1,103 matches
-
circulație internațională în numărul pe august-septembrie 1931 al revistei expresioniste berlineze Der Sturm (XX, 8), consacrat mișcării de avangardă de la unu. Tălmăcirea în limba germană era semnată de Leopold Koskh, pe atunci socrul lui Victor Brauner. Ilarie Voronca îl va „populariza” pe autorul „Fuchsiadei” într-o conferință la Sorbona iar Mihail Cosma/Claude Sernet îi va traduce în limba franceză „fabula” „Cronicari”. În timpul unei călătorii la București (iunie 1933) a suprarealistului francez Léon Pierre Quint, autor al unor microromane asemănătoare schițelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
după afinitățile cu „stînga”, respectiv cu „dreapta” politică (Literatura română și expresionismul, București, 1971), ca efect al Primului Război Mondial și al revoluției sovietice, pe fondul traumelor și crizelor modernizării accelerate. „Complexul periferiei” explică, pe de o parte, eforturile Contimporanului de a populariza în România toate mișcările de avangardă și, pe de altă parte, frustrarea membrilor grupării față de nerecunoașterea externă a artei noi autohtone. De asemenea - nevoia de a asimila inovația radicală prin construirea ex-nihilo a unei tradiții moderne. Ex-nihilo, întrucît - pentru Ion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o privește pe Janine Ceccaldi, ea aparținea deprimantei categorii a precursorilor. Perfect adaptați, pe de o parte, modului de viață majoritar al epocii lor, preocupați, pe de altă parte, să-l depășească „ridicându-se deasupra lui”, propovăduind comportamente noi sau popularizând unele Încă puțin practicate, precursorii au nevoie În general de o descriere ceva mai lungă, mai ales că parcursul lor e adesea mai frământat și mai tulbure. Totuși, ei nu joacă decât rolul de ferment istoric - În general de ferment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Înțeles acest lucru; problema e că nu dispunea de suma necesară pentru a demara. Martin Ceccaldi, plăcut impresionat de spiritul Întreprinzător al viitorului său ginere, Îi Împrumută banii, așa Încât o primă clinică Își deschise ușile În 1953, la Neuilly. Succesul, popularizat În paginile de informații ale revistelor feminine, atunci În plină expansiune, a fost de-a dreptul fulgerător, iar În 1955 o nouă clinică apăru pe colinele de lângă Cannes. Cei doi soți formau ceea ce mai târziu avea să se numească un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
multe castroane, până-i venea greață. Își simțea burta grea. Îi plăcea. 9 În planul evoluției moravurilor, anul 1970 a fost marcat de o extindere rapidă a consumului erotic, În ciuda intervențiilor unei cenzuri Încă vigilente. Comedia muzicală Hair, menită să popularizeze „eliberarea sexuală” din anii 60 pentru uzul marelui public, cunoscu un succes răsunător. Sânii goi s-au răspândit rapid pe plajele din Sud. În câteva luni, la Paris, numărul de sex-shopuri crescu de la trei la patruzeci și cinci. În septembrie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Kojevnikov În Rusia), originalul filozof politic, educator (Între altele, mentor al legendarului Collège de sociologie parizian) și - după ultimul război mondial - funcționar internațional, cel mai important promotor al ideii neo‑hegeliene și nietzscheene a „sfârșitului istoriei și a ultimului om” (popularizată până la demonetizare de Fukuyama, Începând din 1989). Kojève apare pasager În Ravelstein, cu numele său consacrat, dar e creionat În câteva cuvinte absolut banale, care minimalizează o figură esențială a secolului trecut, memorabilă cel puțin pentru relansarea hegelianismului pe direcții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
în oraș, dar eu sunt convins că totul e o diversiune. Mai precis, respectiv o manoperă... Vor să atragă Europa și la noi, în județ. Adică ardelenii îl au pe Dracula și noi să n-avem nimic? Respectiv să nu popularizăm fenomenul acela cu Chiru care a intrat în folclor, respectiv de pe vremea colectivizării și să nu atragem fonduri europene? Bătrâna clătină din cap. Nu prea credea. - Bun, conchise oficiantul. Să zicem că sunt și teroriștii ăia, respectiv, necunoscuții pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
parte nu va fi uitată, iar erorile trecutului recent nu vor mai fi repetate. Din pagini răzbate o urmă de tristețe. Jertfa martirilor din Închisorile comuniste, În loc să ducă la canonizări de Sfinți, spre a fi modele umane care să fie popularizate pe scară largă pentru a fi urmate de tânăra generație, așa cum s-a Întâmplat În alte țări, care-și conservă cu tenacitate valorile, nu numai că e trecută sub tăcere, dar e stigmatizată și chiar pusă la zid de politicienii
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
