956 matches
-
Chioarului - Durusa - Fericea - Mesteacăn - Vârai JUDEȚUL MEHEDINȚI Orașe A. Integral -------- 1. Baia de Arama 2. Orșova Comune A. Integral -------- 1. Bala 2. Baltă 3. Balvanesti 4. Ciresu 5. Dubova 6. Godeanu 7. Eselnita 8. Ilovita 9. Isverna 10. Obarsia-Closani 11. Podeni 12. Ponoarele 13. Svinita JUDEȚUL MUREȘ Orașe A. Integral -------- 1. Sovata Comune A. Integral -------- 1. Aluniș 2. Beica de Jos 3. Brâncovenești 4. Chiheru de Jos 5. Deda 6. Gurghiu 7. Hodac 8. Ibanesti 9. Ideciu de Jos 10. Lunca Bradului 11
ORDIN nr. 102 din 4 martie 2002 privind aprobarea listei cuprinzând localităţile din zona montană din care vor face parte beneficiarii sprijinului ce se acordă producătorilor de lapte şi ai sprijinului ce se acordă producătorilor agricoli pentru creşterea producţiei de carne şi a efectivelor de animale, pentru anul 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140457_a_141786]
-
35. Hoparta ● ● 36. Horea ● ● 37. Ighiu ● ● 38. Intregalde ● ● 39. Jidvei ● 40. Livezile ● 41. Lopadea Nouă ● 42. Lunca Mureșului ● 43. Lupșa ● 44. Meteș ● 45. Mihalț ● ● 46. Mirăslău ● 47. Mogoș ● ● 48. Noșlac ● 49. Ocoliș ● 50. Ohaba ● ● 51. Pianu ● ● 52. Poiana Vadului ● ● 53. Ponor ● ● 54. Poșaga ● ● 55. Rădești ● 56. Ramet ● ● 57. Rimetea ● ● 58. Roșia Montană ● 59. Sălciua ● 60. Săliștea ● 61. Săsciori ● 62. Sancel ● ● 63. Sântimbru ● ● 64. Scărișoara ● 65. Sohodol ● ● 66. Stremț ● 67. Sibot ● ● 68. Sona ● ● 69. Spring ● ● 70. Șugag ● 71. Unirea ● ● 72. Vadu Moților
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
scăzut-ridicat ● - 40. Livezile mediu ● - 41. Lopadea Nouă ridicat ● - 42. Lunca Mureșului scăzut ● - 43. Lupșa mediu ● - 44. Meteș mediu ● - 45. Mihalț scăzut ● - 46. Mirăslău mediu-ridicat ● - 47. Mogoș mediu ● - 48. Noșlac ridicat ● - 49. Ocoliș mediu ● - 50. Ohaba ridicat ● - 51. Pianu scăzut-mediu ● - 52. Ponor mediu ● - 53. Poșaga mediu ● - 54. Rădești scăzut-ridicat ● - 55. Ramet mediu ● - 56. Rimetea mediu ● - 57. Roșia Montană ridicat ● - 58. Roșia de Secas mediu ● - 59. Sălciua mediu ● - 60. Săliștea scăzut-mediu ● - 61. Săsciori mediu ● - 62. Sancel scăzut-ridicat ● - 63. Sântimbru scăzut ● - 64. Scărișoara mediu
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Florești ridicat ● - 616. Gârla Mare scăzut ● - 617. Greci ridicat ● - 618. Grozești ridicat ● - 619. Gruia scăzut ● - 620. Hinova ridicat ● - 621. Hușnicioara ridicat ● - 622. Ieselnita mediu ● - 623. Ilovăț mediu ● - 624. Livezile ridicat ● - 625. Malovăț ridicat ● - 626. Padina ridicat ● - 627. Pătulele scăzut ● - 628. Ponoarele mediu ● - 629. Poroina Mare ridicat ● - 630. Pristol scăzut ● - 631. Prunișor ridicat ● - 632. Rogova ridicat ● - 633. Stangaceaua ridicat ● ● 634. Svinița mediu ● ● 635. Simian ridicat ● - 636. Șovarna ridicat ● - 637. Tamna ridicat ● - 638. Vlădaia ridicat ● - 639. Voloiac ridicat ● - Mureș Municipiul 640. Sighișoara scăzut-ridicat
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
România, fiica lui Ioan și Marioara, cu domiciliul actual în Germania, 94469 Deggendorf, Auweg 21, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. George Coșbuc nr. 1, județul Arad. 71. Mihalceanu Aurora, născută la 3 decembrie 1967 în localitatea Ponor, județul Albă, România, fiica lui Cotoara Siverian și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 95158 Kirchenlamitz, Goethestr. 4, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Perlei nr. 9, ap. 4, județul Timiș. 72. Oltean Cristian, născut la 8
HOTĂRÂRE nr. 863 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144242_a_145571]
-
