564 matches
-
III-a. București: Editura pentru Literatură Politică. Codrescu, Th. (1871). Uricariul. Cuprinzĕtoriŭ de Hrisoave, Anaforale si alte Acte, din suta a XVIII si XIX. Volumulu I. Edițiunea a II-a. Jassy: Tipografia Buciumului Românu. Colescu, L. (1905). Recensământul general al populațiunei României [din decembrie 1899]. Rezultate definitive. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Comisia Națională pentru Statistică. (1991). Anuarul Statistic al României 1991. București. Gusti, D. (1938). Enciclopedia României. Volumul I: Statul. București: Imprimeria Națională. Haret, S.C. (1903). Raport adresat M.S.
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Direcțiunea Comerțului. Biuroul Statistic. (1912). Anuarul Statistic al României. București: Imprimeria Statului. Ministerul Industriei și Comerțului. Institutul de Statistică Generală a Statului. (1929). Anuarul Statistic al României 1928. București: Institutul de Arte Grafice "Eminescu". Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale. (1931). Populațiunea actuală a României. Cifrele preliminare ale Recensământului general dela 29 decembre 1930. București: Publicațiile Direcțiunei Recensământului General al Populațiunei. Miroiu, A., Pasti, V. și Ivan, G. (1998). Învățământul românesc azi: studiu de diagnoză. Iași: Polirom. Pascu, Ș. (coord.). (1983). Istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
11 În 1899, Regatul român număra 5.956.000 locuitori, dintre care români erau 5.489.296 (92 la sută). Minoritatea cea mai numeroasă era alcătuită din evrei, 256.588 la număr (4,3 la sută), conform Recensământului general al populațiunei (Colescu, 1905). În schimb, În Regatul ungar (fără țările croato-slovene), recensământul din 1900 indică un total de 16.721.574 locuitori, dintre care 8.588.834 erau de naționalitate maghiară (51,4 la sută), în timp ce 8.132.740 erau români
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
numerulu scolariloru va trece de cinci-deci în clase, prisosulu va forma o divisiune deosebită care va fi încredințată la unu invetatoru divisionariu. 46. Se va regulă treptatu că numerul scolelor primărie și alu clasilor lor să fie în reportu cu populațiunea fie carii comune. În fie care suburbiu va fi cel putinu o scola. Cu tote acestea ministrul instrucțiunii va pute, prin decisiune dată în formă determinată prin art. 14, să permită că doue suburbie putinu populate să aibă o singură
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
inspecta instrucțiunea. 82. Despre fie-care inspecțiune revisorele va tramite ministeriului unu reportu; asemenea voru urma și sub-revisorii către revisorii respectivi. 83. Cu cinci-spra dece dile inanite de finele anului scolariu, revisorii voru tramite ministrului reportu pe largu despre starea și populațiunea scoleloru din circonscriptiunea fie-cărui în reportu cu numerulu copiiloru veniți în etate de a primi invetatura obligatoria, precumu și despre ori-ce alte observațiuni voru fi pututu face în cursulu anului. 84. Revisiunea scoleloru în genere se poate face și estraordinarie
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
apropiată printr'o ordonantia Domnesca. Candu numerulu plasseloru într'unu judetiu va fi mai micu de cinci, în catu se nu se pota completă minimumu de dece membrii, atunci acestu numeru se va completa inpartindu-se pe plăși în proporțiune cu populațiunea loru. Articolul 3 Președintele consiliului Judetianu se alege de Consiliu din sinulu seu. Comissaru alu guvernului pe lange Consiliu este Prefectulu judetiului. Articolul 4 Consiliulu judetianu alege din sinulu seu unu Comitetu permanentu compusu de trei membrii. Acestu Comitetu functionedia
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
2 Comună ingrijesce singură interessele sale și se administra de sine în marginea legiloru. Ea formedia o persona juridică. Articolul 3 Totu locuitorulu face parte dintr'o comună și contribuie la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afară de unu centru de populațiune, sînt îndatoriți se se înscrie și se facă parte din comuna cea mai apropiată de locuintia loru. Articolul 4 Nici o comună nu va pute numera mai putinu de una sută familii seu cinci sute locuitori. Satele care nu voru ajunge
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
că aperatoru, seu cu delegarea acestui dreptu catra omeni de specialitate. ... j) Cu dressarea listeloru electorale. Articolul 90 Messurile luate de Primaru în cerculu atributiuniloru sale, se dau sub formă de dispositiuni. Articolul 91 În orasiele care trecu peste o populațiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a incredintia privegherea și menținerea ordinei publice unui anume functionaru de Poliție, care în București porta titlulu de Prefectu de poliție, iar în cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de poliție
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
Statului sub ori-ce denumire, seu intreprindatorii de venituri și lucrări publice ale comunei. Articolul 95 Primarii și agiutorii loru, potu fi suspendați de catra Prefecți în comunele mai josu de 3,000 locuitori; iar la cele de o mai mare populațiune numai de catra Ministerului de Interne. Revocarea loru la comunele de mai putinu 3,000 locuitori, se face numai de catra Ministerului de Interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori, numai de catra Domnu. Articolul 96 Primarele