persoane le fel de mult interesate, care să depună eforturi pentru a face cunoscute și efectele binefăcătoare ale altor metode? De acord, poate fi și asta... dar de ce să nu fi existat și persoane la fel de mult interesate să dorească a populariza și astfel de rezultate? ─ Să ne Întoarcem puțin la ce discutasem mai Înainte. Ți-amintești că Îmi spuneai că nu prea crezi că noi am avea vreo șansă să lămurim aceste probleme, deoarece sînt Încă aspecte pe care mulți le-
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
ai fi putut examina. Caligrafie, firesc, roșie. Tremurată. Vag incoloră. Petecul, transcris cu sânge, lua acum apă, se usca, liorpăit de vânt, plutea apoi înfășurîndu-și marginile, ca pe niște tentacule, în jurul cutărui stâlp, odihnindu-se acolo ca orișice domestic anunț, popularizând faptul că se ofereau meditații ori se comercializau buteliile. Coborând apoi ca un jder de pe stâlpul de lemn. Atingând cu portanța obișnuită a unui astfel de bilețel, propulsat de vântul lunii aprilie, ba umărul bun de târât în păcat al
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
la aceste întrebări a fost mai răsunător decît ne putem imagina noi astăzi. Influența acestei psihologii s-a exercitat din plin asupra politicii, filosofiei, literaturii chiar, iar progresul ei rămîne constant pînă astăzi. Desigur, ea relua date deja cunoscute, idei popularizate de poeți, de gînditorii politici, de filosofi. Dar le punea într-o lumină nouă și dezvăluia aspecte surprinzătoare ale naturii umane. Din analiza psihologiei maselor a rezultat profilul societății de masă așa cum îl cunoaștem și noi astăzi, în forma lui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
și temele pe care le abordează. A doua și a treia parte sînt consacrate inventării acestei științe de către Le Bon, descrierii mulțimilor, apoi a conducătorului și, în final, a metodei pe care-a preconizat-o pentru a le conduce. Metodă popularizată prin propaganda și publicitatea moderne. În părțile a patra și a cincea, vom arăta cum a generalizat Tarde această descripție la ansamblul formelor vieții sociale și cum a analizat puterea conducătorilor asupra maselor. Decisivă rămîne teoria sa, mereu actuală, a
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de psychologie appliquée, 48, 2, 1998, pp. 113-126. Rossi, J.-P., Psychologie de la mémoire: de la mémoire épisodique à la mémoire sémantique, De Boeck, Bruxelles, 2005. „Mănânc cu o... burculiță!” De unde vine lapsusul? Memoria lexicală și clasamentul fonetic Lapsusul a fost popularizat de Freud (1973) în excelenta sa carte Psychopathologie de la vie quotidienne, titlu pe care îl împrumută de la un articol publicat în American Journal of Psychology (E. Jones, „Psychopathology of Every Day Life”, 1991). Însă, în contextul eliberării sexuale din anii
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
copiii hiperactivi au înregistrat rezultate mai slabe cu 25% în raport cu clasa-martor. Pentru mai multe detalii Boujon, C.; Quaireau, C., Attention et réussite scolaire, Dunod, Paris, 1997. 70. Unde se află inconștientul dumneavoastră? Creierul stâng și creierul drept După ce Freud a popularizat inconștientul, prima distincție neuropsihologică dintre conștient și inconștient a fost posibilă plecând de la descoperirea funcționării separate a celor două creiere, descoperire realizată de Roger W. Sperry și Myers. Într-adevăr, creierul, despre care vorbim deseori ca despre o entitate unică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
parte, inconștientul corespunde părților din creier care nu „vorbesc”, în special emisfera dreaptă, dar și alte părți, cum ar fi hipotalamusul, care este creierul nostru vegetativ (comandă foamea, sexul, somnul etc.), și cerebelul, ce răspunde de actele noastre automatizate. Inconștientul popularizat de Freud există într-adevăr, dar este multiplu. Pentru mai multe detalii Gazzaniga, M., Le Cerveau dédoublé, Mardaga, Bruxelles, 1976. Sperry, R.W., „The Great Cerebral Commissure”, Scientific American, 1964. 71. „Ochiul era în mormânt...” Ce este conștiința? Conștiința istorică
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ca termen și ca politici. Postfeminismulxe "„Postfeminism" este un termen creat de către mass-mediaxe "„mass-media" anilor ’90 și generalizat ca etichetă pentru ceea ce mass-media consideră că ar fi tendința mișcării femeilor după feminismul valului al doilea. Exemplele tipice de modele postfeministe, popularizate de către mass-media, sunt Madonna și Spice Girls. De postfeminism sunt legate nume de teoreticiene de largă notorietate precum Naomi Wolfxe "„Wolf,Naomi", Camille Pagliaxe "„Paglia,Camille", Rene Denfeldxe "„Denfeld,Rene". Termenul este coerent cu ideea de post: postmodernism, post-structuralism, cu
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