1999|Guvernului |Guvernului |Horezu | | |Guvernului |nr. 93/1998 |Zona minieră |Guvernului |Dubova |nr. 205/1999|Zona minieră|nr. 208/1999|nr. 210/1999|Costești | | |nr. 191/1999| |defavorizata |nr. 203/1999|Isverna |Zona minieră|defavorizata| | |Ocnele | | |Zona minieră| |Brad, |Zona |Ponoarele |defavorizata|Hida-Surduc-| | |Mari | | |defavorizata| |conform |minieră |Obârșia- |Ceptura, |Jibou-Balan,| | |Brezoi | | |Schela, | |Hotărârii |defavorizata|Closani |conform |conform | | |Popești | | |conform | |Guvernului |Borsa-Viseu,|Brosteni |Hotărârii |Hotărârii | | |Sinesti | | |Hotărârii | |nr. 991/1998 |conform |Drobeta- |Guvernului |Guvernului | | |Roșiile | | |Guvernului | |Zona minieră |Hotărârii |Turnu |nr. 206
GHIDUL DE PROCEDURI din 26 octombrie 2000 pentru acordarea de stimulente financiare prin Agenţia Naţionala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajării şi instruirii persoanelor fără loc de muncă, provenite din activitatea miniera şi din activităţile conexe acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146900_a_148229]
-
etc. Observații: În limba vorbită și în limbajul artistic, auxiliarul cunoaște adesea, diferite variante fonetice, mai cu seamă când prezumtivul prezintă forma cu auxiliarul la indicativ viitor: „Acuma mă tot cugetam eu, ce-i fi căutând adică d-ta la Ponoare?” (Cezar Petrescu) „Ce e cu ăștia?...De ce n-or fi plecat?” (M. Preda) „Eu sunt sfânta Miercuri, de-i fi auzit de numele meu.” (I. Creangă) „...Spune fel de fel de taine și pâre, de unde le-o mai fi știind
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
partea centrală, alcătuiți predominant din șisturi cristaline și granite care le dau masivitate și înălțimi mari (Bihor, 1 849 m). Există și platouri și culmi din calcare cu peșteri declarate rezervații naturale (Scărișoara, în care se află un ghețar, Cetățile Ponorului, Urșilor etc.) și chei. Aici își au izvoarele pâraiele care alcătuiesc Crișul Negru, Someșul Cald, Someșul Rece, Arieșul, Crișul Alb etc. Pe versanții văilor sunt păduri de brad sau de amestec (molid și fag), iar pe culmi, pășuni folosite pentru
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
varietății reliefului și a resurselor subsolului din Carpații Occidentali. IV. Caracterizați una din diviziunile Carpaților Occidentali (Munții Banatului, Munții Poiana Ruscăi, Munții Apuseni), urmărind: Ca peste tot, Calcarul e tăiat ușor de râuri, care sapă văi adânci, face peșteri și ponoare, așa că ochiul călătorului are în această regiune priveliști care aduc aminte pe cele din Bucegi.“ Simion Mehedinți, România SUBCARPAȚII a. Caracteristici reprezintă o regiune deluroasă situată la exteriorul Carpaților, între văile Moldova, în nord, și Motru, în sud-vest; sunt dominați
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
alcătuirea și structura sa. • Indicați două forme de relief cu care se aseamănă prin modul de formare. • Caracterizați cadrul natural speci fic al Podișului Mehedinți. • Argumentați prezența climatului mediteranean în Podișul Mehedinți. Vârf calcaros din Podișul Mehedinți Lacul Zăton de la Ponoare așezările se află concentrate în lungul Dunării, pe litoral și în preajma căilor de comunicație. b. Diviziuni Podișul Dobrogei de Sud. Cuprinde jumătatea sudică a Dobrogei, cu un relief format din platouri întinse, la 50 - 200 m altitudine, care se termină
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Așternutu-s-a pe jos. Buciumul nu mai răsună, Câmpurile sunt puștii; Nu se mai zăresc pe dâmburi Cardurile de copii. Rapsodii de toamnă (fragment) de George Topârceanu A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Și-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor Cu acorduri lungi de lira I-au răspuns fânețile Toate florile șoptiră, Întorcându-și fetele Un salcâm privi spre munte Mândru că o flamura. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai tarziu o coțofana Fără
