10,542 matches
-
cu care simte spontan melodiile înainte să le vadă scrise sub forma unei partituri." Cum nu-mi rămîne decît să-i dau dreptate, mă întreb totuși cum Dumnezeu poate încăpea în mintea aceluiași om araba și limba daneză, ca să nu mai pomenesc de ,banalele" limbi de circulație internațională sau de ,accesibilele" limbi ale culturii clasice. Trebuie totuși să mai fie ceva la mijloc, pe lîngă indubitabilul simț muzical, poate o achiziție filogenetică a cărei trăsătură dominantă se manifestă cu o raritate atît
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
Ce-ați vrea să facem? Să pierdem ani de zile trudind la o ediție critică pe care oricum n-o mai citește nimeni? Să ne risipim cei mai buni ani înghițind praful arhivelor, iar la patruzeci-cincizeci de ani să ne pomenim că suntem considerați niște molii expirate? Să ne sacrificăm ani de zile scotocind prin documente îngălbenite, prost plătiți, tragând mâța de coadă, amenințați de cine știe ce satrap ajuns director de institut de cercetare? Nu e mai simplu să alegem presa cotidiană
Trădarea jurnaliștilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10036_a_11361]
-
filmul de desene animate Kirikou și vrăjitoarea a fost urmat de realizarea albumului pe aceeași temă, care cucerește cu ușurință prin calitatea estetică a ilustrației și copii și adulți (personal mă recunosc fan al minusculului personaj creat de Ocelot). Putem pomeni în același sens desenele animate ale Studioului Disney care au toate și varianta carte, pe lîngă puzderia de obiecte, jucării și jocuri pe care le-au inspirat, de unde poate și justificarea conceptului de ,cultură pentru copii", de care am mai
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
în același sens desenele animate ale Studioului Disney care au toate și varianta carte, pe lîngă puzderia de obiecte, jucării și jocuri pe care le-au inspirat, de unde poate și justificarea conceptului de ,cultură pentru copii", de care am mai pomenit. ,Culmea" albumului, dacă putem spune astfel, este Albumul fără text, în care scrisul, în sensul tradițional al termenului dispare, și încredințează imaginii misiunea narării istoriei. Sînt celebre în acest sens Albumul Adelei de Claude Ponti sau cel al lui Grégoire
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
multiplele ei forme poate oferi o lectură a textului literar pentru copii și adulți diversă, bogată, complexă, savantă și naivă totodată, filozofică, ingenioasă, surprinzător de înnoitoare. Și fiindcă veni vorba de lectura textului literar prin imagine, nu pot să nu pomenesc de o altă expoziție legată de cultura pentru copii, din aceeași perioadă cu Salonul de la Montreuil, și anume expoziția dedicată lui Walt Disney, găzduită la Grand Palais de pe Champs Elysées, ceea ce arată deja importanța acordată artistului american. Cînd, după trei
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
în vogă atunci - cea hegeliană - o exercita asupra oricărei minți filozofice, va folosi la rîndul lui definiția hegeliană a ironiei. Ironia este negativitate infinită absolută. Oricît de picată din cer ar părea astăzi o asemenea definiție, ea merită să fie pomenită chiar și numai pentru amănuntul că, prin ceea ce am scris pînă acum, i-am dat deja contur. Așadar, ariditatea aproape inexpresivă a acestei abstracții nu trebuie să ne sperie, ea încetînd să mai fie atît de obscură dacă păstrăm în
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
aduce școlii e una din paginile acelei proze dense de adevăr, care, în lipsa istoriei, ține loc și de istorie. Când am venit eu cu tata și cu frații mei Petrea și Alexandru și Nică din Ardeal în Pipirig... unde se pomenea școli ca a lui Baloș în Moldova? Doar la Iași să fi fost așa ceva și... la Mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitu Iacob, care era oleacă de cimotic cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mănăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smarandă, (se
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
Vînători și alți mocani, din pricina papistașiei mai mult, pe cât știu eu. Și atât era de cuprins, de s-au umplut munții; Hălăuca, Peatra lui Iepure, Bărnariul, Cotnărelul și Boampele, până dincolo peste Pătru-Vodă, de turmele și tamazlâcurile lui. Și se pomenește că Ciubuc era om de omenie... Și că până și pe Vodă îl primise în casa lui și îl ospătase și că acesta, uimit de așa bogății, l-ar fi întrebat ,cu cine mai ține atâta amar de bucate", iar
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