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125625_a_126954]
-
exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va găsi numărul de una sută alegători direcți, colegiul se va putea îndeplini prin alegători direcți aleși dintre Membrii autorităților comunale. Articolul 13 Numărul Deputaților ce urmeză a se alege, se calcula dupe populațiunea orașelor și a județelor. Provisoriu alăturată tabela arată numărul deputaților ce urmeză a se alege în fie care orasu și județu. Articolul 14 Colegiele alegătorilor se vor convoca de către Puterea esecutiva cu trei septamani cel pucinu înaintea dilei oțărite pentru
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
Poporul Român dându-și învoirea, Noi decretam următoarea CONSTITUȚIUNE Titlul I Despre teritoriul României Articolul 1 Regatul României este un Stat Național, unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este inalienabil. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de seminție străină Titlul ÎI Despre datoriile și drepturile Românilor Capitolul 1 Despre datoriile Românilor Articolul 4 Toți Românii, fără deosebire de origine etnică și credința religioasă, sînt datori: a socoti Patria drept cel mai de seamă temei al rostului
CONSTITUŢIA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120980_a_122309]
-
TERITORIUL ROMÂNIEI Articolul 1 Regatul României este un Stat național unitar și indivizibil. Articolul 2 Teritoriul României este nealienabil. Hotarele Statului nu pot fi schimbate sau rectificate decât în virtutea unei legi. Articolul 3 Teritoriul României nu se poate coloniză cu populațiuni de ginta străină. Articolul 4 Teritoriul României din punct de vedere administrativ se împarte în județe, județele în comune. Numărul, întinderea și subdiviziunile lor teritoriale se vor stabili după formele prevăzute în legile de organizare administrativă. Titlul ÎI DESPRE DREPTURILE
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121064_a_122393]
-
pentru stricăciunile ocazionate. Rechizițiile definitive, dau dreptul proprietarului la plata valoarei lor, stabilită așa cum se arătă în legea de față. Nu se acordă despăgubiri pentru uzură provenită din întrebuințarea normală a bunului rechiziționat. Cartiruirea trupelor, a autorităților civile evacuate, a populațiunii refugiate, precum și adăpostirea materialelor de tot felul, nu dă dreptul la plata vreunei chirii în caz de mobilizare, pe timpul concentrărilor impuse de apărarea frontierelor sau de siguranță internă a Statului, oricare ar fi durată lor. În toate celelalte cazuri, cartiruirea
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]
-
drepturi reale asupra imobilelor urbane Articolul 19 Evreii nu pot dobândi cu niciun titlu, drepturi de proprietate, superficie, uzufruct, uz sau habitatiune asupra imobilelor urbane, afară numai dacă prin lege specială s'ar stabili anumite cartiere sau perimetre destinate exclusiv populațiunii evreești și numai în condițiunile acelei legi. Articolul 20 Notării publici vor refuza să întocmească acte, iar instanțele judecătorești și cele de carte funciară vor respinge cererile de autentificare și înscrierea privitoare la constituirea sau strămutarea drepturilor oprite evreilor prin
LEGE nr. 254 din 27 martie 1941 pentru trecerea proprietăţilor urbane evreesti în patrimoniul Statului şi pentru oprirea evreilor de a dobândi proprietăţi imobiliare urbane sau anumite drepturi reale asupra acestor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128904_a_130233]
-
tratatul între România și Bulgaria, semnat la Craiova, la 7 Septemvrie 1940, precum și anexele sale: 1. Protocol al articolului I al Tratatului. 2. Acord privitor la modalitățile de evacuare și de transferare a teritoriului. 3. Acord privitor la schimbul de populațiune română și bulgară. 4. Acord financiar. 5. Schimburi de scrisori. TRATAT 07/09/1940
LEGE nr. 541 din 12 septembrie 1940 pentru ratificarea tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi anexele sale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129086_a_130415]
-
al supușilor români de origina etnică bulgară care și-ar fi exercitat facultatea de a emigra în conformitate cu alineatul al doilea al articolului de față, Guvernul român angajandu-se a-i primi pe teritoriul său. Chestiunile tehnice referitoare la transferul de populațiuni fac obiectul unui Acord special între Înaltele Părți Contractante. (Anexă C.). Articolul 4 Chestiunile de ordin financiar derivând din Tratatul de față formează obiectul unui acord special între Înaltele Părți Contractante (Anexă D.). Articolul 5 Bunurile rurale - proprietăți clădite și
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
Părți Contractante (Anexă D.). Articolul 5 Bunurile rurale - proprietăți clădite și neclădite - situate în județele Durostor și Caliacra (în delimitarea lor dinainte de 14 Iunie 1925), dobândite potrivit legilor române și aparținînd tuturor românilor ce nu sînt cuprinși în transferul de populațiuni, vor putea fi lichidate liber și nesilit de către proprietarii lor, fără piedici ce ar rezulta din dispozițiuni legislative sau administrative bulgare, într-un termen de 18 luni, cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față. După expirarea