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
natură. De îndată ce s-a terminat galbenul, a împrumutat galbenul soarelui, lăsându l berc. Cerul ca o petală de nu-mă-uita este în mii de nuanțe de albastru. Pământul somnoros este încălzit de o pătură de frunze. O boare a furat din ponoare puful păpădiilor. Copacii au veșmânt de aramă. Sălciile bătrâne și pletoase, pomișorii cafenii au brațele pline cu podoabe argintii. Un văl de brumă se depune pe frunzele rumenite, răscolite de vântul jalnic.Toamna a acoperit mestecenii și arțarii cu galben
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
înțelesuri vechi și adânci: boii semnifică forță și echilibru în gospodăria cea de demult a românilor. A pierdut semnele Cu o noapte în urmă fusese viscol mare în Munții Apuseni. Pe un drum care-ți face ziua blestem, ajung în Ponor, un sat aruncat la nord de Aiud, pe un diametru de 18 kilometri și cu o suprafață de 65 kilometri pătrați. În fiecare văgăună, se cuibărește câte un cătun. Casele cu acoperișul țuguiat din paie bătute ca o pâslă evocă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au mâncat lupii, cine știe... «Dacia» cu telemea La Primărie bate vântul, la Poliție - tot așa. Doctorii au dat o fugă «până jos» fiindcă satul a fost izolat de troiene peste o săptămână. Pleacă și Vasile. Rămân singur pe drumul Ponorului și prin scânteile zăpezii aud urlete de lupi prin râpi neguroase. Mai este puțin până la apus și nu știu ce voi face la noapte. Mi-au căzut ochii pe o clădire nouă și cochetă, singură în câmpul din vârful muntelui. Aici l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cot la cot cu soția în locul angajaților. Moții aduc laptele și primesc 1500 de lei pe litru. «Privatu’» ne ia produsele și la sfârșitul lunii primim banii, mârâie ei. Noile normative descurajează orice inițiativă din zonele defavorizate. Satul bombăne Comuna Ponor are 920 de suflete. Majoritatea - bătrâni. Cresc animale, «dar nu se plătește». Turism nu există, deși zona depășește în măreție și frumusețe Valea Prahovei. Metalurgica din Aiud s-a închis. Puținii tineri au început să roiască pe lângă vetre, între disperare
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
toți îi trăiesc. Tamara a venit de la Alba să-și vadă mama la vreme de vifor greu. N-a mai fost de patru luni că s-au blocat drumurile. Stric o vorbă către orășeanca Tamara. «Cum să mă-ntorc la Ponor? Doar n-am înnebunit! Eu câștig două milioane pe lună la turnătoria din Alba...» Primar este Valentin Barbu și tot satul bombăne. Unii spun că ar fi fost ales fraudulos pentru a doua oară. Omul stă la Aiud și face naveta
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-i prindă. «Numa că nici lupchii nu-s proști...» Lelea Aurelia mă duce pe la mama ei, Valeria Moisiu, care are și ea, acolo, vreo 96 de ani. «Fă-mă faină că domnu’ mă potografiază!...» La peste 900 de locuitori, în Ponor mai sunt doar 43 de copii, o singură școală cu clasele I-VIII, o școală primară După Deal și alta pe Vale-n Jos. Cine știe, poate la anu’ ne comasează, ne desființează și mulți copii vor rămâne analfabeți, spune
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
din cei care au plecat, poate se mai salvează ceva. Eu fac naveta de 33 de ani, prin pădure, peste deal». Lupii nu-i atacă pe oameni... «La Râmeț, sporul de zonă pentru un profesor este de 50%, iar la Ponor, unde e mai greu, primim 40%. La școala primară de După Deal, se acordă 70% ». Dă-l în supărare! Am întrebat o bătrână dacă-l știe pe Victor Ciobea. - Apăi cum să nu-l știu? Suntem și o țâră ghe neamuri