produce în mod natural, ci ar fi rezultatul unor calcule meschine. Cu alte cuvinte, scriu "de bine" doar atunci când pot stoarce din elogii un avantaj. Și pentru că veni vorba: ce-oi fi sperat să obțin de la dl Mihai Șora?! Te pomenești că secretul tinereții veșnice! Promit că dacă-l obțin, am să i-l dezvălui pe loc d-lui Stănescu! Hârșit în strategii de acest tip - că doar n-a lucrat atâta amar de vreme la "Scânteia"! -, dl Stănescu nu spune
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
scriem pe-a cincea. Nu ne-am imaginat nici o clipă că vom schimba cu ele lumea - fie ea și lumea în care prea mulți din coconii comunismului ajung iarăși să vorbească cu voci în-groșate. Din acest punct de vedere, te pomenești c-om fi un fel de "Don Quijote" și "Sancho Panza" în lupta cu morile de vânt ale reziduurilor comuniste. Rămână-i întreagă d-lui C. Stănescu plăcerea de a ne vâna și împunge cu sabia boantă a insinuărilor care nu
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
vreodată calculatorul, ba, în afara poliției nu îi era cunoscut nici măcar numele. Șoarecele era, ca să zic așa, una cu toți, și toți erau una cu el, doar că nimeni în afară de el nu știa asta. Și, să nu uităm: nu s-a pomenit până acum mâță căreia să-i lase gura apă după computer! Computerele nu sunt însă și ele tot muritoare? După trei ani, în cercurile poliției secrete s-a răspândit zvonul că hard-discul computerului central ar fi depășit, nemaiputând cuprinde mulțimea
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
Fără a fi subiectivi, putem da totuși întâietate Nerei românești deoarece, chiar curgând la nici 50 de kilometri de Roma, parcursul celeilalte nu se compară cu frumusețea sălbatică a cheilor săpate în calcarele Munților Locvei și Semenicului. Despre Deva am pomenit deja. Amplasat pe malul Atlanticului, în Golful Biscaya, ale cărui furtuni se bucurau de o tristă faimă printre navigatorii secolelor trecute, orașul basc este situat la o distanță egală (circa 40 de kilometri), între San Sebastian la est și Guernica
Agenda2003-34-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281381_a_282710]
-
înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul găsește în amintire ungher de casă, în care un tată prăvale măsurile cu grâu, iar noi țopăim ca niște zei-copii prin boabele fierbinți - și tata ne mustră blând, pomenind ceva de somnul grâului. Doar bunica spunea altfel, îndemnându-ne: Grâul, zicea ea, este sudoarea bărbaților din nopțile de Sânziene, iar noi ne scăldam în sudoarea lor, ca să ajungem mari și puternici ca ei. Noaptea s-au zbătut în geam
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
fi adresat unui prieten mai vechi ori unui vecin de-acolo încotro se îndrepta el acum. Trenul tăia câmpiile nopții cu zgomot mare pe dedesubt, iar moșul așeza pe deasupra plasă blândă de vorbe, împunsă ici-colea de câte un sughiț. „Mă pomenesc cei de unde am plecat” - trăgea el concluzii filozofice - „Ori ăștia care mă așteaptă acasă”. Venea din Bărăgan, fusese să-și vadă o fiică măritată acolo, iar acum se întorcea acasă, în comuna Români din județul Neamț. Trecuse și prin București
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
de lei. Au fost prinși și cei care furau păsările sătenilor din Sacoșu Turcesc: Ioan Baltag, de 41 de ani, și Ion Matei, de 24 de ani l În după-amiaza zilei de 12 septembrie, polițiștii de frontieră timișeni s-au pomenit, la mai puțin de 200 de metri în interiorul țării noastre, cu trei sârbi. Explicațiile lor: umblau prin lunca Timișului la cules de melci, pe care ulterior urmau să-i vândă. Polițiștii noștri le-au întocmit dosare penale pentru trecere ilegală
Agenda2003-38-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281489_a_282818]
-
o școală cu elevi valahi, cuțovlahi și iliri. Nu se știe cât timp a funcționat această școală. Este cunoscut, însă, că în anul 1758, în Maierele Timișoarei era o școală confesională română, iar o altă școală, aflată în Mehala, este pomenită în 1763. După 1770 se începe o politică de germanizare destul de pronunțată în Banat. Se abandonează din ce în ce mai mult principiile puse în Ratio educationis, ca fiecare națiune să fie instruită în școlile sale naționale, în limba maternă. În 1777 s-a
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
bucura de el și cei din jurul tău. Iar tamburașii din Cenad au acest har. Acolo, departe, în timp Se spune că instrumentul național sârbesc este gusla (instrument cu o singură coardă și arcuș). Dicționarul Explicativ al limbii române nu-l pomenește, astfel că am folosit cuvântul sârbesc. Un alt instrument considerat de către sârbi a fi național este tambura (numită de către aceștia tamburiță), despre care DEX-ul spune că este un vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar