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
18 luni, cu începere dela schimbul instrumentelor de ratificare ale Tratatului de față. După expirarea acestui termen, autoritățile bulgare vor putea expropria aceste proprietăți, în schimbul unei juste și prealabile despăgubiri, stabilită după evaluările făcute de Comisiunea Mixtă pentru schimbul de populațiuni. Articolul 6 Se creează o Comisiune Mixtă compusă din trei membri români și trei membri bulgari căreia vor fi supuse toate chestiunile relative la aplicarea Tratatului de față, chestiuni pentru a caror soluționare nu s-ar fi prevăzut o procedură
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
subcomisiuni mixte pentru a constata la fața locului în județele Tulcea, Constantă, Durostor și Caliacra: - pe de o parte, totalul suprafețelor însămânțate cu porumb, bumbac și floarea soarelui, care nu au fost încă culese și aparținînd persoanelor supuse schimbului de populațiune. - și pe de altă parte, producțiunea mijlocie aproximativa pe hectar. Pe baza rapoartelor prezentate de subcomisiuni, Comisiunea Mixtă prevăzută la art. VI din prezentul Tratat va stabili cifrele forfetare corespunzînd producțiunii pe hectar de porumb, bumbac și floarea soarelui nerecoltata
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
sânul Comisiunii mixte menționate la punctul 1 de mai sus. Făcut la Craiova, în dublu exemplar, la 7 Septemvrie 1940. Pentru România: AL. CRETZIANU HENRI GEORGES MEITANI Pentru Bulgaria: S. POMENOV TH. PAPAZOFF Anexă C ACORD privitor la schimbul de populațiune Română și Bulgară Articolul 1 I. În conformitate cu articolul III al Tratatului încheiat la Craiova între România și Bulgaria, la 7 Septemvrie 1940, Înaltele Părți Contractante sînt de acord pentru a proceda, într-un termen de trei luni, socotit cu începere
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
lor de pe teritoriul celor două Regate. Articolul 3 Supușii români de origina etnică română sau bulgară, care au părăsit deja, dela 15 Iunie 1940, județele menționate în art. I, vor fi considerați ca fiind de plin drept cuprinși în schimbul de populațiune prevăzut de Tratat. Articolul 4 Proprietățile imobiliare rurale aparținînd supușilor români de origine etnică bulgară, care vor fi obligați să părăsească teritoriul român, vor fi considerate că bunuri abandonate și vor deveni, în virtutea Acordului de față și din momentul schimbului
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
prevăzut de alineatul 2 al art. I al Acordului de față, proprietățile rurale, părăsite de supușii români și bulgari, vor deveni proprietatea Statelor respective, în momentul plecării lor definitive de pe teritoriul fiecăreia din Înaltele Părți Contractante. Proprietatea imobiliară urbană, aparținînd populațiunilor făcînd obiectul prezentului Acord, rămîne proprietatea privată a actualilor proprietari și, în consecință, supusă legilor țării unde se află situată. Articolul 5 Statul Român ia în sarcina să despăgubirea românilor ce părăsesc bunurile lor rurale situate în teritoriile transferate Bulgariei
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
Emisiune. Autoritățile celor două Înalte Părți Contractante vor ușura transportul persoanelor care fac obiectul schimbului de populație cât și acel al bunurilor lor mobile. Articolul 7 Nici o împiedicare, sub nici un motiv, nu va putea fi adusă plecării vreunei persoane aparținînd populațiunilor de schimbat. Articolul 8 Guvernul Român va stabili listele persoanelor făcînd obiectul schimbului obligatoriu de populațiune, despre care este vorba în art. I, primul alineat. Interesații vor dresă, în dublu exemplar, un inventar, complet al imobilelor lor, ce va fi
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
populație cât și acel al bunurilor lor mobile. Articolul 7 Nici o împiedicare, sub nici un motiv, nu va putea fi adusă plecării vreunei persoane aparținînd populațiunilor de schimbat. Articolul 8 Guvernul Român va stabili listele persoanelor făcînd obiectul schimbului obligatoriu de populațiune, despre care este vorba în art. I, primul alineat. Interesații vor dresă, în dublu exemplar, un inventar, complet al imobilelor lor, ce va fi prezentat Comisiunii Mixte prevăzută în art. IX următor, prin intermediul autorităților locale române, respectiv bulgare, care vor
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]
-
dreptul de a constitui, de fiecare dată cînd va socoti necesar, Subcomisiuni paritare, lucrând sub ordinele sale. Comisiunea Mixtă va determina puterile ce urmează a fi delegate Subcomisiilor. Articolul 10 Comisiunea Mixtă va avea drept misiune de a supraveghea transferul populațiunilor despre care este vorba, după listele stabilite în conformitate cu art. VIII precedent și operațiunile de schimb facultativ, prevăzute la alineatele 2 și 3 ale primului articol al Acordului de față. Comisiunea Mixtă va avea de asemenea atribuțiunea: 1. De a verifica
TRATAT din 7 septembrie 1940 între România şi Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129087_a_130416]