1,372 matches
-
în care se disting de la distanță fermele vopsite în alb, bleu sau verde. Vizităm în cursul zilei 7 ferme. Una e specializată în cultura cepei. Aici îmi dau seama de influența standardizării. Aceleași rezultate în cultura conopidei cum și în pomicultură. Număr redus de soiuri și calitate superioară. Ne oprim la ferma Morgenthau, ministrul de finanțe al SUA. Ferma e arendată. Despre uriașa extindere ce o are arendășitul aci și dijma și de modul cum e aplicat și ce rezultate dă
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
metri. O pădure întreagă de elevatoare și silozuri dau reala înfățișare a acestui oraș, care la 1860 nu avea decât 2.800 de locuitori. Șoseaua ne duce acum paralel cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Neculai Guragata, Vasile Turic, Octav Brahă, Alexandru Asăvoaie și alții, la Ateneu s-au ținut conferințe, simpozioane, comunicări științifice și alte manifestări culturale interesante în fața cadrelor didactice din comună, a sătenilor dornici să afle noutăți mai ales din domeniul agriculturii, pomiculturii și al sănătății. în statutul Ateneului se prevedea că tinerii care se înscriu la o formație artistică să aibă ca studii 7 clase, fapt care determina pe mulți elevi să continue școala până la terminarea clasei a-VII-a. Ateneul avea un program
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
7,3 anual, iar al celor cu ploi este de 2,8. Intensitatea acestor fenomene este mai mare pe valea Miletinului, cu un grad de umiditate mai ridicat. Grindina este un fenomen care provoacă pagube mari atât asupra culturilor agricole, pomicultură și viticultură, cât și asupra construcțiilor. Numărul mediu al zilelor cu grindină este mic, însă provoacă uneori pagube deosebite vitei -de-vie și culturilor agricole. Astfel s-a întâmplat în luna iulie în 2003, când căderile de grindină au afectat județul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
respectiv, de cca.2%), în schimb, suprafața arabilă e mai mare cu 19,25 % față de nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
nivelul județean (46,49%). Așadar, livezile dețin cele mai mici ponderi din suprafața agricolă, deoarece condițiile climatice, pedologice și hidrice sunt mai puțin favorabile dezvoltării pomiculturii. Totuși, cele câteva zeci de hectare de livadă denotă existența unei anumite tradiții în pomicultură, prin cultivarea unor soiuri adaptate condițiilor de aici: pruni, cireși, vișini, meri, nuci. Destinația principală a terenurilor agricole s-a păstrat în mare parte după 1990, cu excepția sectorului legumicol și viticol, care au avut de suferit consecințele aplicării greoaie a
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Climatul mai răcoros decât la șes nu îngăduia cultura păioaselor. Se cultivă cu rezultate mai bune porumbul, cartoful și plantele de nutreț. Via nobilă nu-și maturizează aici rodul. În jurul caselor se puteau cultiva legume. Cel mai bine era dezvoltată pomicultura. Existau livezi de pruni și meri. (Fig. 11) Cărăușia era o altă îndeletnicire a provițenilor. Ea îi purta într-o lume nouă, plină de neprevăzut, dar tocmai de aici și farmecul ei. (Fig. 12) Vecinătatea Văii Proviței cu drumul comercial
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
generator de noxe și zgomot decât accidental. IV BAZA ECONOMICĂ IV. 1 ACTIVITĂȚI ECONOMICE IV. 1.1 INDUSTRIA Comuna Provița de Jos, amplasată în zona Subcarpaților și-a dezvoltat, prin valorificarea condițiilor naturale, cultura plantelor (porumbul și cartoful), zootehnia și pomicultura. Industria este slab reprezentată. Astăzi pe raza localității există 32 locații (sonde de producție- extracție) și două parcuri petroliere care stochează țițeiul extras și-l trimit prin conducte subterane, prin pompare la S.C. „Steaua Română” S.A. Câmpina și Combinatul Petrochimic
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
de folosință punându-se accentul pe îmbunătățirea suprafeței agricole. Astăzi folosirea terenului este în general agricolă (49,6℅). 54,8℅ din aceasta o reprezintă fânețele, urmate de pășuni, 26℅. Sursa:”Registrul agricol al comunei” Condițiile pedoclimatice sunt propice pentru dezvoltarea pomiculturii, în special pe versanții cu expunere sudică (prun, măr). Foarte restrâns întâlnim și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de calitate inferioară (hibrizi). În ultimii 15 ani pășunile naturale (izlazurile) au cunoscut un veritabil regres. Suprafața
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
prin sudoarea muncii, și-au cumpărat tractoare, pluguri, semănători, batoze, pentru a lucra mai bine și mai ușor pământul, pentru a-l face să rodească mai mult și pentru a ușura, pe cât posibil, efortul solicitat de muncile din agricultură, viticultură, pomicultură etc. Aici erau adevărații agronomi, adevărații cunoscători ai pământului. Aici, în spațiul acesta în care trăiau oameni stigmatizați cu D.O. pe buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Încurajată și de faptul că automobilele se cumpără asigurate. Dacă accidentul a fost provocat În stare de beție, problema e complicată, Încasarea e plină de dificultăți. Prima fermă pe care o vizităm e o fermă de 40 ha, cu multă pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, În special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
problema e complicată, Încasarea e plină de dificultăți. Prima fermă pe care o vizităm e o fermă de 40 ha, cu multă pomicultură, câțiva porci și cinci oi. Procedăm la completarea formularului, În special la culegerea datelor asupra venitului din pomicultură și legumicultură. Munca e depusă numai de membrii familiei. Mă surprinde numărul de 5 oi, eu cetățeanul din Bărăgan, deprins cu turmele de oi. Fermierul nostru are o suprafață cu un relief extrem de ondulat, iar sus pe un vârf de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În care se disting de la distanță fermele vopsite În alb, bleu sau verde. Vizităm În cursul zilei 7 ferme. Una e specializată În cultura cepei. Aici Îmi dau seama de influența standardizării. Aceleași rezultate În cultura conopidei cum și În pomicultură. Număr redus de soiuri și calitate superioară. Ne oprim la ferma Morgenthau, ministrul de finanțe al SUA. Ferma e arendată. Despre uriașa extindere ce o are arendășitul aci și dijma și de modul cum e aplicat și ce rezultate dă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