devine convingătoare doar în preajma alegerilor, respectiv din momentul declanșării campaniei electorale, când se cunoaște exact data alegerilor și structura forțelor politice aflate în competiție sau candidații individuali. Sondajele postelectorale sunt mai puțin numeroase și, cu o singură excepție, mai puțin popularizate de media comparativ cu precedentele. Ele se realizează într-un interval scurt - chiar foarte scurt - după alegeri și rostul lor esențial este acela de a analiza structura votului în funcție de o serie de caracteristici individuale ale votanților. Întrebând subiecții dacă au
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
totdeauna Împreună, cel puțin În epoca În care scrie Anton Pann. CÎnd retorica e prea complicată, cuviința ațipește. Și, văzînd poezia oamenilor Învățați de la 1830, constatăm că firescul (cuviința) nu-i Încă un principiu omologat. În acțiunea lui de a populariza literatura, Pann merge Însă În sensul stilului normal. Chestiunea rămîne Încă deschisă În literatura română din moment ce, la 1872, Maiorescu introduce În estetica lui criteriul normalității. Problema are și un aspect sociologic. Cui se adresează Anton Pann? Fără Îndoială: clasei mijlocii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fi reconstituit. Grija lui Pann este să strecoare bine printre rînduri morala fabulei, cînd n-o exprimă, direct, În finalul poemului. El este, să nu uităm nici o clipă, un dascăl, un povățuitor, un creator, În fine, popular (sau, mai degrabă, popularizam!) pentru care petrecerea prin scris nu trebuie să fie niciodată gratuită. Nici din punct de vedere moral, nici altfel. Scrisul este, horribile dictu, o Îndeletnicire care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
spiritului. Paraponul împotriva lui Gaittany avea o cauză recentă. Acesta din urmă aflase de la alții de proiectele lui Ioanide și, ambalîndu-se subit, după obiceiul lui, ceruse insistent să le vadă. Arhitectul nu făcea caz de schițele lui, nici nu le populariza, dar nici nu întreținea mistere ce i se păreau de prost-gust. Proiectele, desfăcute de viziunea lor totală, reprezentau pentru studenți simple teme abstracte de monumente. De aceea Ioanide le diminuase în foi litografiate, pe care însă, pentru uzul său personal
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sau unul la un minister. Conțeștii sunt tari pretutindeni. Chestiunea e de a căpăta catedra. Pe urmă divorțez și ne refacem căminul. Atât de persuasivă fu argumentația lui Gonzalv, încît pe încetul soția a treia se converti și începu să popularizeze ea însăși ideea, mărturisind la toți dorința de a ușura cariera lui Gonzalv. Ioanide se întrebase altădată ce daruri secrete avea acest Gonzalv, lipsit de orice atracții fizice și morale, care îl făceau accesibil femeilor. Chestiunea nu era pusă bine
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
său. Exprimîndu-și prin aluzii teama de a nu ajunge ca Ioanide, fu ironizat de madam Pomponescu: - Ce tot îl căinezi pe Ioanide? Are un adevărat palat și dărecepții senzaționale. Pomponescu privea incredul, deoarece expresia "bietul Ioanide!" aruncată de Gaittany se popularizase. Era o apelație căreia îi corespundea un adevăr subtil și totodată o glumă a superficialilor, în primul rând șocați de luxul arhitectului. . - Unde te duci, domnule, așa îmbrăcat din ac? E vreunbal undeva? Întreba unul. - Nu, domnule, nu știi? Azi
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ceea ce frapează privirea și ceea ce nu se arată decât spiritului, între ceea ce se vede și ceea ce nu se vede. Acest lucru s-a întâmplat mai ales în 1847 cu ocazia foametei, când școlile socialiste au căutat și au reușit să popularizeze funesta lor teorie. Acestea știau foarte bine că până și cea mai absurdă propagandă are câteva șanse pe lângă oamenii care suferă; malesuada fames. Deci, cu ajutorul marilor cuvinte: Exploatare a omului de către om, speculație asupra foamei, dorința de acaparare, ele au
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și pentru a reveni de la rău la bine și de la o stare artificială de lucruri la o stare naturală, prudența poate impune adoptarea unor precauții. Aceste detalii privind execuția aparțin puterilor statului; misiunea Asociației este de a propaga, de a populariza Principiul. Cât privește mijloacele pe care înțelege să le folosească în acest sens, niciodată ea nu va căuta în altă parte decât căile constituționale și legale. În sfârșit, Asociația se plasează înafara tuturor partidelor politice. Ea nu se pune în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
lui 1849, publicarea și succesul pamfletelor i-au furnizat lui Bastiat ocazia de a se angaja într-una dintre cele mai utile și mai glorioase lupte cu unul dintre șefii socialismului, domnul Proudhon. Se știe că domnul Proudhon reușise să popularizeze sofismul gratuității creditului și să facă din aceasta una dintre armele cele mai redutabile ale socialismului. În pamfletul său intitulat Capital și rentă, Bastiat a respins în mod viguros acest sofism. Câțiva lucrători socialiști din Lyon, puși în încurcătură de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]