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scoabe noi. Îl întreb ce face și nu-și ridică barba. -Repar ambreiaju... Până la urmă, după multă trajere de răbdare moțască din partea mea, se sparge gheața și părintele îmi arată monografia scrisă de preotul Alexandru Gherghel, la anul 1958. «Satul Ponor - după cum glăsuiesc amintirile străbunilor și transmise din tată în fiu până azi - a fost întemeiat în timpul războiului romano-dac, de ostașii romani, care, sătui de război, s-au retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care, sătui de război, s-au retras cu fetele dace, furate de prin împrejurimile orașelor: Bălgrad, Napoca și Potaisa în această vale adâncă și ponoroasă». Lecțiile Școlii Ardelene despre originea musai latină au ajuns până aici și au rămas. Râul Ponorului se ascunde sub pământ la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la Vânătare și iese din nou la lumină la Huda lui Papară. Părintele Bradea vrea să continue monografia de unde s-a oprit predecesorul. Scara vieții și a morții Coana preoteasă Silvia este și asistentă la Dispensar. Amândoi aleargă pe văile Ponorului și la ei vin toți sătenii, chiar și atunci când li se îmbolnăvesc animalele. Aici nu există medic veterinar. Și-ar dori o ambulanță și un elicopter pentru bolnavi. Vise! Până atunci, coana preoteasă, părintele și doctorul Ovidiu Constantin cară bolnavii
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în funcțiune. «Aici nu ajunge nici o politică: nici a lui Franz Joszef, nici a lui Ceaușescu și nici a lui Victor Ciorbea. Trebuie să rezistăm prin noi înșine, cum vom putea.» Monografia zice ca și el: «La 1848, peste satul Ponor n-a ajuns grosul luptelor, dar comandantul Axente Luca din loc a poruncit tuturor să iasă obligat pe vârfurile munților și dealurilor: Femeile, copiii și bătrânii și fiecare persoană era datoare să facă câte zece focuri care erau întreținute în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au îmbătrânit și el se teme de suspiciunile care i-ar îndepărta pe puținii oameni de biserică. «Sunt atât de sărac că mi-i frică să spun că mai cred în Dumnezeu. Nu mai pot...», îmi zicea un bătrân din Ponor. Urmele lui Dumnezeu Cobor cu părintele Bradea prin nămeți. Și-a luat cârja groasă de frasin. Risipite pe coastă, case și vechi grajduri acoperite cu paie se zgribulesc în noapte. Moții își învelesc acareturile cu paie de grâu, prinse în
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
drum și gata!... că de ce? Și mama Eugenia înlătură niște firimituri imaginare de pe masa curată. - A făcut rău domnul Victor că nu a terminat drumul, o asigur eu. Ce formidabil ar fi dacă ar exista un drum care să lege Ponorul de Cheile Râmețului, până la mânăstire... Încerc să-i liniștesc. N-am venit să mă iau inutil de feciorul lor: l-au pus jos ai lui, ce să-i mai fac eu? Chiar neterminat, sătenii îi spun tot «Drumul lui Ciorbea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
liniștesc. N-am venit să mă iau inutil de feciorul lor: l-au pus jos ai lui, ce să-i mai fac eu? Chiar neterminat, sătenii îi spun tot «Drumul lui Ciorbea». Valeriu Tabără, originar din satul Sălciua de peste dealul Ponorului, îl atacase pe Ciorbea în Parlament că a adus utilaje să-și facă drum pe-acasă. România ar trebui să aibă câte un șef de guvern din fiecare zonă defavorizată: poate numai așa am avea ceva drumuri ca lumea. Calea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]