metri. O pădure Întreagă de elevatoare și silozuri dau reala Înfățișare a acestui oraș, care la 1860 nu avea decât 2.800 de locuitori. Șoseaua ne duce acum paralel cu fluviul. Regiunea e de un pitoresc deosebit. Culturi intensive, grădinărie, pomicultură, sunt semnele unei regiuni cu populație mai densă și teren mai scump. Întâlnim un modest fermier, cu teren puțin, care vrea totuși să sporească randamentul muncii sale la semănatul porumbului. A nivelat terenul, l-a grăpat cu o grapă cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
2 iulie și voi lipsi cam o lună. Vă scriam În ultima scrisoare că ar fi necesar să faceți și un drum la Broșteni, pentru că tatăl meu acolo și-a desfășurat activitatea cea mai importantă: școală de dogărie pentru adulți, pomicultură, cor sătesc de adulți și alfabetizare, Într-o vreme când toate acestea erau rarissime. Mai sunt țărani bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. Vă doresc mult succes În frumoasa dumneavoastră activitate, Întru memoria celor merituoși
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
din perioada interbelică. Pagini importante sunt dedicate și examenelor de perfecționare susținute cu succes la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi" (p.72) dar și pentru apicultură. Un capitol aparte este dedicat satisfacerii stagiului militar în anii 1906-1907. Din păcate Gheorghe Rădășanu nu pomenește nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
60. Alături de învățători ca Vasile Lovinescu și Constantin Mercore, autorii unor lucrări ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze timp de un an la pepiniera Vișan-Iași, condusă de N. Krier 62. Din 1915
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
altoire, de creștere, de întreținere a pomilor, până la valorificarea lor. Articole despre horticultură a publicat și în alte reviste: "Calendarul sătenilor", ""Neamul românesc pentru popor", "Duminica poporului", condusă de Simion Mehedinți sau "Lamura" lui Al. Brătescu-Voinești și Al. Vlahuță 74. Pomicultura în special, și agricultura în general era, în opinia lui Rădășanu o modalitate de a ridica nivelul de trai al țăranului român, cum o dovedește un articol în care laudă rezultatele unui agricultor fălticenean. "În loc ca d-l. Ionescu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
consătenii cu miracolul "hultuoanelor" altoirile dezvoltând nobile însușiri în ființa cu roade acre a merilor autohtoni 78. Un alt articol interesant este al dr. ing. Teodot Groza, directorul "Stațiunii experimentale pomicole" Fălticeni, publicat sub titlul: Gh. Rădășanu unul dintre pionierii pomiculturii fălticenene, în "Revista de horticultură și viticultură" în care arată cum acest învățător a întreprins o propagandă prodigioasă pentru cultura pomilor, îmbunătățirea sortimentului și însușirii cunoștințelor pomicole de către locuitori; a înființat în 1909 o pepinieră cu 30 soiuri de măr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ai vremii : N. Krier, Iohann Bontz, Charles du Bois, D. Ștefănescu ș.a. Autorul își încheie astfel expunerea: "Devotamentul lui Gh. Rădășanu pentru munca de dascăl și cauza ridicării satului, dragostea și pasiunea cu care s-a consacrat aprofundării cunoștințelor de pomicultură au contribuit în bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Bois, D. Ștefănescu ș.a. Autorul își încheie astfel expunerea: "Devotamentul lui Gh. Rădășanu pentru munca de dascăl și cauza ridicării satului, dragostea și pasiunea cu care s-a consacrat aprofundării cunoștințelor de pomicultură au contribuit în bună parte la progresul pomiculturii fălticenene"79. Dar Gh. Rădășanu nu s-a ocupat numai de cultura pomilor. Înțelegând potențialul apicol al zonei dat o atenție deosebită și apiculturii după cu rezultă din însemnările sale. În 1939 avea 89 de stupi, dintre care 70 erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ochii la cucoane. Mai mult ascultam muzica și mă uitam cum dansau Doamnele și Domnișoarele, că era la un bal foarte frumos la școală în Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol. Și în dragostea pentru pomicultură am comandat și un tratat de pomicultură în limba franceză. Și cu dicționarul am tradus vreo 200 de pagini. Și m-am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea a fost premiată la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
și mă uitam cum dansau Doamnele și Domnișoarele, că era la un bal foarte frumos la școală în Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol. Și în dragostea pentru pomicultură am comandat și un tratat de pomicultură în limba franceză. Și cu dicționarul am tradus vreo 200 de pagini. Și m-am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea a fost premiată la un congres internațional cu cea mai mare distincție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la un congres internațional cu cea mai mare distincție. Și in timpul refugiului, soldații români, aprindeau focul în bucătărie cu file din acel odor de carte, scrisă cum numai francezii știu să scrie. Și câte cărți au fost scrise despre pomicultură le-am cumpărat: Grigore Mărunțanu Sfinx. Pepiniera de Emilian Gibescu fiu de preot din București și absolvent al Școalei Naționale de Horticultură de la Versailles din Franța, dar a murit foarte de tânăr de tuberculoză. Dar tot ce-am făcut m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]