Agenda2004-5-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282001_a_283330]
-
să cloneze oameni, ori clonarea umană este o acțiune blamată în întreaga lume. Site-ul cu adresa http: // misterium. tripod. com, unele dintre cele mai bine documentate site-uri în limba română, de unde am preluat câteva aspecte privind sectele ufolatrice, pomenește și despre un eveniment petrecut la 27 martie 1997, când 40 de membri ai sectei „Metamorfoza Umană Individuală“ din San Francisco și-au luat viața. Cu două decenii mai înainte, celebrul ufolog Jacques Vallée, care vizitase această grupare, a tras
Agenda2004-6-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282027_a_283356]
-
stațiunea beneficiază de ape minerale clorurate-sodice, ușor bicarbonate, izotone, concentrate - existente în lacurile de care este înconjurată; Ocna Sibiului se află într-o regiune cu un subsol foarte bogat în zăcăminte de sare. Localnicii perpetuează o legendă în care se pomenește de Mihai Viteazul, care s-ar fi oprit la Ocna Sibiului să-și aline durerile reumatice. Stațiunea este, într-adevăr, recomandată pentru tratamentul unui complex de afecțiuni, preponderent reumatismale-degenerative (spondiloză cervicală, dorsală, lombară, artroze, poliartroze); boli reumatismale inflamatorii (stări algice
Agenda2004-6-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282050_a_283379]
-
ce îi stă în cale! (doar știți că mi-a rupt coastele, mamei i-a spart capul în văzul tuturor, iar cei care ar fi trebuit să... mâlc!), taie (copacii, am vrut să zic, de prin pădurile despre care am pomenit, dar și-ar înfige cuțitul oricând pe la spate în spinarea oricui), spânzură (la comandă), mai ales acum, de când orbul găinilor și surzenia a cuprins cu dragoste țărișoara ce încă se mai numește România. Mda, orbul găinilor și surzenia, molimă a
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
dacă ele, jumările, sunt servite, elegant, pe tavă, de argați sau duse la guriță, de domnițe cu rochițele în șapte ițe. „Trai, nineacă, pe banii poporului!’’ bine bobo rizat! - că nu degeaba a lansat maestrul sloganul. Și pentru că tot am pomenit cuvântul dragoste, musai să spun că nu acest sentiment nobil ne alătură, ne împreună, ci interesul. Apoi tot el ne pune în conflict, în starea de a ne da arama pe față, de a spune cine și ce suntem. Și
Despre libertatea libertăţilor şi neamestecul ,,unşilor în găleata cu jumări”. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/97_a_199]
-
spun ceva ce îmi stătea pe inimă și-l privea direct; țineam să i-o spun. A venit împreună cu Falqui. Uite ce-i, Curzio, i-am zis. Tu știi să scrii și scrii bine. El a încercat să mă întrerupă, pomenind - iar! - de colegiul Cicognini din Prato, dar nu l-am lăsat să continue. În schimb l-am „moralizat” eu. - Cărțile tale, am spus, sînt frumoase. Ceea ce le dăuneză întrucîtva este faptul că se simte că sînt scrise (nu întotdeuna, dar
Umberto Saba - Scrisoare către Linuccia () [Corola-journal/Journalistic/2822_a_4147]
-
cazul săptămânii Călăuzit de... Bachus În după-amiaza zilei de 19 aprilie a fost înregistrat un eveniment interesant la frontieră: un cetățean sârb a băut până ce, la volanul unui tractor cu remorcă, a luat-o pe arătură și s-a pomenit în țara noastră. Interesându-ne la comisarul Viorel Alexe de la Inspectoratul Județean Timiș al Poliției de Frontieră, aflăm că cel care a dat peste șoferul vesel este un paznic care executa paza obștească. Iova V. , de 49 de ani, este
Agenda2004-17-04-politie () [Corola-journal/Journalistic/282346_a_283675]
-
știu că din suferință“. I-a rămas fiul, inginer constructor, care i-a dăruit două preaiubite nepoate. Și i-a mai rămas ceva foarte-foarte prețios, tocmai pentru că nu moare niciodată: Teatrul. Sus cortina! „La «Titanic vals», de care v-am pomenit, șeful meu de-a-tunci m-a pus să trag cortina: vă jur, m-am simțit în al nouălea cer, ca ăia care zboară cu rachete. Erau 800 de oameni în sală, iar eu ridicam cortina ca să vadă ei spectacolul. Mă simțeam
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
republicani că acțiunea lor nu este una dintre cele mai înțelepte. Trebuind să facă față încăpățânării țăranilor, maiorul Dodić amenință, mai în glumă, mai în serios, cu 25 de lovituri de baston ceva mai jos de șale, aplicate oricui mai pomenea de republică. Nemulțumiți, delegații părăsesc clădirea comenduirii, hotărâți să meargă până-n pânzele albe pentru idealul lor revoluționar. „Asta se întâmpla pe 15 noiembrie când, după epidemia de gripă spaniolă, gimnaziul trebuia să-și reia activitatea. Însă, când am ajuns acolo
Agenda2003-43-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281633_a_282962]