948 matches
-
închis, unde apa de suprafață aproape lipsește, fiind drenata în întregime pe sub pământ în valea Galbenei și în valea Boghii. Prin colorări au fost identificate 8 bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
bazine care comunică doar subteran. Zona este bogată în formațiuni carstice, peșteri că Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută, Ghețarul de la Bârsa, Peșteră Cetatea Rădesei, Peșteră de la Căput. Sunt cîteva chei: Cheile Galbenei, Cheile Someșului Cald, Groapă Ruginoasa, doline uvale, izbucuri și ponoare etc. Până în prezent, sunt cartografiați 18 km, dar potențialul este peste recordul celei mai lungi peșteri din țară, Peșteră Vântului, de 50 de km. Peșteră cuprinde toate formele de endocarst, de la galeriile verticale spălate, pline cu șepte, marmite lingurițe . la
Peștera V5 () [Corola-website/Science/318886_a_320215]
-
este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan că poljie, poate singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean DJ
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
este o rezervație complexă, clasificată de speologul Viorel Ludușan că poljie, poate singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogoș prin localitățile Râmeț-Valea Poienii-Brădești-Vale în Jos sau pe drumul comunal DC 104 din Sălciua
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
singură formă de relief de acest fel din România. Rezervatia Vânătările Ponorului este situată la marginea sud-vestică a culmii calcaroase Bedeleu din Munții Trăscăului la confluenta văilor Ponorului, Poienii și Seaca. Administrativ este împărțită între satul Vale în Jos, comuna Ponor și satul Dumești, comuna Sălciua, județul Albă. Pe drumul județean DJ 107 Aiud-Ponor-Mogoș prin localitățile Râmeț-Valea Poienii-Brădești-Vale în Jos sau pe drumul comunal DC 104 din Sălciua de Jos, Sub Piatră spre satele Valea în Jos sau Valea Poienii. Ultima
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
pierd în masivul calcaros și îl străbat prin peșteră Huda lui Papara. Are fundul relativ plat pe care curge permanent o rețea de ape. La ploi puternice apă nu poate fi drenata rapid fie din cauza debitului mare, fie din cauza colmatării ponorului cu materiale aduse de apă, lemne sau căpițe de fan. Lacul temporar ce se formează sparge în cele din urmă barajul format și debitul mare de apă produce dese inundații în Huda lui Papara și pe Valea Morilor. Acest fenomen
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
care intrau în peștera în căutarea și alungarea șolomanilor. Peretele înalt de calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
calcar din partea estică de culoare alb-gri e brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
brăzdat de dungi de culoare vânata lăsate de scurgerea apelor de precipitații. Aceste dungi vinete au dat locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
locului denumirea de Vânătările Ponorului. Partea cea mai interesantă din poljie, declarată rezervație naturală este zona ponorului în suprafață de 5 ha. Valea Ponorului și Valea Seaca ce curg dinspre SV se unesc cu 200 m înainte de a intra în ponor. Pe acestă distanță ele formează o scurtă dar spectaculosă cheie, Cheile Vânătării. În peretele stâng al cheii, apa a dizolvat o diaclaza paralelă cu valea, formând o peșteră plină de șepte de dizolvare și eroziune, marmite, colmatata parțial cu aluviuni
Vânătările Ponorului () [Corola-website/Science/309430_a_310759]
-
echipe, executând la fiecare aparat la fel ca și în finală, unde delegația României a obținut prima medalie de aur. A urmat proba finală la bârnă, Iordache s-a clasat pe a doua poziție după campioana olimpică de la Atena, Cătălina Ponor. La sol lucrurile au stat complet invers, gimnasta a cucerit medalia de aur având o dificultate de 6,4 și execuția bună care i-au asigurat prima treaptă a podiumului cu nota finală de 15.233, urmată de tripla medaliata
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
lucrurile au stat complet invers, gimnasta a cucerit medalia de aur având o dificultate de 6,4 și execuția bună care i-au asigurat prima treaptă a podiumului cu nota finală de 15.233, urmată de tripla medaliata olimpică, Cătălina Ponor. Larisa Iordache a obținut trei medalii. Larisa Iordache a participat la primul ei campionat mondial în 2013, la Anvers. În faza calificărilor a obținut cele trei finale dorite, la Individual compus, sol și bârnă. Prima finală a fost cea la
Larisa Iordache () [Corola-website/Science/326374_a_327703]
-
hectare și este parte integrantă a sistemului carstic Peștera cu apă din Valea Firei. Aceasta se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică - Munții Apuseni - Vlădeasa. Aria protejată aflată în bazinul superior al râului Someșul Cald (între " Valea Firei" și "Valea Ponorului"), reprezintă o peșteră (cavernă) complexă, de mari dimensiuni, așezată pe două niveluri, unul superior, alcătuit din săli multiple ("Sala Ondine, Sala de Dans, Sala Club, Sala Buzunar, Sala Minunilor, Sala Suspendată, Sala Giganților, Sala Pagodelor, Sala cu Ferestre") cu concrețiuni
Peștera Mare de pe Valea Firei () [Corola-website/Science/325246_a_326575]
-
și la 23° 20” longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului. În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la nord cu orașul Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
