă semn cu mâna, În timp ce restul rămăseseră nemișcați. Îl așteptară pe poet să se apropie pentru a se ridica toți deodată, Înclinându-și fruntea Într-o plecăciune mută, măsurată dar politicoasă. Dante Își plecă și el fruntea, uluit: Întregul corpus al artei fiziognomoniei era acolo, dinaintea ochilor săi. Câinele, vulpea, maimuța, leul, În chip de oameni, Îl fixau atent. Și calul, și acvila... Până În acea zi, nu i se mai Întâmplase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
căzu În genunchi pe scândura debarcaderului, În timp ce primele revărsări de ploaie Îl udau. Pe puntea În flăcări recunoscuse silueta Antiliei. Avu senzația că femeia i se adresa, cu un braț ridicat. Erau probabil spasmele morții, Însă lui Îi păru gestul politicos al cuiva care Își ia rămas-bun. I se păru că zărește cum chipul ei se topește ca ceara sub acea albeață orbitoare, iar părul i se aprindea Într-un val alb. De ce se spune că negrul e culoarea morții? Dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ar fi ofuscat și n-avea nici un sens să le lezez sensibilitățile culturale. N-am marșat Însă cu entuziasmul așteptat la dezlănțuirea lor de patriotism local, motiv pentru care dialogul a Început să se rarefieze, eșuând curând Într-o lâncezeală politicoasă. M-am simțit oarecum vinovat de intrarea În impas a discuției - În fond, amândoi fuseseră amabili și Îndatoritori cu mine, mi se puseseră de bunăvoie și nesiliți de nimeni la dispoziție, ghizi ad-hoc Într-o urbe necunoscută, iar pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lovitură. Troppo pericoloso, vorba personajului dintr-un vechi film al lui Sergio Leone... Ajuns În fața unei uși capitonate În negru, Însoțitorul meu s-a oprit, a apăsat butonul plantat pe perete și, pentru prima oară, a schițat un vag zâmbet politicos În direcția mea: - Poftiți, sunteți așteptat. Așteptat? De cine, mă rog frumos? Dacă m-am mulțumit să Întreb doar În gând, a fost numai pentru că taciturnul mă călca pe nervi inclusiv când se chinuia să pară cât de cât amabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
În stânga și-n dreapta, ca și când aș fi cunoscut pe toată lumea, ba chiar am Încercat să intru În vorbă cu câteva persoane a căror fizionomie Îmi inspira oarecare Încredere. Ultima figură n-a prea ținut, amabilitatea locatarilor buncărului oprindu-se la politicoase răspunsuri la salut. Păcat; orice pas Înainte pe calea dialogului ar fi putut fi Începutul unei frumoase prietenii (Îmi Închipui că ai văzut Casablanca, nu?). Nimeni nu se arăta mirat de prezența mea pe-acolo. Probabil că o fotografie Însoțită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pierdeți În conveniențe: ofensiv și la obiect! - E un elogiu sau un reproș? - Nici una, nici alta; o modestă constatare științifică: genul de comportament propriu timizilor congenitali, care Încearcă să-și ascundă slăbiciunea afișând verbal o directețe ce oscilează incontrolabil Între politicos și agresiv. Introvertiții surprind uneori prin astfel de manifestări compensatorii ale deficitului nativ de adaptabilitate! - Very funny, am mormăit nemulțumit de turnura pe care o luase dialogul. Nu că tipa n-ar fi avut dreptate - dimpotrivă, tot ce spunea era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sub pernă, ca să-l aibă la Îndemână pentru orice eventualitate? Și cum naiba dădea ăsta ordine autoritare subordonaților? Rânjind? Surâzător, surâzător amicul Zoran, dar fără prea mult timp de pierdut. M-a luat direct, trecând peste etapa convențională a introducerii politicoase și amabile: - Mister Adam, ați aflat, desigur, că m-am numărat printre puținii susținători ai prezenței dumneavoastră vii aici. Subliniez: vii. Nu v-am spus-o la prima Întâlnire, pentru că nu-mi place să mă laud și nici să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nuci, vin de coacăze și mult măcriș proaspăt. Timp de câteva zile nu se întâmplă nimic important: fata rezistă cu brio tuturor asalturilor pe care i le dădeau fără încetare globulele roșii, gândurile păcătoase, cei doi temniceri mustăcioși, dar foarte politicoși, anume aleși de tatăl ei ca să aibă ea pe ce-și odihni privirea, mulțimea de pretendenți care zilnic băgau capul pe ușa celulei întrebând cu speranță în priviri „Ei, cum merge?”, mama care îi tot aducea trusouri, bătrâna doică ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
exact lângă palmierul cel mare. Toată familia așteptă ca zgomotosul vehicul să se apropie; acesta se opri la vreo zece metri de gura puțului, iar din el coborâră doi tineri plini de praf. — Aselam aleicum! ziseră. — Metulem, metulem! — Bună ziua! adăugară politicoși, într-o franceză perfectă. — Bună ziua! le răspunseră. Am venit cu intenții pașnice. — Cu aceleași intenții pașnice sunteți primiți. — Vă cerem ospitalitate. — Considerați-vă oaspeții noștri. Putem să luăm apă? — Desigur! Nou-sosiții se apropiară de puț, se uitară la el, părură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
MERCURE LYON, WIMBERGER WIEN, așteaptă să le vină rîndul. În colțuri mai retrase ochi opriți pe alți ochi, buze oprite pe alte buze. La ghișeul de informații reîncepe forfota. Orice neregulă ia proporțiile unui cataclism, implorări, disperări ascunse sub formule politicoase: dacă Îmi permiteți, please, versuchen Sie bitte, izvenete, prego signora... LÎngă o banchetă circulară, capitonată cu vinilin roșu, un grup tăcut În mijlocul căruia perorează un bărbat robust cu fața congestionată, Între două vîrste, Îmbrăcat Într-un blaser gri; o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]