longitudine estică, fiind încadrată între Munții Trascăului la est și Munții Metaliferi la vest. Totuși majoritatea comunei aparține Munților Trascăului. În cadrul județului Alba, comuna Mogoș se învecinează la nord cu orașul Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
orașul Abrud pleacă spre orașul Aiud drumul județean Abrud-Aiud, asfaltat doar până în Bucium Poieni iar de aici neasfaltat și prost întreținut având o lungime totală de 91 km, cu mari dificultăți de circulație pe sectorul Mogoș - Geogel (sat aparținător comunei Ponor ) din cauza distrugerii periodice a acestuia de către apele Văii Mogoșului. Putem afirma că acest drum leagă centrul Munților Apuseni cu Podișul Târnavelor, traversând de la vest la est regiunea locuită de mocani. Suprafața comunei Mogoș este de circa 81 km²sau 8063 ha
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
dar superioară acestora. Totuși și pe teritoriul acesteia întâlnim vârfuri destul de înalte: Vf. Gura Căpățânii (1266 m) și Vf. Căpățâna (1174,3 m) în interiorul ei; Vf. Piatra Crâsnicului (1350,2 m) la nord, la întretăierea hotarelor comunei Mogoș cu comuna Ponor și orașul Baia de Arieș, Vf. Poienița (1437,6 m) în nord la hotarul cu orașul Baia de Arieș, Vf. Piatra Suligata (1262,9 m) în vest, la hotarul cu comuna Lupșa și Vf. Geamăna (1367,7 m) tot în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
în necunoștință de cauză , nu reprezintă un interes pre mare din punct de vedere turistic, cu toate că, cine vine o dată aici, cu siguranță se va mai întoarce. Situat între câteva localități de mare interes turistic, printre care Bucium cu vârful Detunata, Ponor sau Râmeț, Lupșa, are și el de arătat câte ceva. Luând-o de la un capăt la altul, vom descoperii mai întâi Poiana Narciselor, o frumoasă poieniță, unde de sute de ani cresc narcisele. În fiecare an în luna mai, aici în
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
zona, încântându-ne privirile cu acest peisaj. Aici pe vârf, întâlnim o micuță cruce unde în fiecare an cu prilejul sărbătorii creștine Sfinții Apostoli Petru și Pavel, se fac slujbe. Dacă vom continua drumul, vom ajunge în satul Geogel (comuna Ponor), unde admirăm biserica principală. O biserică din lemn cu altarul de piatră, construită în secolul al XVI-lea, care mai păstrează vechile picturi de o frumusețe rară. Întorcându-ne în Mogoș, mai facem cunoștință cu vârful Poienița cum este numit
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
versanți scurți și înclinați în partea superioară și versanți lungi la baza rezervației, cu izvoare (izvoarele Nerei ce adună în văi înguste și adânci apele pâraielor Coșava Mare, Coșava Mică, Hiclișag, Nerganița, care pe alocuri formează mici cascade), abrupturi, lapiezuri, ponoare, pajiști; cu floră și faună specifică lanțului Carpaților Occidentali și în special a grupei montane a Munților Banatului. Rezervația naturală fost înființată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
traversa Depresiunea Ponoraș și se vărsa în aceasta înainte de cotul pe care îl descrie amonte de chei. Captarea cursului de apă s-a făcut prin intermediul Peșterii de la Toaia. După stabilirea drenajului subteran dintre Peștera de la Toaia și Izbucul Dămișenilor, în jurul ponorului de la Toaia s-au instalat procesele de excavare a viitorului cadru depresionar. Ca urmare, în timp ce suprafețele carstificabile erau supuse unui intens proces de coroziune, albiile pâraielor, ce evoluau pe cristalin, se adânceau progresiv prin eroziune, determinând formarea unei cuvete largi
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
între Borod-Bratca-Damiș-Roșia-Remetea-Beiuș), sau de calea ferată București-Cluj-Napoca-Oradea, cu oprire în stația Bratca și apoi se continuă pe drumul județean menționat. Depresiunea Damiș dispune de o serie de resurse turistice naturale, între care putem menționa: peșteri (Toaia, Peștera din Dealul Berii), ponoare (Munău, Toaia, Peșteruță), avene și doline (Avenul din Hârtopul Mare, câmpul de doline din zona centrală, legat de prezența drenajului subteran Toaia-Munău-Izbucul Dămișenilor ș.a.), puncte de belvedere (Măgura Dosului, Glimeia Mare, Dealul Bere), lacuri temporare (Bălțile Munău, Bălțile Bivolilor, Toaia
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
din Hârtopul Mare) și se continuă drumul înainte, până se ajunge la confluența a două pâraie. Urmând malul drept, după câțiva zeci de metri, se întâlnește Peștera de la Toaia, la baza căreia, cu circa 40 m mai jos, se află ponorul cu același nume. La ape mari, aici se formează un lac temporar. Traseul continuă pe o curbă de nivel a Glimeuțului, de unde se observă o priveliște deosebită a întregii depresiuni, apoi trece de înșeuarea ce îl desparte de Dealul Oașului
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
un drum de căruțe, care îl conduce spre drumul județean. Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
Pe dreapta, înainte de a ajunge la drumul respectiv, se urmează cursul unui pârâu (ce coboară din Măgura Dosului) și după circa 200m se ajunge la un nou aven, care adăpostește Ponorul Peșteruța. Suntem în cătunul Fundătura. La câțiva metri deasupra ponorului se află lacul temporar Tăul Bivolilor iar peste drumul amintit, mormântul soldatului-erou, mort în timpul celui de-al doilea război mondial. De aici, urmând drumul județean, revenim la punctul de plecare. Distanța de parcurs: circa 4 km. Variantă: de la înșeuarea dintre
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]